Poliţiştii sibieni caută o minoră în vârstă de 16 ani, care a plecat de acasă, în cursul zilei de joi, fără a mai reveni.
Joi seara, în jurul orei 20.30, polițiștii sibieni au fost sesizați de către un bărbat despre faptul că, în aceeași zi, fiica sa, GRANCEA ELISABETA, în vârstă de 16 ani, a plecat voluntar de la domiciliu, din orașul Tălmaciu, fără a mai reveni acasă.
„Semnalmente: înălțime 164 cm, greutate 70 de kg, ochi căprui, păr brunet, lung, împletit în două cozi lăsate pe spate.
La momentul plecării, minora purta vestă roșie, bluză roșie din catifea, fustă lungă dreaptă de culoare albă cu flori roșii, pantofi sport albi cu dungi roz, cercei rotunzi de dimensiuni mari.
Semne particulare: minora prezintă o pată roșiatică sub ochiul drept, o aluniță sub bărbie și o cicatrice între ochi la baza nasului.
Persoanele care pot oferi informaţii despre această minoră sunt rugate să contacteze cea mai apropiată unitate de poliţie sau să apeleze gratuit numărul unic pentru situații de urgenţă 112″, transmite IPJ Sibiu.
Preşedintele interimar, Ilie Bolojan, nu va locui în vilă de protocol în perioada exercitării mandatului de președinte interimar, ci va fi cazat într-un spațiu din incinta Palatului Cotroceni, a anunțat, vineri, Administrația prezidențială.
„Pentru eficientizarea activității și pentru limitarea cheltuielilor privind cazarea și transportul zilnice, Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a decis să locuiască, pe perioada exercitării mandatului, într-un spațiu din incinta Complexului «Palat Cotroceni»”, transmite Administrația prezidențială.
Reședința oficială a lui Klaus Iohannis a fost Vila Lac 3 din cartierul Primăverii. El a locuit la începutul primului mandat câteva luni la Vila Lac 2, până când fostul președinte Traian Băsescu a eliberat Vila Lac 3.
Vacanța „de schi” are o durată de o săptămână și separă modulele 3 și 4 de cursuri. În același timp, elevii din Bistrița-Năsăud, care au intrat primii în vacanța mobilă săptămâna trecută, vor începe deja modulul 4 de școală luni, 17 februarie.
Această vacanță, care se poate adapta în funcție de condițiile locale, vine ca o decizie a Inspectoratelor Școlare Județene, după consultări cu elevii, părinții și cadrele didactice.
Vacanța februarie 2025 pe județe
În perioada 8 februarie 2025 (sâmbătă) – 16 februarie 2025 (duminică): Bistrița-Năsăud
În perioada 15 februarie 2025 (sâmbătă) – 23 februarie 2025 (duminică): Bihor, Sălaj, Cluj, Timiș, Hunedoara, Caraș-Severin, Gorj, Mehedinți, Vâlcea, Olt, Argeș, Teleorman, Dâmbovița, Ilfov, București, Prahova, Giurgiu, Călărași, Ialomița, Buzău, Brăila, Vrancea, Vaslui.
În perioada 22 februarie 2025 (sâmbătă) – 2 martie 2025 (duminică): Arad, Satu Mare, Maramureș, Suceava, Botoșani, Iași, Neamț, Bacău, Harghita, Mureș, Covasna, Brașov, Sibiu, Alba, Dolj, Galați, Tulcea, Constanța.
Vacanța mobilă a apărut în structura anului școlar odată cu renunțarea la semestre și introducerea modulelor de învățare. Această vacanță este stabilită de fiecare inspectorat școlar din țară și are o durată de o săptămână.
Potrivit structurii anului școlar 2024-2025, elevii au o vacanță de o săptămână, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în perioada 10 februarie – 2 martie 2025.
