Un tânăr în vârstă de 15 ani, biciclist, a fost rănit într-un accident produs vineri pe Drumul Județean 106E, în Săliște.
Din primele cercetări efectuate a rezultat că, în timp ce conducea un autoturism, o tânără în vârstă de 24 de ani, din Dobârca, a pătruns pe contrasens și a acroșat o bicicletă condusă din sens opus de către un adolescent în vârstă de 15 ani, din București.
Cele mai populare destinații preferate de români pentru vacanța de Paște au fost Brașov, Sibiu, Praid, București, Cluj-Napoca, Sighișoara, Oradea, Băile Felix, Predeal, Bușteni, potrivit unei analize a travelminit.ro.
Vacanța de Paște: cum arată prețurile în 2024?
Potrivit datelor emise de platforma hotelieră online Travelminit.ro, cele mai populare destinații au fost Brașov, Sibiu, Praid, București, Cluj-Napoca, Sighișoara, Oradea, Băile Felix, Predeal, Bușteni, orașe alese frecvent de turiștii aflați în căutarea unor city break-uri sau scurte escapade de weekend.
La capitolul tarife, prețurile sunt într-o ușoară creștere față de anul trecut pentru perioada Paștelui: de exemplu, prețul pentru un sejur de o noapte/2 persoane este de 333 de lei în 2024, în comparație cu 303 lei în 2023, în creștere cu 10%, în timp ce prețul pentru un sejur de 2 nopți/2 persoane, este de 702 de lei în 2024, în comparație cu 662 de lei în 2023.
Raportul se schimbă în cazul unui sejur de 2 nopți/4 persoane, care costă, în medie, 1195 de lei în 2024 față de 1050 de lei în 2023. De asemenea, un sejur de 4 nopți/4 persoane costă, în medie, 1897 de lei în 2024.
Foto: travelminit.ro
Ce spun hotelierii despre rezervările de Paște?
Potrivit unui chestionar realizat de Travelminit.ro în rândul hotelierilor și al proprietarilor de pensiuni și case de vacanță, numai 28% dintre respondenți susțin că sunt mulțumiți cu rezervările efectuate în acest an. Piața este într-o continuă dinamică în această perioadă, astfel că există în mod sigur și români care vor decide să plece într-un sejur în ultima clipă, căutând promoțiile last minute. Iar partea bună este că încă există disponibilități pentru vacanța de vară și nu numai, la prețuri chiar accesibile.
De altfel, în ceea ce privește rezervările early booking și cele last minute, hotelierii susțin că procentele sunt egale: sunt persoane care, într-adevăr, și-au planificat sejurul de Paște cu mult timp înainte, dar sunt și turiști care de-abia în ultima săptămână au făcut rezervarea de vacanță.
În ceea ce privește tarifele la cazare în această perioadă, peste 50% dintre participanții la studiu susțin că au prețuri similare sau chiar mai mici în comparație cu 2023, un motiv în plus pentru românii care nu au rezervat până acum un sejur de Paște să profite de aceste prețuri.
FC Hermannstadt va întâlni luni, 6 mai, pe teren propriu, de la ora 15, Politehnica Iași. Este, practic, ultima partidă, jucată acasă, în play-out de echipa sibiană.
Scăpată de grijile retrogradării de două etape, echipa antrenată de Marius Măldărășanu are nevoie de o victorie pentru a-și păstra șansele de a câștiga Play-out, obiectivul stabilit pentru finalul acestui sezon. FC Hermannstadt va încerca să obțină a 11-a victorie pe teren propriu în actualul sezon și a patra în play-out, în condițiile în care cele mai multe meciuri le-a terminat la egalitate – 15.
De partea cealaltă, Politehnica Iași are neapărat nevoie de victorie în încercarea de a se salva de la retrogradarea directă. Un rezultat pozitiv i-ar mai ține în viață până în ultima etapă, chiar dacă va sta la mâna rezultatelor.
Palmaresul direct dintre cele două echipe
Cele două echipe s-au mai întâlnit de 13 ori în principala competiţie internă, de şase ori au câştigat ardelenii, de trei ori s-au impus moldovenii, iar alte patru partide s-au terminat la egalitate. Primul meci a avut loc pe 26 octombrie 2018, CSM Politehnica – FC Hermannstadt 0-2, goluri înscrise de Juvhel Tsoumou şi Lucian Dumitriu.
