IPJ Sibiu transmite că se circulă în condiții de iarnă pentru toate drumurile naționale și județene din Sibiu.
Polițiștii sibieni fac apel la șoferi să adapteze permanent viteza la condițiile de trafic și să plece la drum doar dacă au autoturismele echipate corespunzător.
„Reamintim că începând cu ora 00:00 a zilei 5 februarie, Drumul Județean 106A Sibiu- Păltiniș este blocat pe ambele sensuri. Precizăm ca utilajele de deszăpezire acționează pentru redeschiderea circulației în condiții de siguranță imediat ce condițiile meteorologice o vor permite.
Facem apel la conducătorii auto să respecte restricția de trafic.
Se circulă în condiții de iarnă pe toate sectoarele de drum național și județean, context in care le reamintim șoferilor să circule prudent să adapteze viteza la condițiile din trafic, să plece la drum doar dacă au autovehiculele echipate corespunzător pentru condiții de iarnă și să se informeze în prealabil cu privire la condițiile de trafic din zonele tranzitate”, a transmis Luciana Lazăr, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.
Drumul spre Păltiniș a fost închis în noaptea de sâmbătă spre duminică.
S-a luat decizia închiderii drumului din cauza ninsorilor abundente căzute în ultimele ore. Drumuri și Poduri Sibiu a acționat cu mai multe utilaje pe parcursul nopții pentru deszăpezirea drumului.
„Drumuri și Poduri Sibiu vă informează că DJ 106A Rășinari-Păltiniș este închis circulației. Ninge abundent. Se acționează cu trei utilaje cu lamă și material antiderapant (până la această oră s-au folosit 35 de tone material antiderapant).
Numărul de telefon la care se poate apela pentru sesizări și informații legate de starea drumurilor este 0269.210.884 (apelabil 24 ore din 24)”, a precizat Monica Iliescu, purtătorul de cuvânt al Drumuri și Poduri Sibiu.
Dacă citim parabola vameșului și a fariseului, putem constata că fariseul, în toate faptele amintite de el, nu greșea cu nimic. Adică, nu era răpitor, nici nedrept, nici desfrânat, ci mulțumea, postea și dădea zeciuială din tot câștigul. Ce este rău în astea?
Cu adevărat, nu este nimic rău. Atunci, unde-i greșeala? Greșeala stă în cuvintele: ”Dumnezeule, Îți mulțumesc că nu sunt ca ceilalți oameni!” Aici este eroarea: se mândrea.
Pe drept cuvânt, mândria este cel mai mare păcat. Mai mare decât cele mai oribile păcate din lume, decât apostazia, avortul sau crima. Mândria a distrus și mai distruge încă. Îl distruge pe om, și relațiile lui cu Dumnezeu și cu semenii.
Oricât bine am face, cât de mult am zidi, am inventa, am cuceri, dacă ne mândrim, piere iubirea adevărată și, dacă dragoste nu e, nimic nu e. Mândria strivește absolut totul.
Românul spune, despre cei ce strică totul la final, că „dau cu bâta-n baltă”. Mândria este bâta cu care omul dă în baltă, în toate strădaniile lui bune, în toate realizările vieții lui.
Așa a făcut fariseul și a pierdut totul.
Vameșul, în schimb, nici nu îndrăznea să-și ridice ochii de la pământ, așa de vinovat se simțea. Semn că săvârșise destule fapte rele. Pentru aceasta, avea toate motivele să se căiască și să strige: Dumnezeule, iartă-mă!
Vameșul întruchipează aici smerenia. El venise la templu nu să se laude, ci să se vindece. De aceea, Hristos spune concluzia: ”Vameșul s-a întors mai îndreptat, la casa sa, decât fariseu”.
Am spune noi, altfel, că fariseul, prin mândrie, a dat cu bâta-n baltă, iar vameșul, prin smerenie și căință, s-a înălțat.
Poate că Iisus, în predica de pe Munte, a vrut să spună și aceasta: ”Nu căutați paiul din ochiul altora, ci vedeți bâta din ochiul vostru, cu care tot dați prin bălți!”