Anul școlar 2024-2025 împărțit în module de învățare
Modulul 1: de luni, 9 septembrie 2024 până vineri, 25 octombrie 2024;
Modulul 2: de luni, 4 noiembrie 2024 până vineri, 20 decembrie 2024;
Modulul 3: de miercuri, 8 ianuarie 2025, până vineri, 7 februarie 2025, respectiv vineri, 14 februarie 2025, sau vineri, 21 februarie 2025, după caz, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în urma consultărilor cu beneficiarii primari ai educației, cu părinții/reprezentanții legali ai acestora și cu cadrele didactice, realizate la nivelul unităților de învățământ;
Modulul 4: de luni, 17 februarie 2025, respectiv luni, 24 februarie 2025, sau luni, 3 martie 2025, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, după caz, până joi, 17 aprilie 2025;
Modulul 5: de luni, 28 aprilie 2025, până vineri, 20 iunie 2025.
Vacanțe școlare 2024-2025
Vacanța de toamnă: de sâmbătă, 26 octombrie 2024, până duminică, 3 noiembrie 2024;
Vacanța de iarnă: de sâmbătă, 21 decembrie 2024, până marți, 7 ianuarie 2025;
Vacanța mobilă: o săptămână, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în perioada 10 februarie – 2 martie 2025;
Vacanța de primăvară (vacanța de Paște): de vineri, 18 aprilie 2025, până duminică, 27 aprilie 2025;
Vacanța de vară: de sâmbătă, 21 iunie 2025, până duminică, 7 septembrie 2025.
Sunt 45 de km de la Sibiu la Petiș, acel sat cu cea mai mare concentrare de cadre universitare pe cap de locuitor în rândul localităților din județul Sibiu și, probabil, din România. O localitate cu 20 de case, din care 5 sunt locuite de profesori ai Universității „Lucian Blaga” din Sibiu.
Un sat ce producea struguri
Satul, ce aparține administrativ de localitatea Șeica Mare, este așezat în Valea Petișului, în care în trecut au existat culturi de viță de vie. Producția de struguri a încetat odată cu plecarea sașilor. Așezarea este legată de Șeica Mică prin drumul comunal DC5 și se află la o distanță de 4 km de satul Mighindoala (în germană Engental, „Valea Strâmtă”). Prima atestare documentară a localității datează de la 1336, satul fiind cunoscut sub denumirea maghiară de „Peturfolua”, pentru ca, la 1414, să apară sub denumirea latină „Villa Petri”.
După o serie de peripeții pe drumuri întortocheate și foarte puțin cunoscute de restul lumii, însoțitorul meu mă aduce în marginea satului. Aici suntem întâmpinați de mai mulți câini care, dacă nu ne-ar arăta colții, aș zice că ne spun „Bun Venit”. Din peisajul sobru, de iarnă fără zăpadă, ies în evidență trei cai superbi, cai de munte, zdraveni, care zburdă liberi într-un țarc.
Intrarea în Petiș
Ajuns în sat, observ case apropiate una de cealaltă, specifice zonei, cu garduri înalte groase, de piatră majoritatea dintre ele, porți făcute din fier forjat, tablă sau lemn. Ici-colo se mai vede câte o construcție părăsită, dar încă țeapănă.
Cobor din mașină, ușor buimac după tumultosul drum, și atunci aud. Aud liniștea ce cuprinde tot acel așezământ pitoresc. Se aud numai câinii care răsună prin pădure sau pe la case. De fapt, câini sunt peste tot, blânzi, doar cu câte o căutătură suspect spre mine. Mă simt că nu sunt de-al locului. Privesc în jurul meu și văd ceva mai neobișnuit pentru începutul lunii februarie, mai ales într-un sat de munte: primăvară. Mă rog, un simbol al primăverii. Câțiva ghiocei stau lângă un gard, iar o pisică pare să-i mângâie cu atingerile ei de felină.