Cu acelaşi scor au învins sibienii şi în returul sezonului regulat 2018-2019, pe 3 martie 2019, rezultat în urma căruia oaspeţii au ratat calificarea în play-off. Întâiul succes din contul moldovenilor a fost 6 aprilie 2019, FC Hermannstadt – CSM Politehnica Iaşi 0-1, marcator J. Teixeira, dintr-un penalty scos de Sanoh.
Cele mai multe goluri s-au marcat pe 30 iunie 2020, CSM Politehnica Iaşi – FC Hermannstadt 2-3. Cea mai recentă întâlnire directă din Superliga României a fost în noiembrie 2023, FC Hermannstadt – Politehnica Iași 0-0. FC Hermannstadt s-a impus în turul sezonului regular, la Iași, cu 3-1, în timp ce în retur scorul a fost alb pe noul Municipal.
Potrivit Băncii Naționale a României, la 30 aprilie 2024, rezervele valutare se situau la nivelul de 62.511 milioane euro, față de 64.279 milioane euro la 31 martie 2024.
În cursul lunii au avut loc următoarele operaţiuni
· Intrări de 1.338 milioane euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR; alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor; alimentarea contului Comisiei Europene și altele;
· Ieşiri de 3.106 milioane euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR; plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută (inclusiv rambursarea emisiunii de obligaţiuni denominată în euro a Ministerului Finanțelor, în sumă de aproximativ 1.492 milioane euro) și altele.
Aurul, constant ca evoluție
Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 7.189 milioane euro.
Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 30 aprilie 2024 au fost de 69.700 milioane euro, faţă de 71.177 milioane euro la 31 martie 2024.
Plăţile scadente în luna mai 2024 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 148 milioane euro.
Poliţia Română, prin Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii, a efectuat un studiu privind descrierea obiceiurilor de utilizare a internetului de către populaţia adultă din România, rezultând, printre altele, că aproximativ o treime dintre cei care au răspuns, atunci când fac cumpărături online, nu verifică dacă pagina magazinului este reală şi nu sunt atenţi la recenziile lăsate de alţi cumpărători.
Potrivit unui comunicat al IGPR transmis, studiul a avut ca obiectiv şi identificarea vulnerabilităţilor.
Un alt scop a fost acela de a sprijini demersurile preventive îndreptate spre creşterea nivelului de conştientizare a utilizatorilor de internet cu privire la ameninţările cibernetice şi la măsurile pe care le pot lua pentru a se proteja, menţionează sursa citată, care adaugă că studiul a avut ca motivaţie datele existente pe plan internaţional, care arată o incidenţă crescută a actelor infracţionale din sfera cibernetică în rândul adulţilor.
Cercetarea a urmărit descrierea comportamentelor de utilizare a internetului, cu precădere a celor care reprezintă vulnerabilităţi în ceea ce priveşte siguranţa online, precum şi identificarea celor mai frecvente infracţiuni cu care se confruntă utilizatorii de internet.
Astfel, dintre cei care utilizează internetul în mod curent, 84,3% citesc e-mail-uri şi ştiri, iar 80,6% accesează reţelele de socializare, acestea fiind cele mai frecvente activităţi desfăşurate.
Totodată, aproximativ 50% dintre respondenţi cumpără sau vând bunuri şi servicii online, folosesc servicii de online banking, se uită la filme şi seriale sau achită facturi.
88,8% dintre respondenţi consideră că sunt foarte bine sau relativ bine pregătiţi pentru a utiliza internetul în siguranţă, fără a deveni victima unor infracţiuni, însă analiza răspunsurilor arată că nu toţi iau măsurile de siguranţă necesare.
De asemenea, studiul arată că majoritatea persoanelor care folosesc internetul zilnic înţeleg riscurile pe care anumite comportamente din mediul online le au, dar minimizează pericolele.
Astfel, aproximativ 14% dintre utilizatori cred că nu este deloc periculos să posteze pe reţelele de socializare fotografii personale sau să se conecteze la reţelele publice de wi-fi, una din zece persoane consideră că nu este deloc periculos să descarce conţinut piratat, iar 8,8% dintre persoanele chestionate ignoră riscurile păstrării parolelor de acces la diferite conturi online în fişier stocate pe dispozitive conectate la internet.