Sibiul a ocupat un loc important în viaţa lui Iuliu Maniu, cel care a jucat un rol astral în unirea Transilvaniei cu România de la 1 Decembrie 1918 și apoi în integrarea Transilvaniei în România Mare. Sibiul a fost fieful său politic şi nu numai în lupta contra Imperiului Austro-ungar pentru drepturile românilor ardeleni.
Venit la Sibiu prin prisma activităţii sale ca unul dintre liderii Partidului Naţional Român din Transilvania, apoi ca preşedinte al Consiliul Dirigent al Transilvaniei (fosta agenţie CFR), în fapt, Guvernul Transilvaniei de la Sibiu, Iuliu Maniu a infleunţat decisiv soarta României de după primul război mondial. Tot la Sibiu, a condus şedinţa Marelui Sfat Naţional din iulie-august 1919. Şi-a mutat cariera politică la Bucureşti în perioada interbelică, pentru ca după al doilea război mondial să revină la Sibiu, într-o ultimă încercare de a scăpa ţara de comuniştii şi sovietici, un lucru mai puţin ştiut şi mediatizat. 2023 este un moment important, deoarece duminică, 5 februarie, se împlinesc 70 de ani de la moartea lui Iuliu Maniu în temnița de la Sighet, după ce în 8 ianuarie s-au împlinit 150 de ani de la naşterea sa.
Documentele demonstrează că Sibiul reprezintă un reper important, dacă nu decisiv, în cariera omului politic Iuliu Maniu, liderul Partidului Național Român din Transilvania și apoi a Partidului Național Țărănesc, după Marea Unire. Acesta a condus de la Sibiu Partidul Național Român din Transilvania, Consiuliul Dirigent – guvernul Transilvaniei -, ședința Marelui Sfat Național din iulie-august 1919, din actualul sediu al Prefecturii sibiene, în care s-au adoptat reformele agrare și electorale, iar după al Doilea Război Mondial, tot de la Sibiu, a depus eforturi pentru a împiedica venirea comuniștilor. În timpul șederii sale aici, Maniu a făcut tot ceea ce i-a stat în putere să obțină sprijinul britanicilor și americanilor, pentru ca România să nu cadă sub stăpânirea Uniunii Sovietice. Prin prisma promovării intereselor românilor, orașul nostru a fost locul în care s-au luat decizii capitale pentru viitorul țăriii.
La Sibiu, Iuliu Maniu și-a jucat ultima carte
La finele anului 1946, înaintea Crăciunului, Iuliu Maniu părăsea Bucureștiul, unde se simțea tot mai stânjenit de agenții guvernamentali (acțiune începută după 1944), stabilindu-se la Sibiu, la sanatoriul doctorului Marius Sturdza, de unde putea comunica mai ușor cu Bădăcinul, locul de care se simțea atât de legat.
Astfel, Sibiul devenea un loc de pelerinaj pentru amicii lui politici (din toate partidele democratice), tot mai îngrijorați de restricțiile dictate de guvernul Groza împotriva forțelor care se opuneau politicii acestuia. În condițiile în care autoritățile filo-comuniste, ajunse la putere în urma măsluirii rezultatelor alegerilor din 19 noiembrie 1946, confundau tot mai mult opoziția cu subversiunea, garda tânără a Partidului Național Țărănesc dorea să se pregătească pentru acțiunea ilegală, propunând înlăturarea rezervelor față de legionari, deoarece aceștia erau considerați specialiști în activitatea subversivă.