Acasă la tanti Jeni
Șoferul mă lasă, pleacă în treaba lui, iar eu stau în fața porții „la Tanti Jeni” și aștept să apară. Femeia tocmai venise de la biserică. Într-un sat atât de mic, e și singurul loc care să adune oamenii, având în vedere că nici magazine nu mai au. După câteva minute, o bătrânică simpatică, îmbrobodită cu batic, cu ochelari și îmbrăcată cu un palton maro vine spre mine și mă salută cald. Îmi spune că au mai venit oameni de presă pe la ea, de la televiziunile mari chiar. Mă primește în curtea muzeului, o clădire destul de lungă, cu trei camere, așezată sub un deal impunător. Îmi sare în ochi o fântână, aflată chiar în fața casei, cu acoperiș de șindrilă și coarbă, ce îmi aduc aminte clipele din copilărie când mă trimiteau ai mei să aduc apă pentru animale.
Intru în prima cameră și observ diversitatea din această încăpere. Mă întâmpină aici două manechine: o femeie care toarce, îmbrăcată în portul tradițional și un bărbat care cântă la cobză. Tanti Jeni spune cu mândrie că sunt creațiile ei. O rog să-mi destăinuie când a luat naștere muzeul. „Eu am trăit în Sibiu până în anul 1990. Am lucrat 15 ani la fosta întreprindere de stat Drapelul Roșu, dar m-am îmbolnăvit, iar doctorul mi-a zis să mă mut într-un sat unde este aerul mai curat.
Eu sunt din Șercău, dar aveam o mătușă de 101 ani (n.r., care murit cu 2 luni înainte să împlinească 102 ani), care trăia în Petiș. Când i-am zis că vreau să mă mut aici, mi-a zis că am înnebunit. Era și exact după Revoluție, când toată lumea căuta să plece, iar eu voiam să mă mut în acel sat. Nu am ascultat-o pe mătușa, am cumpărat casa. Apoi, prin 95-96, am început să strâng lucruri vechi”, îmi povestește tanti Jeni.
„Nimeni nu ți le dă degeaba”
Tot plimbându-mă prin casă, nu pot să nu observ o varietatea de culori. Pe unde privesc, dau cu ochii de tot felul de obiecte, care mai de care mai interesante: o sticlă de Martini din anii 70, lămpi, tablouri, trofee, ulcele, obiecte de călcat, chitare, o orgă, mai vechi sau mai noi, altele în discrepanță totală cu „peisajul”. „Toate aceste obiecte le-am adunat de prin târguri, de la oamenii din sat; nimeni nu ți le dă degeaba. Pe unde mă duc și văd ceva ce-mi place, cumpăr. Copiilor mei le spun că nu vreau altceva decât lucruri vechi. Îmi sunt dragi, aici e munca mea. Unele sunt făcute, altele cumpărate. Nu aș da nimic din ce am”, îmi mărturisește tanti Jeni.
A doua cameră este plină cu costume populare, fie de-ale locului, fie de mai de departe. O parte dintre acestea sunt făcute chiar de tanti Jeni.
În ultima cameră, nici nu știi unde să te uiți prima oară. Aici un televizor alb-negru, colo mai multe radiouri, un război de țesut… O roată de tors, iar covoarele nu lipsesc de pe pereți.
Mai admir vreo jumătate de ceas, ca un neștiutor ce sunt, dar curios de meserie, obiectele ce le are tanti Jeni în căsuța sa și apoi mă duce puțin la căldură, unde mă omenește, cum e obiceiul la ardeleni. Mai stau puțin de vorbă despre lună și stele, până vine mașina. Îmi iau rămas bun de la bătrânică și îmi fac curaj pentru drumul de întoarcere. Surprinzător, de data acesta n-am mai luat-o pe drumul forestier, ci pe cel circulat de mașini, care e relativ mai bun. Și las în spate Petișul și liniștea ce cuprinde acest mic colț de rai, uitat de lume, dar ascultat de Dumnezeu.