Când au fost întrebaţi despre măsurile elementare de siguranţă, 90,1% au afirmat că nu deschid linkuri primite de pe adrese de email necunoscute, 89,9% evită să furnizeze date personale pe diverse site-uri sau prin intermediul reţelelor de socializare (83,2%)
Referitor la măsurile de siguranţă în timpul navigării pe internet, 39,5% dintre utilizatorii care folosesc internetul în fiecare zi nu obişnuiesc să îşi schimbe periodic parolele, iar 42,1% dintre respondenţi recunosc că folosesc aceeaşi parolă pentru mai multe conturi, arată IGPR.
Ca o măsură suplimentară de protecţie, doar 27,4% dintre utilizatori folosesc autentificarea în doi paşi, în timp ce 18,9% preferă să folosească servicii care nu îi obligă să implementeze această măsură de siguranţă.
În ceea ce priveşte victimizarea prin intermediul internetului, 40,6% dintre respondenţi au afirmat că nu s-au confruntat cu niciuna dintre situaţiile de victimizare referitoare la postări/comentarii rasiste/instigatoare la ură faţă de alţi oameni, apariţia unor materiale de natură pornografică, încercarea unor persoane de a le determina să le ofere detaliile cardului sau ale contului.
Într-o mare pondere (62,2%), respondenţii studiului au afirmat că în cazul în care ar deveni victima unui atac cibernetic, ar apela la ajutorul poliţiei, fapt care arată că majoritatea persoanelor chestionate au încredere şi înţeleg să sesizeze aceste fapte autorităţilor.
Astfel, peste 80% dintre respondenţi folosesc internetul pentru informare şi socializare, aproximativ jumătate dintre aceştia utilizează internetul pentru realizarea de achiziţii, internet banking sau achitarea de facturi, iar majoritatea utilizatorilor de internet declară că au o atitudine foarte precaută cu privire la achiziţiile de jocuri sau tranzacţii cu criptomonede.
Cu toate acestea, atunci când au fost rugaţi să îşi evalueze competenţele digitale, nouă din 10 utilizatori apreciază că sunt bine sau foarte bine pregătiţi să folosească internetul în siguranţă.
Totodată, Poliţia Română atrage atenţia asupra faptului că doar patru din 10 internauţi nu schimbă periodic parolele conturilor pe care le gestionează şi folosesc aceeaşi parolă pentru mai multe conturi, un sfert dintre respondenţi utilizează autentificarea în doi paşi doar pentru conturile unde acest lucru este obligatoriu, iar mai mult de o treime nu instalează un antivirus pe dispozitivele pe care le folosesc.
În intervalul 26 aprilie – 1 mai 2024, orașele Iași și Deva au fost locul desfășurării a trei evenimente deosebit de importante în domeniul educației: etapa națională a Olimpiadei de Limba Franceză și a Olimpiadei Naționale de Limbi Romanice în Iași, respectiv Olimpiada Națională de Limba Engleză în Deva. Tinerii talentați din județul Sibiu s-au remarcat prin abilitățile lor excepționale în cadrul acestor competiții.
Olimpicii premiați la Iași
La Olimpiada Națională de Limba Franceză din Iași a participat un grup de 8 elevi sibieni, însoțiți de doamna profesoară Jigău Irina de la Liceul Tehnologic „Henri Coandă” Sibiu. Elevii Gheorghiu Ariana, Anghel Anna Victoria, Tigan Lea Clara, Sdrobiș Sebastian, Anghel Eduard Lucas, Benson Aleksandr Jerome, Rociu Matei și Stoișor Andreea au obținut rezultate impresionante.
Lotul olimpicilor la Limba Franceză
Elevii Sdrobiș Sebastian de la Liceul Teoretic „Constantin Noica”, Anghel Eduard Lucas și Rociu Matei de la Colegiul Național „Octavian Goga” au primit Mențiuni Speciale din partea Inspectoratului Școlar Județean Iași pentru performanțele lor.
La Olimpiada de Limbi Romanice, Sibiul a fost reprezentat de un grup de 5 elevi, însoțiți de către doamna profesoară Savu Sabina de la Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”, și anume: Ciovică Maria Alexia, Alisie Mateoiu Andrei, Șoaită Alicia Nicoleta, Nicolăescu Maria-Leonor și Costea Maria-Cristina.