La Sibiu, Maniu calma așa-numitul grup al „Obiectivilor“, care îl criticau pentru că punea prea mult accent pe legăturile cu anglo-americanii, știrbind, chipurile, „mândria și independența PNȚ“. Dezmințea, totodată, zvonurile despre retragerea lui din funcție. Nici postura de a conduce din umbră, cum i se sugerase, nu o accepta, dar nicio fuziune în jurul PSD independent (condus de Constantin Titel Petrescu) propusă de anglo-americani, pentru constituirea unei alternative la FND – Fondul Național Democrat, printr-o alunecare spre marxism, nu era convingătoare. Hotărât să mențină identitatea național-socialismului, potrivit lui Adrian Holman, reprezentantul britanicilor la București, Iuliu Maniu studia la Sibiu problemele economice și sociale cărora ar trebui să le facă față în eventualitatea unei schimbări de Guvern în favoarea sa. Spera, potrivit aceleași relatări, să facă „un program socialist, concordant cu structura agrară în care exista numeroasă țărănime de tradiție conservatoare“, adică stăpână pe o mică proprietate. Situat în continuare pe poziții moderate, el avea de înfruntat rezistența unor membri „reacționari“, refractari, deci, la asemenea inovații doctrinare.
În primele zile ale anului 1947, la Washington, Mihail Ralea, unul dintre doctrinarii PNȚ și diplomat de stânga, membru al Academiei Române, cerea cu disperare grâne pentru o țară devastată de foamete și dezorganizare. „Nu ne lăsați în spatele Cortinei de Fier!“, s-ar fi plâns el. Acest apel fusese deja asociat cu un demers, la București, al lui Gheorghe Gheorghiu Dej, care ar fi propus lui Burton Berry „concesii economice“ în schimbul unui ajutor SUA. Aceste tatonări sunt pentru opoziție indicii de renunțare la o atitudine rigidă în politica externă. Și pentru că Maniu se afla la Sibiu, cel care se grăbea să-i semnaleze faptele menționate era Constantin Argetoianu. “Contactându-i pe Mihai Popovici, liderul regional al țărăniștilor, și Nicolae Penescu, secretarul PNȚ, aceștia fuseseră trimiși la Dobrești și la Sibiu să-i informeze pe Ion Mihalache și Iuliu Maniu. Argetoianu alcătuise o chemare pentru Opoziție în vederea unei eventuale cooperări cu guvernul Groza.
Pentru Maniu, însă, marile dificultăți ale autorităților procomuniste îi întăreau speranța că vor fi noi alegeri. Tot de la Sibiu, la 18-19 ianuarie 1947, prin ziarul „Dreptatea“ (oficiosul PNȚ), lansa națiunii un apel. România, avertiza el, era bântuită de „cea mai neagră urgie“ care se abătuse vreodată asupra ei. Țara era sfâșiată de teroare, minciună și fals, încât demnitatea și mândria națională îi fuseseră îngenuncheate. Asemenea stare se instalase la 6 martie 1945 de către „o mână de oameni pe care țara nu i-a văzut niciodată la muncă“. Guvernul Groza, potrivit lui Maniu, folosise toate mijloacele pentru a îngenunchea voința națională. Și în ciuda tuturor nelegiuirilor, deși pierduse alegerile, prin minciuni și fraudă, Groza își clama victoria. Înclinându-se în fața vântului spre libertate, a virtuților cetățenești și a spiritului de sacrificiu, în numele PNȚ, Maniu a apelat la națiune să-și continue lupta până la victoria deplină. În contradicție cu speranțele împărtășite de Maniu, la Paris, Anglia, SUA și URSS semnau tratatul de pace din 10 februarie 1947 cu Guvernul Groza. Drept urmare, după ce fusese vizitat la Sibiu de Ion Mihalache, cum reiese din ziarul „Dreptatea“ din 27 februarie 1947, Iuliu Maniu se întoarce la București, la sfârșitul lunii, și în primele zile ale lunii martie declanșează, împreună cu Dinu Brătianu, președintele PNL și fratele lui Ionel Brătianu, o inițiativă de revizuire a tratatului cu Guvernul Groza. În cercurile politice din România, aceasta se putea constitui într-o mare lovitură împotriva Executivului, că el nu apărase interesele României la conferința de pace de la Paris. Acesta a fost ultimul popas la Sibiu, înainte de episodul de pe pista aerodromului de la Tămădău (14 iulie 1947), când fruntașii PNȚ, în frunte cu Ion Mihalache, vor fi arestați în urma înscenării de către comuniști a unei tentative de a părăsi țara. În condițiile în care orice acțiune politică internă era anihilată, Maniu se convinsese de necesitatea de a avea în străinătate o reprezentare formată din cei mai apropiați colaboratori. Discutase cu Mihalache despre SUA, încă din toamna lui 1946, cerându-i să plece în State, însoțit de câțiva „prieteni“. Maniu era hotărât să părăsească țara dacă Mihalache ar fi refuzat. Cei doi lideri s-au înțeles în mai 1947, la Dobrești, la reședința lui Ion Mihalache, pentru o redistribuire de roluri: Mihalache în străinătate și Maniu în țară. Însă urmează arestarea lui Maniu…”, consideră istoricul Dan Nanu.