Administrația Națională de Meteorologie a transmis, vineri dimineața, prognoza pentru perioada 17 februarie – 17 martie.
Vremea va fi la extreme în următoarele 4 săptămâni. Urmează două săptămâni cu nopți și dimineți geroase, iar primele două săptămâni din martie vor fi cu temperaturi mai mari decât cele normale perioadei.
Săptămâna 17.02.2025 – 24.02.2025
Valorile termice vor fi mai coborâte decât cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României, dar cu o abatere termică negativă mai accentuată în zonele montane şi în sud-estul ţării.
Regimul pluviometric va fi deficitar la nivelul întregii ţări, dar mai ales în regiunile vestice şi nord-vestice.
Săptămâna 24.02.2025 – 03.03.2025
Temperaturile medii vor fi mai coborâte decât cele specifice pentru acest interval în regiunile sudice, estice şi sud-estice, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale.
Cantităţile de precipitaţii vor fi deficitare în toate regiunile dar mai ales în zonele montane.
Cantităţile de precipitaţii vor fi în general apropiate de cele normale pentru această perioadă, cu posibilitatea unui uşor deficit la munte şi local în centru şi nord-vest.
„Noaptea trecută, o dronă de atac rusească cu un focos puternic exploziv a lovit adăpostul care protejează lumea de radiații la cea de-a patra unitate de putere distrusă a centralei nucleare din Chornobîl„, a spus Zelenski.
Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunţat vineri că în cursul nopţii s-a auzit o explozie, urmată de un incendiu, la noul sarcofag care protejează rămăşiţele reactorului 4 al fostei centrale nucleare de la Cernobîl, din Ucraina, informează Reuters.
AIEA a transmis că personalul de securitate la incendiu şi vehicule au răspuns în câteva minute şi nu au fost raportate victime.
Consiliul Județean Sibiu va închide pentru doi ani Sala Transilvania, în urma investițiilor privind reabilitarea energetică, ce vor avea loc până în 2028.
Deocamdată, reprezentanții CJ, instituție în subordinea căreia funcționează Serviciul Public Sala Transilvania, nu au fixat încă perioada în care se va întrerupe, efectiv, activitatea, deoarece în cadrul proiectului cu finanțare europeană procesul de derulare a investiției este abia la început. Cel mai probabil, complexul sportiv sibian va fi închis începând cu anul viitor.
Astfel Transilvania, „sala celor 420.000 de suporteri”, așa cum a fost intitulată în trecut, va deveni pentru doi ani Sala Transilvania fără suporteri. Trebuie menționat că această investiție va influența și activitatea pieței volante, care are loc în fiecare sâmbătă, în parcarea serviciului public. În plus, va fi afectată și zona locurilor de parcare.
Fără variante viabile
În urma închiderii Sălii Transilvania, activitățiile sportive, sociale și economice în municipiul Sibiuvor fi practic paralizate, în condițiile în care Sibiu are puține spații indoor pentru activitățiile și evenimentele care s-au desfășurat până acum în cea mai mare sală de sport din județul Sibiu.
Printre variante se numără doar sala CSȘ din Piața Teatrului și alte câteva săli de sport din vecinătatea municipiului Sibiu, cum ar fi cele de la Șura Mică și Cristian, care numără în jur de 200 de locuri fiecare. Mai există și variantele sălii de sport din Cisnădie, unde evoluează echipa de handbal Măgura din localitate, și cea din municipiul Mediaș. Numărul insuficient de spații indoor va face ca evenimentele și competițiile de anvergură ce s-au organizat anual în Sala Transilvania să fie programate în alte orașe și în județele limitrofe.
Reacția Consiliului Județean la solicitarea Sibiu 100%
Având în vedere importanța Sălii Transilvania în viața socio-culturală și economică a orașului și județului Sibiu, am solicitat Consiliului Județean Sibiu informațiile privind situația sălii.
