Un autoturism a intrat într-un cap de pod, vineri noaptea, pe Drumul Național 14, în localitatea Șeica Mare.
Din primele cercetări efectuate s-a stabilit că, în timp ce conducea un autoturism dinspre Sibiu spre Mediaș, pe un tronson în curbă periculoasă la stânga, un bărbat în vârstă de 38 de ani, din județul Mureș, a pierdut controlul direcției de deplasare și a lovit un cap de pod.
În urma impactului, șoferul a fost rănit, fiind transportat la spital, conștient. Polițiștii rutieri continuă cercetările pentru stabilirea tuturor circumstanțelor în care s-a produs acest accident.
Au avut curajul și vulnerabilitatea de a-și negocia limitele, în încercarea de a-și demonstra lor înșiși că tot mai sus e doar o dimensiune și nu un obstacol. Au plecat din Sibiu într-un grup de 11 persoane (dintre care 6 sibieni). În final, doi temerari au ajuns să și atingă punctul final. Acum o săptămână, Dan Tarcea și Adrian Bibu (parte a grupului în discuție) cucereau cel mai înalt vârf din Africa, și anume Uhuru Peak, situat la 5.895 m, vârful ”muntelui de zăpadă” sau al ”muntelui alb”, cum mai e numit muntele Kilimanjaro.
Kilimamjaro este un munte al paradoxurilor. Construct stratovulcan, străjuind maiestuos nord-estul Tanzaniei, este cel mai înalt munte stătător din lume, care atrage anual circa 50.000 de drumeți. Explorarea și ascensiunea lui este, în primul rând, o provocare a minții, un joc al curajului, nu de puține ori asezonat cu exces de emoție. Toate acestea filtrate de o condiție optimă de aclimatizare a corpului, ceea ce normează și stadiile de cucerire a fiecărui platou, până la ”rarefierea” tot mai acerbă spre vârful final.
Cei mai mulți dintre noi au auzit de Kilimanjaro de prin manualele de geografie sau din vreo frântură de imagine rămasă pe retină din vreo emisiune tv. Alții, ceva mai pasionați de drumeții, au visat să ajungă, printr-o minune, în proximitatea muntelui. Dan Tarcea și Adrian Bibu au reușit să își trăiască aievea visul. În ultima parte a lunii ianuarie, ei au atins cei 5.895 m!
Foto: Dan Tarcea
I-am rugat, pe cei doi sibieni, să ne spună cum și-au prelungit ei aripile până pe acoperișul Africii, ce emoții i-au încercat, cât de dură a fost provocarea și dacă experiența e una pe care ar repeta-o.
”Eram sigur, de multe ori, că voi face infarct”
Pentru administratorul județului, Adrian Bibu, ideea de a ajunge pe Kilimanjaro l-a găsit oarecumva la intersecția dintre pasiunea pentru munte (dezvoltată tot mai mult prin implicarea în proiectul Consiliului Județean, ”Anii Dumeției”) și întâlnirea, ”la masă, cu niște prieteni”, cum ne spune el, care plănuiau deja o incursiune în Tanzania. Între acești prieteni, desigur, se regăsea Dan Tarcea. ”Prima noapte în Kilimanjaro a fost ciudat, rememeorează această expediție Adrian Bibu. Ești la nivel de pădure, vin maimuțele, dormi destul de greu. După care ajungi la 3.900 și dormi și mai greu. Ești mai obosit; dormind în cort, deja scade temperatura undeva la -5 grade; dormi îmbrăcat, cu toate pe tine și te bagi în sacul de dormit. La ora 4 dimineața deja porterii (cărăușii) și oamenii care te însoțesc se trezesc să pregătească mâncarea și dormi foarte greu. În noaptea a doua eu abia am dormit două ore legate. În ziua trei a trebuit să urcăm la cota de 4.500, pentru o primă aclimatizare la acest nivel și eram cu toții foarte obosiți. Am stat acolo vreo două ore, după care am coborât din nou la 3.900 m, unde am dormit, iar în ziua 4 am urcat iar spre 4.600, unde din nou ne-am aclimatizat. Iar în ultima noapte am urcat la 5.895 m. Urci noaptea, pentru că nu vezi exact unde trebuie să ajungi și procentul de urcat ar fi mult mai mic. Din Sibiu, după primele două nopți, doi colegi s-au retras. Ni se lua oxigenul din sânge. În mod normal trebuia să ai peste 60. La cota de 4.700 m, eu aveam 71 oxigen.” E momentul în care lupta între a continua și a renunța nu e dictată doar de starea fizică a corpului, de posibilitatea sa de a rezista mergerii mai departe, cât mai ales de bulversarea psihică, de intensitatea trăirilor, emoțiilor experimentate. ”Îți trec tot felul de gânduri prin cap. Când urci de la 4600 la 5895, aerul fiind foarte rarefiat, nici nu mai gândești corect, îți auzi, efectiv, respirația. Nici nu îți dai seama, inițial, că e respirația ta, dar plămânii caută aer. Te simți ușor amețit, inima îți bate ciudat. Îmi era frică să nu îmi crape inima. Eram sigur, de multe ori, că o să fac infarct. Eram foarte sigur! Ziceam: fac infarct și mor aici.” De ce nu a renunțat? Cu umorul său caracteristic, Adrian Bibu mi-a mărturisit cea mai puternică motivație: ”M-am gândit că nu mă pot întoarce acasă, am zis că mai bine mor decât să mă fac de minune! Dar ai momente în care te gândești că oare ce caut eu aici? Ai tot felul de gânduri, mai ales că toată urcarea, ascensiunea finală, durează șase ore jumătate. Ți se taie de multe ori picioarele, pentru că nu mai ai zahăr în corp, dar după aceea îți revin cumva forțele și de fiecare dată am zis că hai că mă mai duc 10 minute, încă 10 minute și când vezi și pe alții în jurul tău că merg, îți zici că dacă ei pot, eu de ce nu aș putea? Și te tot duci înainte”.