Toți elevii au reușit să obțină punctaje impresionante, peste 90 de puncte, iar elevele Șoaită Alicia Nicoleta de la Colegiul Național „Octavian Goga” și Nicolăescu Maria-Leonor de la Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” au obținut Mențiuni din partea Ministerului Educației pentru rezultatele lor.
Lotul olimpicilor la Limba Spaniolă
Premii pentru elevii sibieni la Deva
În același timp, la Deva, un alt grup de 8 elevi sibieni, însoțiți de către doamna profesoară Călinescu Mădălina de la Colegiul Național “Octavian Goga”, s-au distins la Olimpiada Națională de Limba Engleză.
Aceștia sunt: Giurca Tudor-Ioan, Garbulea Paula Eija, Abramovici Ana, Cornea Iulia, Mihăilă Maria-Alessia, Vasiu Luca-Mihai, Ighiștorfean Anca și Bâlțat Denisa Anamaria. Tudor-Ioan Giurca de la Colegiul Național “Gheorghe Lazăr” din Sibiu a reușit performanța de a obține Premiul I la clasa a VII-a, iar Ana Abramovici de la Colegiul Național “Octavian Goga” a obținut la clasa a IX-a Mențiune din partea Ministerului Educației pentru rezultate deosebite.
Pe lângă competițiile în sine, elevii au avut ocazia să exploreze și să se bucure de frumusețea și cultura locurilor gazdă. La Deva au avut ocazia să viziteze locuri istorice precum Muzeul Culturii și Civilizației Dacice și Romane și Castelul Corvinilor. În Iași au participat la un tur al orașului și la ateliere de teatru organizate de Catedra de Limba Franceză a Universității „Alexandru Ioan Cuza”.
Turneul Internaţional Stradivarius 2024 va avea loc în perioada 25 iunie – 16 iulie. Acesta include 18 concerte în care violonistul Alexandru Tomescu va interpreta lucrări de J. S. Bach. Lucrările au fost compuse iniţial pentru violoncel.
Acesta va poposi în 5 iulie, la Mediaş – Catedrala Evanghelică „Sfânta Margareta”, și în 6 iulie, la Sibiu – Catedrala Evanghelică „Sfânta Maria” din Piața Huet.
Despre „Metamorfoze”
Intitulat „Metamorfoze”, turneul se va desfăşura în 18 catedrale Romano-Catolice, Greco-Catolice, Lutherane şi Reformate sau spaţii inedite, din care 16 localităţi urbane şi rurale. Durata unui spectacol e de 75 minute.
„Este pentru al 17-lea an în care violonistul Alexandru Tomescu pleacă împreună cu vioara Stradivarius într-o călătorie prin 18 locuri din România, urban şi rural, pentru a oferi un nou regal muzical: anul acesta este dedicat celor şase suite transcripţie pentru vioară solo, de Johann Sebastian Bach, prezentate într-un spectacol de light design, special conceput de regizorul Sergiu Ardelean, pentru a scoate la iveală cât de puternică şi magnifică este fiecare lucrare”, transmit organizatorii.
Unde va ajunge Stradivarius
Locurile prin care trece în acest an turneul sunt: Constanţa, Biserica „Sfântul Anton de Padova”, 25 iunie/ Focşani, „Muzeul Viei şi Vinului”, 27 iunie/ Ghimeş – Palanca/Bacău, Biserica Romano-Catolică, 28 iunie/ Mihăileni/Botoşani, Căminul Cultural, 29 iunie/ Siret/Suceava, Biserica Romano-Catolică „Naşterea Sfintei Fecioare Maria”, 29 iunie/Piatra-Neamţ, Biserica Romano-Catolică „Sfântul Iosif Muncitorul”, 30 iunie/ Cluj-Napoca, Catedrala Romano-Catolică „Sfântul Mihail”, 2 iulie/Oradea, Catedrala Greco-Catolică „Sfântul Nicolae”, 3 iulie/ Arad, Biserica Romano-Catolică „Sfântul Anton de Padova”, 4 iulie/Sebeş/Alba, Catedrala Lutherană Reformată, 5 iulie/Mediaş, Catedrala Evanghelică „Sfânta Margareta”, 6 iulie/ Sibiu, Catedrala Evanghelică „Sfânta Maria”, 7 iulie/Hobiţa/Gorj, Casa Memorială „Constantin Brâncuşi”, 9 iulie/Câmpulung Muscel, Catedrala Romano-Catolică „Sfântul Iacob”, 10 iulie/ Braşov, Biserica Neagră, 11 iulie/Cabana Caraiman/Buşteni, 13 iulie/Bucureşti, Catedrala „Sfântul Iosif”, 15 iulie şi Cotroceni, 16 iulie, potrivit agerpres.ro.