„Sala Transilvania se va închide pentru 24 luni. Lucrările vor demara în ianuarie 2026, dacă etapa de licitație va decurge conform programului. În momentul în care se va lucra la partea exterioară a clădirii, Piața Volantă va fi afectată, însă este prematur să facem scenarii în acest moment. Vom analiza împreună cu constructorul, după semnarea contractului de lucrări”, informează Consiliul Județean Sibiu.
Întrebată ce se va întâmpla cu competițiile sportive, târgurile și expozițiile, conferințele culturale și sociale pe durata închiderii Sălii Transilvania, instituția județului a răspuns sec, printr-o singură propoziție: „La această întrebare cei în măsură să vă răspundă sunt organizatorii fiecărei activități”.
Printre evenimentele și competițiile anuale care au loc în Sala Transilvania se numără meciurile oficiale ale echipei de baschet BC CSU Sibiu în Liga Națională de Baschet Masculin, meciurile juniorilor CSU Sibiu, întâlnirile de handbal ale echipelor de juniori ale Clubului Sportiv Școlar Sibiu, turnee de baschet organizate de ACS Andu Sibiu, competiții de tenis de masă, turnee de fotbal în sală, competiții de judo și karate, campionate naționale și regionale de culturism și fitness, precum și partidele și sesiunile de antrenament ale echipei sibiene de baschet în scaun rulant. După antrenamentele oficiale zilnice, terenul a fost închiriat de diverse cluburi sportive sau firme pentru fotbal în sală, baschet și handbal.
Transylvanian Grand Prix
În plus, în Sala Aerobic din cadrul Sălii Transilvania s-au desfășurat zilnic antrenamente de balet, aerobic și alte antrenamente organizate de diverse cluburi sportive sau entități private. De asemenea, pe holul de la etajul 1 al sălii, după amiezele sunt rezervate tenisului de masă.
Totodată, rămâne de văzut ce se va întâmpla cu alte competiții majore, cum sunt cea de dans sportiv – Transylvanian Grand Prix sau Gala Sportului Sibian (organizată chiar de Consiliul Judetean Sibiu), în care sunt premiați cei mai buni sportivi, antrenori și ambasadori ai sportului din județul Sibiu.
De asemenea, în ultimii ani, pe 1 DECEMBRIE – Ziua Națională a Românei, Sala Transilvania găzduiește spectacolul „Noi suntem români”, organizat de Ansamblul Folcloric Profesionist „Cindrelul – Junii Sibiului”, fără să mai punem la socoteală târgurile anuale de îmbrăcăminte și încălțăminte sau alte evenimente sociale și culturale. Referitor la piața volantă Transilvania, în fiecare sâmbătă, între orele 08.00-14.00, parcarea Sălii Transilvania găzduiește standuri unde își vând produsele circa 200 de producători atestați din întreaga regiune.
Investiție necesară
Consiliul Județean Sibiu și ADR Centru au semnat, în iunie 2024, un contract de finanțare în cadrul Programului „Regiunea Centru” 2021-2027 pentru investiții importante pentru o clădire emblematică din Sibiu. Sala Polivalentă „Transilvania” va beneficia de lucrări în valoare totală de peste 12,6 milioane euro pentru îmbunătățirea eficienței energetice a unei construcții a cărei suprafață desfășurată depășește un hectar.
Prin contractul semnat de Daniela Cîmpean, președintele CJ Sibiu și Simion Crețu, director general al ADR Centru, se vor investi aproximativ 12,3 milioane euro din fonduri nerambursabile, diferența fiind reprezentată de cheltuielile eligibile și neeligibile ale beneficiarului în bugetul consolidat al cererii de finanțare.
Proiectul își propune să reducă de 33 de ori volumul de gaze poluante emis în atmosferă de această clădire și să scadă de peste 5 ori consumul anual de energie primară al construcției. Investiția răspunde obiectivelor asumate de România privind contribuirea la îndeplinirea țintei Uniunii Europene, privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și cele de creștere a ponderii de energie din surse regenerabile din consumul total de energie prin renovarea stocului național de clădiri.