Scrisoarea lui Iuliu Maniu (Blaj, 25.12.1911). Colecția personală Alexandru Bârsan
Cine este Iuliu Maniu
Iuliu Maniu, jurist şi om politic, născut în 1873 în Şimleul Silvaniei, este membru onorific al Academiei Române din 7 iunie 1919. Fiu de magistrat şi nepot, după mama, al lui Simion Bărnuţiu. Studiile primare la Blaj, cele liceale la Zalău, dreptul la Universităţile din Cluj, Viena şi Budapesta. Din 1896, doctor în drept, din 1898 cu cenzură de avocat la Pesta. Se stabileşte în Blaj ca avocat al Mitropoliei Unite, unde funcţionează până în anul 1915, când este înrolat în armată. Face Şcoala de ofiţeri de rezervă şi este trimis pe frontul rusesc şi apoi pe cel italian. Încă student, participă activ la viaţa politică. În 1892 participă la Congresul studenţesc de la Roman, ca reprezentant al studenţimii române din Ardeal, iar între 1893-1895, la manifestările pentru Republică şi Memorand. Ca student, înfiinţează Societatea studenţilor români, sârbi şi slovaci în Budapesta şi, în calitate de preşedinte, în 1896, rosteşte un discurs politic cerând autonomie naţională pentru românii din Ardeal şi o nouă direcţie politică activistă. În acelaşi an este ales membru în Comitetul Naţional al Partidului Naţional Român.
Între 1906-1910, este ales deputat al Cercului Vinţul de Jos, având intervenţii deosebite în Parlamentul de la Budapesta. Întors de pe front, după consfătuirea Partidului Naţional din 24 septembrie 1918, se stabileşte la Viena, unde, în luna octombrie, în timpul revoluţiei, sublocotenent fiind, cu câteva mii de ostaşi români, ocupă o parte din Ministerul de Război şi, cu sprijinul ofiţerilor români, începe organizarea ostaşilor.
Între 15-16 noiembrie 1918, ia parte la tratativele cu partea maghiară, pronunţându-se pentru desfacerea totală de Ungaria. La Adunarea de la Alba Iulia, într-un discurs sobru, arată drepturile istorice indiscutabile ale românilor asupra Ardealului şi asupra celorlalte ţinuturi româneşti. Contribuie hotărâtor la formularea rezoluţiilor votate de Adunare. Marele Sfat Naţional de la Alba Iulia îl alege ca preşedinte al Consiliului Dirigent şi şef al Resortului de Interne. Timp de mai bine de un an, conduce treburile Ardealului, consolidând noua administraţie românească. După moartea lui G. Pop de Băseşti, este ales preşedinte al Partidului Naţional din Ardeal, care, în februarie 1923, a fuzionat cu Partidul Democrat al lui Take Ionescu, în ianuarie 1925, cu Partidul Naţionalist al lui Iorga, iar în toamna lui 1928 cu Partidul Ţărănesc condus de Ion Mihalache, formând Partidul Naţional-Ţărănesc. E prim-ministru între 16 noiembrie 1928-7 iunie 1930, 13 iunie-10 octombrie 1930 şi 20 octombrie 1932-14 ianuarie1933.
