Vizite de lucru

Înainte de Revoluţie, copil fiind, m-a luat tata la o vizită de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Nici nu mai ţin minte scopul vizitei, nu mă interesa oricum, ci cum erau organizate pe traseu lucrurile dinainte. Oameni postaţi pe drum, magazine aranjate în vitrine cu de toate şi copii postaţi să aplaude. Chit că aşteptau în frig cu orele… ªi pe tovarăşul cu greu l-am văzut o secundă… noroc că m-a ţinut tata pe umeri. După peste 20 de ani mă pot lăuda că datorită profesiei am întâlnit toţi preşedinţii României post-decembriste şi unii premieri. Nimic impresionant. Doar că, fie că a fost vorba de Iliescu, Constantinescu sau Băsescu vizitele lor în teren se desfăşurau la fel ca ale tovarăşului. Poate aşa a rămas protocolul de stat de dinainte de 1989 sau poate oamenii care le organizează au aceleaşi mentalităţi. Joi am aşteptat pe un platou pe vârf de deal pe premierul Boc, să inaugureze un şantier la un nou tronson de autostradă. Normal că a întârziat vreo oră şi ceva. ªi normal că au fost prezenţi în câmp, pe lângă membrii de frunte PDL, toţi directorii de instituţii deconcentrate. Chit că nu aveau nicio treabă cu autostrada… ªi, evident, nu sunt membrii PDL (sic!). Au fost şi primarii PDL din judeţ prezenţi. Toţi aşteptau alături de jurnalişti venirea premierului. Plictiseala aşteptării forţate era alungată cu glume între directori şi mici înţepături. Tot drumul pe unde va trece autostrada până la locul de inaugurare, era presărat de utiliaje care stăteau gata de lucru. ªoferii şi oamenii de lângă ele ocheau maşinile, să vadă de sunt ceva şefi sau doar invitaţi la eveniment. Telefoanele zbârnâiau la şoferi: ,,Porniţi, vine!” ªi cu avânt buldozerele rupeau glia, camioanele turau motoarele. Pe drum trecea microbuzul cu Boc. Ajuns pe platou a fost luat cu asalt de presă şi de directori şi primari. A strâns mâini. ,,Dumneavoastră de unde sunteţi?” întreba Boc oamenii cărora le strângea mâna. Ei se fâstâceau. A fost un deliciu să vezi mai marii directori ai urbei noastre cum se roşeau şi plecau capul ca nişte fecioare în faţa premierului. ªi Boc a luat-o spre stânga şi a mers, a mers. Tot puhoiul de oameni după el, deşi panoul cu harta autostrăzii şi locul pentru declaraţii era în dreapta. Dar nimeni nu spunea nimic. Până după ce devierea la stânga a premierului a devenit exagerată şi cineva la tras de mânecă ,,Domnu’ premier, noi trebuie să mergem la dreapta!” ªi uite aşa şeful Guvernului a fost redresat pe traseul corect. Au urmat declaraţii scurte şi apoi plecarea la elicoptere. Normal că Boc nu era singur, ci avea cu el o întreagă suită personală care necesita două elicoptere pentru transport. Am mai trecut printr-o vizită de lucru de la Bucureşti. Toţi s-au suit în maşini, fericiţi că s-a terminat. Majoritatea veniseră de obligaţie. Peste un an – doi vor veni alţii ca ei, sau tot ei, la alt premier sau preşedinte. O nouă vizită de lucru, la fel. Notă: Editorialul şi alte articole de opinie sau cronici din ziarul Sibiu 100% aparţin autorilor şi nu se supun principiului dreptului la replică conform rezoluţiei Consiliului Europei (74) 26. Călin Blaga; [email protected]