Valoarea totală a contractului de finanțare este de 62.504.262,06 lei, din care suma de 60.951.664,70 lei reprezintă valoarea asistenței financiară nerambursabilă, termenul estimat de finalizare a lucrărilor și încheierea proiectului fiind luna octombrie a anului 2028.
Impactul proiectului va fi măsurat după derularea tuturor lucrărilor, care trebuie să asigure: reducerea de peste 5 ori a consumului anual de energie primară, scăderea de aproximativ 33 de ori a volumului de emisii de gaze cu efect de seră și diminuarea de aproape 6 ori a consumului anual specific de energie finală pentru încălzire în cadrul construcției, a cărei suprafață totală desfășurată este de 10.660 mp.
„În municipiul Sibiu avem tot mai multe clădiri publice eficientizate energetic, iar rezultatul investițiilor constă în construcții adaptate la standarde europene și la schimbările climatice. De fapt, este foarte interesant de menționat faptul că primele șapte proiecte contractate în regiunea noastră pe acest domeniu, în cadrul Programului Regiunea Centru, sunt din județul Sibiu”, a declarat Simion Crețu, director general Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru, în urmă cu 7 luni.
Sala a devenit costisitoare din punct de vedere financiar
Sala Polivalentă „Transilvania” Sibiu are un număr mediu de 200 utilizatori/zilnic și un grad de ocupare zilnic de la ora 8.00 până la ora 23.00. Din punct de vedere structural, Sala are 4 volume construite: Corp principal (regim înălțime P+2E), Corp intrare principală (doar Parter), Corp centrală de ventilație și vestiare (regim înălțime P+2E) și Corp casă scară.
Clădirea are o uzură medie, iar degradările identificate atât la nivelul închiderilor, cât și la nivelul elementelor de finisaj, au apărut din cauza supunerii la acțiunea apei din precipitații, infiltrații și degradări ale instalațiilor.
Din punct de vedere energetic, clădirea este relativ costisitor de întreținut, din cauza lipsei măsurilor de reabilitare energetică adecvate. Reabilitarea termică vizează corpul C1 (Sala Polivalentă în sine), fără a se realiza modificări funcționale și structurale. Nu se intervine din punct de vedere arhitectural, ci doar pe partea de utilități, asupra corpului de clădire C2 (construcții anexă – centrală termică, stație hidrofor, post transformare și SRM gaz).
Casa sportului sibian din 1998
Sala Sporturilor „Transilvania” este o sală multifuncțională, inaugurată în 1998. Capacitatea sălii este de 1812 de locuri, iar construcția dispune de centrală termică proprie, stație de ventilație care asigura o permanentă împrospătare a aerului, respectiv o încălzire rapidă în sezonul rece.
Suprafața de joc a Sălii Transilvania este de 1000 metri pătrați și este din parchet lamelar propice pentru jocurile de baschet, handbal, fotbal în sală, poate fi pregătită pentru competiții de volei, karate, judo, tenis, dans sportiv sau alte manifestări culturale (concerte, spectacole, conferințe).
Capacitatea sălii (pe scaune): 1790 locuri + 157 locuri în tribuna telescopică nou instalată. Sala dispune de 4 vestiare pentru jucători și un vestiar pentru arbitri. Holurile sălii, cu o suprafață de 652 metri patrați, pot găzdui diverse manifestări expoziționale (de ex. târguri, vernisaje, etc.) sau organizarea de competiții sportive (de ex. competiții de tenis de masă).
În plus, sala este dotată cu parcare proprie, luminată, de 1.000 locuri, cu posibilitate de închiriere pentru diverse manifestații, precum concerte sau expoziții cu vânzare.
Două cutremure cu magnitudinea 3,4 s-au produs vineri în judeţele Vrancea şi Buzău, zona seismică Vrancea, potrivit informaţiilor publicate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.