Mai multe informaţii despre Turneul Naţional Stradivarius vor fi disponibile pe site-ul evenimentului: www.turneulstradivarius.ro
În aceste zile circulă în spațiul on-line un banc de sezon, care s-a viralizat:
– Care e pluralul de la „pască”? Sunt în magazin și mi-e rușine să cer.
-Nu știu.
-Păi, tu cum ți-ai luat două?
-Am zis: „Dați-mi o pască”. Am stat două secunde și am zis: „Ba nu, două!”
– O, merci! Îți rămân dator!
Care e pluralul de la pască?
În limba română, există cuvinte care pot crea confuzie atunci când vine vorba de forma lor de plural. Un astfel de exemplu este pluralul substantivului „pască“.
Mulți români se confruntă cu o dilemă lingvistică atunci când vine vorba despre pluralul cuvântului „pască”. Este cunoscut faptul că substantivul „pască” nu are o formă de plural în limba română în forma sa literară.
Această dificultate devine evidentă atât atunci când oamenii doresc să pregătească mai multe prăjituri „pască”, dar și atunci când doresc să cumpere de la magazin. Întrebarea devine: cum ceri? „Dați-mi două păști”, „paști”?
Substantivul „pască“ este defectiv de plural. O alternativă corectă este utilizarea diminutivului acestui substantiv, respectiv „păscuță”, care are o formă de plural, și anume „păscuțe”. Prin urmare, la magazin, se pot cere, fără să greșim, „două păscuțe”.
Ce este Pasca
Pască sau azimă se referă la un fel de pâine nedospită care e mâncată de evrei religioși în timpul Paștelui evreiesc sau la un cozonac special mâncat de creștini de Paști.
Pasca se face dintr-un aluat nedospit, obținut dintr-un amestec de apă și una din cele cinci cereale: grâu, secară, orz, ovăz sau alac. În tradiția evreiască pasca e poreclita „pâinea săracilor”, din cauza faptului că evreii săraci continuau s-o mănânce și după Paște.
Cartea Exodului povestește că evreii au plecat în mare grabă din Egipt și n-au avut timp să-și pregătească pâine dospită. În amintirea acestui eveniment, evreii mănâncă timp de opt zile numai pască (în loc de pâinea dospită obișnuită).
La creștini, obiceiul de Paște de a mânca miel și pască este legat de ritualul pascal evreiesc. În datina ebraică, mielul se mănâncă ritual cu azimă (pâine nedospita) și cu ierburi amare, pentru a aduce aminte de greutățile îndurate în robia egipteană. La Cina cea de Taină, Iisus și apostolii au mâncat miel după ritualul evreiesc, iar azima este reprezentată de pască. Pentru creștini, mielul, pasca și vinul sunt simboluri cu noi semnificații: Mielul este Isus Hristos, care își accepta sacrificiul. Pasca frântă și vinul turnat semnifică sacrificiul christic.
Pasca este preparată în ajunul Învierii. Adevărata pască este aceea care se taie în bucățele mici, se pune în pachețele și se duce la biserică pentru a fi sfințită. Bucățile de pască sunt duse acasă și păstrate pentru a-i face pe credincioși părtașii binecuvântării lui Dumnezeu, crezându-se a avea puterea de a alunga bolile și necazurile.
În zilele noastre, cea mai întâlnită formă de pască e cea ca o pâine rotundă, dulce, gustoasă, semnificând promisiunea învierii trupurilor şi a vieţii veşnice. Dulceaţa aluatului sugerează împlinirea sufletească ce urmează strădaniei din post. Pasca este împodobită cu o cruce, incluzând astfel toată simbolistica crucificării lui Hristos, iar pe margine sunt două fâşii de cocă răsucite, întruchipând coroana de spini a lui Iisus.
