Cel mai recent studiu derulat de Reveal Marketing Research și-a propus să identifice, cât, cum și de ce postesc românii, urmărind diferențe în comportamentele și atitudinile acestora comparativ cu studiul similar derulat în apropierea Sărbătorilor Pascale din 2022.
- 47% dintre românii din mediul urban postesc, cei mai mulți dintre aceștia ținând post doar miercurea și vinerea (21%).
- Cele mai importante motivații pentru care românii postesc sunt reprezentate de obișnuință și educația primită în familie (64%), preocupările legate de sănătate și dietă (42%) și credința în Dumnezeu (39%).
- 27% dintre români susțin că dietele fără carne sunt mai sănătoase, iar 59% că sunt mai scumpe, comparativ cu cele pe bază de carne.
Postul este practicat din considerente asociate tradiției în familie (64%), preocupărilor legate de sănătate (42%) sau credinței în Dumnezeu (39%).
Conform rezultatelor studiului realizat de Reveal Marketing Research, 47% dintre românii din mediul urban declară că obișnuiesc să postească în așteptarea Paștelui, procent asemănător celui înregistrat în 2022 (50%). Dintre aceștia, 21% obișnuiesc să postească miercurea și vinerea, în timp ce doar 11% țin tot postul, iar 15% respectă postul în ultima săptămână a acestuia.
De ce postesc românii și ce alimente consumă în această perioadă
Cele mai importante motivații pentru care românii postesc sunt adesea legate de obișnuința și educația primită în familie (64%). Alte motive notabile includ preocupările legate de sănătate și dietă, menționate de 42% dintre respondenți, și credința în Dumnezeu (39%). În funcție de categoriile de vârstă, pot fi observate tendințe diferite, astfel că, tinerii între 25-34 ani obișnuiesc să postească în mai mare măsură datorită tradiției și educației primite în familie (71%), în timp persoanele peste 55 de ani acordă o atenție deosebită sănătății/ dietei (51%), iar cei între 45 -55 ani credinței (46%).
În ceea ce privește topul principalelor alimente consumate în perioadele de post regăsim mâncarea gătită de post (77%), salatele de crudități și fructele (69%) și măslinele (64%). Mâncarea gătită de post este consumată în mai mare măsură de persoanele mature peste 55 ani (94%), în timp ce salatele de crudități și fructele sunt mai populare printre femei (73% vs. 65% bărbați).
Produsele oleaginoase, la mare căutare
Comparativ cu datele din 2022, se remarcă o creștere semnificativă a popularității și interesului pentru produsele oleaginoase – migdale, fistic, nuci etc. (47% vs. 34% în 2022) sau pentru fructele uscate – goji, smochine, prune etc. (46% vs. 36% în 2022) în perioadele în care românii postesc. Această tendință este prezentă în mai mare măsură în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 45 și 55 ani (53% – produsele oleaginoasele, 56% – fructe uscate) și a celor cu venituri mari, peste 8.000 RON (55% – produsele oleaginoasele, 51% – fructe uscate).
Și în 2024 alimentele de post cel mai puțin consumate rămân tofu (20%) și quinoa (11%). În cazul laptelui vegetal, care continuă să se afle în topul alimentelor mai puțin consumate în prezent (27%), se observă o ușoară creștere a incidenței consumului comparativ cu datele din 2022 (23%).
27% dintre români susțin că dietele fără carne sunt mai sănătoase, iar 59% că sunt mai scumpe, comparativ cu cele pe bază de carne.
Măsurând percepțiile față de dietele fără carne, 27% dintre români consideră că acestea sunt mai sănătoase, în timp ce majoritatea (44%) nu au o părere clar definită în acest sens. Luând în calcul categoriile de vârstă, datele arată că românii între 35-44 ani cred în mai mare măsură că dietele fără carne sunt mai sănătoase decât cele pe bază de carne (45%).
În 2024, 9 din 10 români sunt de părere că produsele din carne s-au scumpit în ultimul an, comparativ cu 7 din 10 care considerau acest lucru în 2022. Aceste date reflectă o schimbare semnificativă a situației economice a populație într-un interval relativ scurt de timp.
