Peste tot în lume, alegerile pentru preşedintele ţării reuşesc să aducă la vot cei mai mulţi oameni. România nu face excepţie, iar realitatea scrutinelor electorale organizate după Revoluţie confirmă interesul sporit al cetăţenilor pentru prezidenţiale. Şi totuşi, de această dată, sociologii anticipă cel mai mic număr de români care vor merge să opteze pentru unul din candidaţii înscrişi în cursă. De vină se spune că ar fi lipsa unor dezbateri în care principalii candidaţi ar fi avut şansa să se prezinte publicului şi să atragă electoratul de partea lor. E binecunoscut faptul că în America anilor ’60 Kennedy a reuşit să câştige alegerile după ce l-a eclipsat într-o dezbatere pe Nixon, iar pe meleagurile noastre, cu siguranţă popularitatea lui Traian Băsescu a atins cote importante prin replica poznaşă, pe rime infantile – „Adriane, nici nu ştii/Cât de mic începi să fii” (în confruntarea cu Năstase din 2004) sau, mai târziu, prin usturătoarea întrebare adresată lui Mircea Geoană, în 2009, în punctul culminant al dezbaterii – „Ați fost sau nu aseară la Vântu, domnule Geoană?”, o mutare tip şah-mat, care a spulberat procentele câştigătoare ale contracandidatului său.
Cu siguranţă, astfel de dezbateri ar fi trezit şi acum interesul unei părţi a electoratului. Poate a unora dintre acei indecişi mai greu de mobilizat. Aud adesea replici de tipul „n-am pe cine vota” sau „nu m-a convins nimeni”. E drept că există programele candidaţilor expuse pe câte o pagină oficială de Internet ori în sediile de campanie. Dar pe câţi oare îi mai intereseză nişte scripturistici în care, din păcate, nu mai crede nimeni? Oamenii sunt sătui de cuvinte fără acoperire, iar o promisiune de campanie nu prea mai înseamnă nimic.
Şi atunci votează emoţional, intuitiv – fiecare votant îşi proiectează anumite aşteptări în persoana unui candidat, atribuindu-i anumite calităţi, în funcţie de ceea ce ştie el însuşi despre acela sau din ceea ce a auzit de la diverşi lideri de opinie mai mult sau mai puţin avizaţi.
Ceea ce pare că are forţă totuşi să îi mobilizeze pe unii cetăţeni să meargă la vot este „gaura neagră” creată în ultimul timp de justiţie și DNA, în care sunt înghiţiţi corupţii fără număr.
Practic, oamenii ies la vot şi se poziţionează pro sau contra continuării tăvălugului justiţial. Vom vedea care candidaţi îi inspiră cel mai mult în acest sens.