Reprezentanții SC Piețe Sibiu declară că nu au solicitat controale suplimentare din partea Direcției Sanitar Veterinare pentru perioada Paștelui, dar că sibienii pot cumpăra cu încredere produsele oferite de cele trei piețe care funcționează în oraș. „Noi suntem într-un contact permanent cu Direcția Sanitar Veterinară și știm ce avem de făcut. Probabil că vor intensifica cei de la Direcție controalele, dar din punct de vedere al colaborării cu cei de la Direcția Sanitar veterinară, niciodată nu am solicitat suplimentarea numărului de doctori cu care am colaborat. Nu avem punct de sacrificare a mieilor, așa că nu avem motive pentru care să cerem suplimentare. Dar clar că cei care asigură controlul vor fi mai activi”, a declarat Teodor Birț, directorul general al SC Piețe SA.
Cele trei piețe care funcționează în Sibiu sunt: Piața Cibin, Piața Vasile Aaron și Piața Rahovei. Pe lângă acestea, sibienii își mai pot face cumpărăturile, în anumite zile din săptămână, din Piața Huet și Piața Transilvaniei.
„Fiecare miel are o ștampilă, care atestă faptul că a fost sacrificat într-un cadru autorizat”
În ceea ce privește achiziția mieilor din piețele sibiene, aceasta se face într-un climat de siguranță. Procedura prin care mieii ajung la vânzare e una reglementată foarte clar: „În momentul în care un producător merge să sacrifice un miel, trebuie să primească acte pentru aceasta, o ștampilă care se pune pe carne. Iar mieii se sacrifică doar în abatoare autorizate. Când ajung la piață, cei care comercializează mieii vin cu certificatul eliberat de către abator. Fiecare miel are o ștampilă, care atestă faptul că a fost sacrificat într-un cadru autorizat. Iar aceste lucruri se verifică tot de către Direcția Sanitar Veterinară”, a mai adăugat Teodor Birț.
Prețurile mieilor din acest an nu diferă prea mult de cele din anul trecut. Și aceasta, pentru că spune Teodor Birț: „piața se reglează în funcție de cerere și ofertă. În fiecare an acest preț se reglează singur. Nu te poți raporta la un indice. E clar că în fiecare an ei declară că le-au crescut cheltuielile, dar până la urmă trebuie să existe și cumpărători ca să își poată obține prețul cerut”.
Doar primele două zile de Paște piețele vor fi închise
Programul piețelor e același, ca pe parcursul anului. Cu excepția primei și celei de a doua zi de Paște, când vor fi închise piețele vor fi închise.
De asemenea, nu sunt schimbări în ceea ce privește specificul sărbătorilor din acest an, raportat la anii anteriori. „Nu a apărut absolut nimic în plus față de alți ani, nu există nici reglementări legale suplimentare, nici alte lucruri care să influențeze activitatea. Ne desfășurăm activitatea normal, ca și în ceilalți ani”, a mai adăugat Teodor Birț.
Puțini sunt cei pe care Dumnezeu îi înzestrează cu harul de a aduce bucurie în inimile oamenilor cu ajutorul glasului. Când suntem triști, ascultăm muzică. Când petrecem, ascultăm muzică. Când ne plictisim, ascultăm muzică. Orice-am face în lumea aceasta, muzica este parte din noi. Cei mai împliniți însă sunt cei care o fac, știind că au fost lăsați pe lume cu obligația de a pansa inimi, de a le vindeca și a le bucura.
Artistul Sebastian Emanuel Stan este printre cei care se aproprie de inimi prin vocea sa inconfundabilă. Într-o întâlnire cu el, mi-a povestit o sumedenie de lucruri, printre care importanța simplității, consecvența în mersul la biserică și puterea rugăciunii.
Sebastian a depănat pentru ziarul Sibiu100% amintirile din copilărie, despre cum își petrecea Sfintele Paște și ce înseamnă pentru el credința și iubirea pentru Dumnezeu.
Sebastian Stan este conferențiar universitar la Academia Forțelor Terestre Nicolae Bălcescu din Sibiu, membru al facultății de Management Militar, și predă discipline precum Management, Cercetare științifică și Marketing.
„Ne aflăm în perioada sărbătorilor de Paște, prilej care ne îndeamnă la reflecție în ceea ce privește propria noastră persoană și raportul pe care îl avem cu Divinitatea. Reflecția se îndreaptă si către cei dragi cu care interacționez frecvent: familie, prieteni colegi și studenți. Tot legat de această perioadă, mărturisesc că îmi vin în gând câteva cuvinte, în jurul cărora este conturată această mare sărbătoare a creștinătății!