Primul seism a avut loc în judeţul Vrancea, la ora 01:00, la adâncimea de 139,9 kilometri (km) şi s-a înregistrat în apropierea următoarelor oraşe: 46 km vest de Focşani, 60 km nord de Buzău, 66 km est de Sfântu-Gheorghe, 76 km est de Braşov şi 91 km nord-est de Ploieşti.
Cel de-al doilea cutremur, tot de 3,4, s-a produs la ora 06:53, în judeţul Buzău, la adâncimea de 140 de kilometri.
Seismul a avut loc în apropierea următoarelor oraşe: 51 km vest de Focşani, 52 km nord-vest de Buzău, 67 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 73 km est de Braşov, 81 km nord-est de Ploieşti.
Magnitudinea acestui cutremur ar putea fi revizuită în perioada următoare de seismologi.
„Istoria românilor și a României” va fi disciplină de sine stătătoare, a anunțat ministrul Educației și Cercetării, Daniel David.
Anunțul a venit după întâlnirea pe care a avut-o joi cu reprezentanții Academiei Române și ai facultăților de istorie din universitățile țării.
„După clarificarea păstrării limbii latine în curriculumul de specialitate, mă bucur să fiu ministrul care poate contribui, alături de specialiștii de top ai domeniului, la readucerea după câteva decenii a «Istoriei românilor și a României” (numele va fi definitivat de Academia Română) ca disciplină de sine stătătoare, așa cum mi-am exprimat interesul încă de la începutul dezbaterilor publice”, a declarat Daniel David.
Ministrul a mai spus că, în urma discuțiilor și întâlnirilor de lucru cu reprezentanții Academiei Române și ai facultăților de istorie din universitățile țării, a acceptat „Memoriul serios și responsabil al acestora”.
Astfel, s-a convenit că modelul actual de predare a istoriei în liceu trebuie îmbunătățit și regândit și că «Istoria românilor/României» va deveni disciplină distinctă în trunchiul comun.
„Vom lucra colaborativ la programă pentru a avea un conținut mai aerisit și mai atractiv, inclusiv cu elemente distincte de consolidare, remediale și relevanță pentru viață a competențelor dobândite; vom colabora pentru a asigura în cadrul universităților pregătirea profesorilor în a dobândi metode moderne de educație, iar universitățile se vor implica mai direct și în formarea continuă a cadrelor didactice din preuniversitar; vom discuta și alte aspecte ale Memoriului după etapa de diagnostic și evaluare a sistemului de educație și cercetare pe care am anunțat-o pentru luna mai 2025”, a mai adăugat Daniel David.
Grupul german REWE, deja prezent în România prin lanțul de magazine Penny, lansează operațiunile pentru aducerea brandului BIPA, cea mai mare rețea de drogherii din Austria.
În Austria, BIPA are peste 500 de magazine și un portofoliu de aproximativ 15.000 de articole, inclusiv mărci proprii precum BI CARE, BI COMFORT, BI HOME, BI KIDS, BI LIFE, BI STYLED, bi good, BABYWELL și LOOK BY BIPA.
Fondată în anii ’80 ca parte a rețelei Billa, BIPA a fost achiziționată de REWE în 1996 și este astăzi un foarte important în industria drogheriilor din Europa.
În Croația, unde BIPA a intrat în 2007, compania operează 139 de magazine și are 860 de angajați.
În România, BIPA va concura direct cu DM Drogerie Markt, retailer german de cosmetice și produse de îngrijire personală, prezent în țara noastră de 17 ani.
Un cutremur cu magnitudinea 4.2 s-a produs joi, la ora 22:44:55, în zona seismică Vrancea, anunță Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.
Seismul a avut loc la adâncimea de 140 de kilometri, în apropierea următoarelor oraşe: 55 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 60 km nord-vest de Buzău, 61 km est de Braşov, 63 km vest de Focşani şi 77 km nord de Ploieşti.