În plus, majoritatea românilor (59%) consideră că dietele fără carne sunt mai scumpe decât cele pe bază de carne, în special cei cu vârste între 45-55 ani (64%), categorie de vârstă ce obișnuiește în mai mare măsură să postească din considerente legate de sănătate (48% vs. 42% total eșantion).
Cele mai cunoscute tradiții de Paște la români
Începutul sărbătorii Învierii e marcat, în tradiţia ortodoxă, cu postul de şapte săptămâni. O semnificaţie foarte importantă o are Joia Mare din Săptămâna Patimilor. Din această zi, ţăranii încetează lucrul la câmp şi se concentrează asupra casei și curţii, pentru ca totul să fie curat. Tot în Joia Mare, femeile încep să pregătească pasca şi să vopsească ouăle.
Potrivit tradiţiei, în noaptea Învierii, adică la miezul nopţii între zilele de sâmbătă şi duminică, oamenii se trezesc din somn în bătaia clopotelor. Se spală cu apă curată, îşi pun straie noi, iau câte o lumânare şi pornesc către biserică unde preotul, cu Sfânta Evanghelie şi crucea în mână, urmat de alaiul de credincioşi, iese cu lumânarea aprinsă şi înconjoară biserica de trei ori.
Când preotul rostește „Hristos a înviat!”, toţi cei prezenţi răspund: „Adevărat a înviat!”, în fapt, o recunoaştere a tainei Învierii. Cu lumânarea aprinsă, fiecare se întoarce acasă şi face o cruce mică pe peretele dinspre răsărit, afumându-l cu lumânarea, pe care o va păstra tot restul anului. Lumina acestei lumânări, care simbolizează prezența Domnului în inima noastră, ne va ghida pe tot parcursul vieții. Dacă vom aprinde lumânarea în momentele de cumpănă, vom trece mai ușor peste problemele cu care ne confruntăm. De asemenea, apa sfințită de la slujba Învierii ne poate vindeca de anumite suferințe și boli.
Oamenilor le este permis să mănânce bucatele (pasca/pâinea, ouăle roşii, carnea de miel, sarea şi vinul) abia după ce acestea se sfinţesc şi după ce fiecare persoană participă la Liturghie.
Ce se mănâncă de Paști. Și ce este „stropitul”
Mielul. Unul dintre cele mai răspândite obiceiuri românești este servirea unor preparate din carne de miel. Motivul pentru care se consumă de Paște carne de miel se datorează faptului că acest animal este asociat cu imaginea Mântuitorului și cu sacrificiul Său, al cărui rol este de a mântui sufletele noastre. Astfel, gospodinele gătesc friptură sau drob care să-i amintească întregii familii de încărcătura spirituală pe care o are simbolul mielului.
Ouăle roșii. Cel mai răspândit obicei de Paște este, evident, vopsirea de ouă roșii. Acestea sunt nelipsite de la masa de Paște și face deliciul celor mici, care abia așteaptă să le ciocnească. Oarecândva, ouăle de Paște nu aveau altă culoare decât cea roșie, însă în timp vopsim ouă de culoare galbenă, verde sau albastră. În ceea ce privește ciocnirea ouălor în ziua de Paște, bătrânii ne sfătuiesc să împărțim primul ou cu toți membrii familiei, pentru ca astfel să fim mereu uniți. De asemenea, dacă oul ciocnit are două galbenușuri, înseamnă că trebuie să ne așteptăm la o nuntă în curând. Fetele care se spală pe față cu apa dintr-un vas în care a fost pus un ou roșu își vor păstra tenul curat și frumos pe tot parcursul anului.
Pasca. Un alt simbol al sărbătorii îl reprezintă pasca, preparată de obicei sâmbăta dimineaţa și dusă spre sfinţire la biserică la slujba de Înviere, alături de coşul bucatelor preparate pentru sărbătoare. A doua zi dimineaţa, unii credincioşi, mănâncă din sfânta Pască în loc de anafură sau Sfintele Paşti.
Stropitul. Probabil cel mai de notorietate obicei din zona Transilvaniei e cel cunoscut sub numele de „stropit”. Potrivit acestuia – preluat de la germani și maghiari –, a doua zi de Paște băieţii merg în familiile în care există o fată sau mai multe, pe care le stropesc cu parfum, „ca să nu se veştejească”. Sunt răsplătiți, în schimb, cu ouă roșii, băutură și prăjituri.