Primul cuvânt este recunoștință. Îi sunt recunoscător lui Dumnezeu pentru tot ceea ce am primit, familiei și celor din jur pentru momentele frumoase și prietenii. Apoi, implicare! Sunt oameni suferinzi la tot pasul. Oameni care au nevoie de o vorbă bună, nu neapărat au lipsuri financiare. Să încercăm să ajutăm mereu într-un fel sau altul pe cei care au nevoie. Cât și cum putem. Să nu privim pasivi, la suferință la fel cum a privit mulțimea suferințele lui Iisus. Ultimul cuvânt este iubire! Să fim mereu îngăduitori cu cei din jurul nostru, să nu judecăm instinctual. Să nu batjocorim. Să încercăm mereu să fim mai buni, mai atenți cu ceilalți”, spune artistul.
„Mama și cu sora mea mergeau către casă și pregăteau masa cu ouă, drob și ceapă. Tatăl meu, după ce termina rânduiala bisericească, ajungea acasă. Rosteam cu toții rugăciunea cerească și ne așezam la masă.”
L-am întrebat pe Sebastian cum arăta copilăria în preajma sărbătorilor pascale, iar dacă ar fi să rezumăm doar într-un cuvânt, ar fi credință.
„Întotdeauna, în această perioadă, ne pregăteam spiritual prin rugăciune și mers la Sfânta Biserică. Bine, noi mergeam frecvent, deoarece tatăl meu era preot și era de neconceput ca în duminici și sărbători să nu te duci la întâlnirea cu Dumnezeu. În această perioadă, lucrurile erau altfel. Momentele de meditație erau dese! Mă gândeam la greșelile pe care le făceam pe parcursul anului, mă spovedeam și mă împărtășeam. Te curățai sufletește de rău, rău care te urâțea, te sluțea pe dinafară! Așa spuneam noi! După perioada de post, de sobrietate, în care te pregăteai intens pentru Învierea Domnului, venea acel moment mult așteptat. Noaptea de Înviere! Îmi amintesc mereu că drumul acela spre biserică în toiul nopții era plin de emoție și mister. Zăream siluete care se îndreptau grăbite înspre biserică, fiecare după putință, să nu întârzie la slujbă. Cu toții eram pregătiți, înarmați cu lumânări în așteptarea Învierii. Mergeam cu toții cu mare bucurie în inimi să-l întâmpinăm pe Hristos! La ora 00:00, clopotele începeau să bată și biserica era înconjurată de mulțime. Era multă lume. Atât de multă, că te mirai de unde a venit atâta putere de om. Cunoscuți și necunoscuți, cu toții așteptam Învierea. Lumânarea pe care o ținea preotul era împodobită cu flori și tricolor. Se aprindea Lumina, semn al Învierii şi toți se înghesuiau să ia lumină, să-și aprindă lumânările, apoi ca semn al Sfintei Treimi, se înconjura de trei ori Biserica și se cânta Hristos a Înviat din morți, cu toată mulțimea.
Lumea se bucura, răsuna satul, și pentru un moment timpul se oprea. Exista doar bucurie! La ora 4 dimineața se termina slujba și se împărțeau Paştile tuturor. Mama și cu sora mea mergeau către casă și pregăteau masa cu ouă, drob și ceapă. Tatăl meu, după ce termina rânduiala bisericească, ajungea acasă. Rosteam cu toții rugăciunea cerească și ne așezam la masă. Atunci, în acea dimineață! Așa era rânduiala la noi. Ciocneam ouă și spuneam Hristos a Înviat. Așa începea și se încheia acea noapte. Ne odihneam apoi cam trei-patru ore, ne trezeam și începeam ritualul zilei de Paște. Ne spălam pe față, rosteam rugăciunea cerească și luăm Sfintele Paști, apoi ne găteam și mergeam la biserică la slujbă. De fiecare dată obiceiul la noi era ca în ziua de Paște trebuia să purtăm o haină nouă. Semn că ne-am lepădat de obiceiurile rele. După slujbă veneam acasă, mulțumeam lui Dumnezeu pentru toate și luam masa, iar după-masă toată lumea se odihnea. După amiază începeau să vină rude, prieteni și casa se umplea. A doua zi de Paște mergeam la biserică. La noi era obiceiul stropitului, când feciorii mergeau la fete, pe care stropeau cu parfum. Spre seară ne adunăm și petreceam. Mă gândesc și acum cu nostalgie la acele momente frumoase din copilărie.