Din cele mai importante lucrări scrise ale sale, amintim: Discursuri parlamentare, Blaj, 1906; Ardealul în timpul războiului, Cluj, 1921; Chestia Banatului, Bucureşti, 1924; Problema minorităţilor, 1924; 1929; Lege pentru organizarea ministerelor, Au comte de Saint Aulaire, 1930; România şi revizuirea tratatelor, 1934, cu C.I.C. Brătianu.
Circulația este închisă pe autostrada A1 între Cunța (Alba) și Boița (Sibiu). Vizibilitatea a scăzut la 10-15 metri, din cauza ninsorii abundente și a viscolului.
Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale transmite că, din cauza ninsorii abundente, a viscolului și a vizibilității extrem de reduse (10 – 15 m), circulația pe A1 între Cunța și Boița, km 224+000 – km 292+000 a fost închisă. Utilajele de deszăpezire nu pot interveni din cauza vremii, potrivit Biziday. “Precizăm ca vizibilitatea redusă face imposibilă acțiunea utilajelor de deszăpezire, dar acestea vor acționa pentru redeschiderea circulației in condiții de siguranță imediat ce condițiile meteorologice o vor permite. Facem apel la conducătorii auto să circule prudent, să adapteze viteza la condițiile din trafic, să plece la drum doar dacă au autovehiculele echipate corespunzător pentru condiții de iarnă și să se informeze în prealabil cu privire la condițiile de trafic din zonele tranzitate“, transmite CNAIR.
Expoziția de pictură a lui Mihai Bica a fost vernisată ieri, la Cafeneaua Literară din Sibiu, la o săptămână de la moartea artistului.
Interesul pentru pictura lui Mihai Bica a făcut ca zeci de persoane să participe la vernisajul expoziției, fie în spațiul interior, fie de afară, de pe terasa Cafenelei Literare, unde a fost instalată o boxă.
Au fost prezenți poeți, scriitori, pictori, apropiați ai artistului, actori ai Teatrului ”Radu Stanca” din Sibiu dar și actori veniți de la Teatrul ”Sică Alexandrescu” din Brașov, cel unde urca pe scenă, din 2002. Vernisajul a prilejuit momente emoționante de aducere aminte din partea multora dintre cei care l-au cunoscut și iubit.
Vorbitorii au regretat trecerea prematură la cele veșnice a artistului și au apreciat dragostea acestuia pentru pictură și pentru oameni
Criticul de artă, Olimpia Tudoran Ciungan, remarca la vernisaj ”dragostea pentru pictură și pentru oameni a lui Mihai Bica, ce l-a făcut să verniseze aceste lucrări care li se adresează și pe care le simțim. Este imposibil să te uiți la ele și să nu vezi ce a vrut să spună artistul în această lucrare. E nevoie și acolo Sus și de pictori, și de actori.”
Pictura lui Mihai Bica a fost o surpriză chiar și pentru unii dintre apropiații săi. Profesorul Ion Dur, prieten al artistului, aprecia că ”nu este pictura unui novice, pendularea lui prin diferitele stări ale naturii care arată și stările ființei lui, felul în care a mânuit culoarea, lumina, întunericul din spate și toate celelalte stau mărturie pentru faptul că a pierdut mult timp și a exersat mult timp, dacă nu cumva a avut un talent exploziv, care l-a făcut doar să transcrie, cum se spune că fac poeții, care transcriu versurile pe care le dictează cineva, ei doar le transcriu și atunci e vorba despre talent. S-ar putea ca și Mihai Bica să fi transcris aceste picturi după dictarea Celui de Sus.”
Mihai Bica picta din memorie natura pe care o iubea nespus
Am remarcat în tablourile lui Mihai Bica meticulozitatea detaliului, atenția pentru culorile naturii, adesea surprinzătoare. Tablourile sunt în marea lor parte peisaje sau naturi moarte. Artistul găsea inspirația în natura unde îi plăcea să petreacă mult timp, animat de pasiunea pentru pescuit.
Mai tânărul său partener de pescuit mărturisea la vernisaj surpriza că Mihai Bica picta totul din memorie, nu cu subiectul în față. Tablourile sale recrează natura din jur așa cum s-a întipărit în mintea artistului. Partidele de pescuit stăteau și sub semnul tristeții artistului în fața distrugerii naturii de către intervențiile oamenilor.
Mihai Bica a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică ”I.L. Caragiale” București în 1988, la clasa profesoarei Olga Tudorache. În perioada 1988 – 1999, a fost actor la Teatrul Național ”Radu Stanca” Sibiu, fiind și directorul acestui teatru între 1993 și 1999.
Din anul 2000 până în 2002, a fost actor colaborator al Teatrului Mic din București și din 2002 până în prezent, actor al Teatrului ”Sică Alexandrescu” din Brașov. Actorii de la acest teatru, prezenți la vernisaj, mărturiseau emoționați că Mihai Bica era ”sufletul teatrului”. Vocea sa inconfundabilă, rămâne în Fonoteca Teatrului Național Radiofonic într-o multitudine de spectacole radiofonice.
Expoziția de pictură a lui Mihai Bica rămâne deschisă publicului toată luna februarie. Puteți vedea tablourile artistului la Cafeneaua Literară situată pe strada Nicolae Teclu nr. 7, zilnic, între orele 10 și 19.
O femeie a fost rănită în urma unui accident rutier produs sâmbătă la intersecția străzilor Calea Cisnădiei și Anton Pann din municipiul Sibiu.
Din primele cercetări s-a stabilit că este vorba despre o coliziune în care au fost implicate două autoturisme, produsă pe fondul unei neacordări de prioritate auto.
La volanul celor două autoturisme se aflau o femeie în vârstă de 25 de ani, din Vâlcea, care nu ar fi acordat prioritate unei mașini conduse de un bărbat din Cisnădie, în vârsta de 31 de ani.
În urma evenimentului a rezultat rănirea ușoară a unei pasagere din mașina condusă de bărbatul din Cisnădie. Victima a fost preluată de un echipaj al Ambulanței Sibiu, fiind transportată la spital pentru investigații suplimentare.
„În cauză, s-a deschis un dosar de cercetare penală privind săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, urmând a fi stabilite toate circumstanțele producerii accidentului”, a precizat Luciana Lazăr, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.
FC Hermannstadt a obținut doar o remiză, 1-1, pe teren propriu, sâmbătă după amiaza, cu FC Argeș. Ninsoarea din repriza secundă a influențat jocul, după o primă repriză bună a ambelor echipe.
Argeșenii au început mai bine partida de la Sibiu, mai ales că situația lor din clasament nu este una foarte fericită după meciul extrem de slab, pierdut de altfel, cu FC Botoșani. Cu un prim 11 în care au fost operate mai multe modificări, FC Argeș a deschis scorul în minutul 17 prin Arnold Garita. Acesta și-a depășit trei adversari și a șutat la colțul lung, fără speranțe pentru portarul Letica.
Golul oaspeților i-a trezit pe sibieni, care au echilibrat meciul. Sibienii și-au împins adversarii tot mai mult, iar inevitabilul s-a produs. Portarul Micle a întârziat la o degajare, a lovit mingea, dar și tibia lui Bărbuț, iar centralul partidei a dictat penalty după consultarea VAR. În minutele de prelungire ale primei reprize, Daniel Paraschiv, golgheterul sibienilor a reușit astfel să restabilească egalitatea.
Aspectul partidei s-a schimbat radical după pauză din cauza unei ninsori abundente care a încurcat jocul ambelor echipe. FC Argeș a irosit o ocazie uriașă în minutul 54, prin canadianul Bassong, care, de la marginea careului de 16 metri a lovit transversala porții sibienilor.
Și FC Hermannstadt a avut o oportunitate importantă în minutul 74, când Paraschiv a încercat să șuteze la colțul lung, dar unul dintre fundașii argeșeni a deviat decisiv în corner. S-a încheiat 1-1, un rezultat care nu ajută niciuna dintre echipe.
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu a preluat un teren de 15.833 mp din administrarea Ministerului Apărării Naționale pentru construirea Complexului Sportiv al ULBS și AFT.