Mirosul de iarbă crudă pe care o mirosea când mergea la coasă cu bunicul lui și la păscut cu animalele bunicilor îi stârnește artistului melancolia copilăriei și fericirea simplă.
„Cu cât ai mai multe așteptări, cu atât riscul de a fi dezamăgit crește”
De acasă, Sebastian a plecat cu multe învățături de care ține cont și astăzi: „Învățăturile sunt legate de respectul față de părinți și de oameni. Prima învățătură este de a saluta părinții la plecare și la revederea cu ei cu salutul Sărut mâna, tată! Sărut mâna, mamă! În copilărie tatăl meu mi-a explicat că drumul vieții mă va duce departe de casă, însă recunoștința și respectul față de familia mea trebuie să existe permanent. A doua învățătură este de a mă adresa părinților mei și celor mai în vârstă decât mine numai cu pronumele de politețe. A treia învățătură este de a nu desconsidera niciodată pe nimeni, indiferent de părerea pe care o avem pe moment despre un om, cum arată, cum se îmbracă sau ce muncește! Important este să îi oferim respect. A patra, de a nu avea așteptări de la nimeni. Așteptările sunt în permanență aducătoare de suferință. Cu cât ai mai multe așteptări, cu atât riscul de a fi dezamăgit crește.
O întrebare… complexă
Ce înseamnă Dumnezeu pentru dumneavoastră?
„Este o întrebare… complexă. Voi încerca să mă rezum. Dumnezeu este infinitului perfecțiunii! Fiind om, consider ca sunt creație a lui Dumnezeu și am în mine viață, la fel ca toți ceilalți oameni. Viața este parte din Dumnezeu, iar eu o numesc Dumnezeire. De aceea, consider că Dumnezeu este parte din mine așa cum eu sunt parte din El. Așadar, în opinia mea, Dumnezeu este perfecțiunea infinitului și infinitul perfecțiunii”, este răspunsul lui.
Un sfat pentru tineri: „Nu tot ceea ce este nou sau modern este rău…, cum nu tot ceea ce este vechi este bun”
„Nu tot ceea ce este nou sau modern este rău, cum nu tot ceea ce este vechi este bun. Important este să ai repere după care să îți ghidezi pașii. Să ai repere sănătoase care să îți fie surse de inspirație pe baza cărora să îți clădești propriile valori. Fără valori solide, poți să te abați foarte ușor de la ceea ce îți dorești să devii! Credința și tradiția sunt două valori extrem de importante interconectate care rezidă în simplitate. A fi simplu nu înseamnă a fi sărăcăcios, ci dimpotrivă. Complexitatea este foarte mare în simplitate, deoarece fiecare lucru are un mers bine stabilit. De aceea, consider ca este foarte importantă simplitatea. Însă pentru a o înțelege este nevoie de înțelepciune. Înțelepciunea se dobândește în timp, prin experiențe și trăiri care duc spre tradiție și credință”, încheie Sebastian Stan.
Regimul pluviometric va fi deficitar în regiunile sud-vestice şi în zonele montane, iar în rest va fi în general apropiat de cel normal pentru acestă perioadă.
Săptămâna 20 – 27 mai
Temperatura medie a aerului va avea valori în general apropiate de cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii ţări.
Cantităţile de precipitaţii vor fi în general apropiate de cele normale pentru această perioadă, în cea mai mare parte a ţării.
Săptămâna 27 mai – 3 iunie
Mediile valorilor termice se vor situa în jurul celor specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României.
Cantitatea ploilor va fi în general apropiată de cea normală pentru acest interval, în toate regiunile.
Anul acesta avem o minivacanță de 1 Mai și Paște, de șase zile, perioada liberă mai lungă decât era în mod normal, pentru că Guvernul a decis să facă punte între Ziua Muncii și Paște.
Rusaliile se sărbătoresc pe data de 23 iunie, însă românii vor avea liber și luni, în a doua zi de Rusalii. Cu alte cuvinte, românii vor avea parte de trei zile libere.