Proiectul Arena Universitară – Complexul Sportiv al ULBS și AFT se va extinde prin construirea pe terenul primit de curând a unor spații de cazare, se arată în comunicatul de presă.
Dezvoltarea infrastructurii educaționale și sportive a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu și a Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” continuă pentru ambele instituții prin preluarea de către Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, din administrarea Ministerului Apărării Naționale, a unui teren de 15.833 mp, conform H.G. nr. 68/26.01.2023.
„Arena Universitară – Complexul Sportiv al ULBS şi AFT prinde contur din ce în ce mai clar. Ideea spațiilor de cazare vine să completeze un proiect foarte necesar, atât pentru mediul academic, cât și pentru comunitatea sibiană, dinamizând astfel inițiativa investițională a celor două instituții de învățământ superior”, a declarat rectorul Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, dl. gl.bg.prof.univ.dr.ing. Ghiță BÂRSAN.
„Preluarea de către ULBS a unui teren de peste 1,5 ha, care să permită construcția unor spații de cazare pentru participanții la competițiile sportive, arată încă o dată cât de important este să gândești un obiectiv de infrastructură integrat, în consonanță cu nevoile curente și viitoare ale întregii comunității.
Întregirea proiectului nostru prin acest teren confirmă numeroasele efecte benefice ale parteneriatului dintre Academia Forțelor Terestre «Nicolae Bălcescu» și Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – un parteneriat care, după 10 ani de funcționare neîntreruptă, îmi place să cred că ar putea deveni un model de cooperare instituțională și de eforturi concertate către binele comunității”, a declarat prof.univ.dr.habil, Sorin RADU, rectorul ULBS.
Sâmbătă dimineața, în jurul orei 8.30, polițiștii Biroului Rutier Sibiu au intervenit la un accident rutier produs pe strada Octavian Goga din municipiul Sibiu.
Este vorba despre o coliziune în lanț în care au fost implicate trei autoturisme, coliziune produsă, potrivit polițiștilor sibieni, pe fondul nepăstrării distanței de siguranță în mers.
„La volanul celor trei autoturisme se aflau un bărbat în vârstă de 62 de ani, din Rășinari, cel care nu a păstrat distanța de siguranță, un bărbat în vârstă de 50 de ani, din mun. Sibiu, respectiv un bărbat în vârstă de 64 de ani, din Cisnădie.
În urma evenimentului a rezultat rănirea ușoară a pasagerei din al doilea autoturism, o femeie în vârstă de 46 de ani, sibiancă.
În cauză, s-a deschis un dosar de cercetare penală privind săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, urmând a fi stabilite toate circumstanțele producerii accidentului”, a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu, Elena Welter.
Romgaz și Socar Trading, filiala companiei naționale petroliere a Republicii Azerbaidjan, au semnat, vineri, la Baku, un nou contract individual pentru livrarea de gaze naturale azere în România.
Încheierea acestui document juridic reprezintă o continuare și consolidare a bunelor relații de cooperare dintre cele două companii și a relațiilor contractuale care au la bază un acord cadru încheiat în luna noiembrie 2022 pe termen nelimitat.
Contractul prevede posibilitatea livrării unor cantități de până la 1 miliard mc până în 31 martie 2024 și va intra în vigoare la 1 aprilie 2023 prelungind astfel cadrul contractual stabilit prin primul contract individual încheiat de companii la finele anului trecut.
„Acest nou aranjament contractual deservește astfel obiectivele strategice de siguranță în aprovizionarea cu gaze naturale și de diversificare a surselor.
Semnarea acestui contract demonstrează încă odată excelenta colaborare dintre Romgaz și compania Socar, colaborare inițiată încă la începutul anului trecut și oficializată prin semnarea unui Memorandum de Înțelegere în luna iunie 2022.
Părțile își propun continuarea relațiilor de cooperare atât în ceea ce privește perfectarea mecanismelor de livrare a gazelor naturale azere pe piața din România cât și în scopul explorării unor noi posibilități de colaborare în vederea punerii în practică a unor proiecte reciproc avantajoase în domeniul energetic”, se arată într-un comunicat al Romgaz.