Adrian Bibu. Foto: Dan Tarcea
Cu toate acestea, mesajul său e unul de însoțire, de încurajare: ”Pentru mine, cel puțin, a fost o senzație așa, dură. Nu am avut ceva mai dur, în viață, ca provocare. Dar asta nu înseamnă că mesajul e să ne speriem de asta. Din contră, cine vrea să încerce și e iubitor de munte, de aventură și de experiențe active, merită să încerce! Cu mențiunea că oamenii trebuie să știe la ce să se aștepte”.
L-am întrebat pe Adrian care a fost senzația cea mai puternică ce l-a ”curtat” în această expediție: ”Satisfacția aceea, când ajungi acolo, sus, după ce ai trecut de tot efortul acela. Foarte multă lume se oprește pe la 5.500 m, pe un platou vulcanic și foarte mulți renunță acolo. Dar dacă treci de punctul acela, ajungi într-o zonă superbă, unde e craterul, vezi răsăritul, vezi ghețarul. Și îți dai seama că atunci când va cânta melodia aceea We Are The Champions, că o poți înțelege altfel. E un sentiment tare plăcut, după ce treci de toată perioada aceasta. Și în bar, cu prietenii, când vei auzi melodia aceasta, tu ai să o cânți cel mai bine”.
Deși și-a spus că nu va mai repeta această experiență, după câteva zile de ”aclimatizare” acasă, parcă totuși s-ar mai ”băga” la o altă nebunie de gen: ”Chiar vorbeam cu familia și îmi ziceau ai mei: Ai spus atunci că nu te mai bagi. Dar pun pariu că acum te-ai băga!” Și da, e adevărat. Sentimentul pe care ți-l dă o astfel de experiență, adrenalina, te face deja să te gândești la o următoare expediție.”
Foto: Dan Tarcea
”Spectacolul e fenomenal! Ghețarul are culoarea albastru…”
Dan Tarcea, travel photographer, e un pasionat de călătorii, pe care le imortalizează de fiecare dată în fotografii și imagini cu totul fabuloase. Deși a explorat o mulțime de munți, Kilimanjaro a fost și pentru el o experiență unică: ”Am plecat cu ideea că muntele e un munte ușor, că îl poate urca oricine, pentru că așa e marea descriere, dar am constatat apoi că nu e chiar așa ușor și că nu e pentru oricine. Altitudinea de 5.895 m solicită foarte mult corpul și trebuie să fii acolo să trăiești toată această experiență.
Dan Tarcea. Foto: Arhiva personală
E înălțimea cea mai mare la care a urcat. A mai fost în Anzi, la 3.500, în Dolomiți. Dar Kilimanjaro e cel mai mare munte de sine stătător din lume. Un munte care pleacă de la silevel cumva și merge singur. Toți munții din lume au creste de sute sau mii de kilometri. Pe când Kilimanjaro pleacă singur cumva. De la o zonă unde erau 30 grade, oamenii cultivau mazăre, cartofi, morcovi, treci printr-o zonă de calm alpin, cu vegetație, ajungi într-o zonă de deșert alpin și ajungi sus, unde este o zonă de calm artic. Adică la -16 grade. În 5 zile am ajuns de la 30 grade, la -16 grade, pe vârf. Și atunci stările sunt altfel”.
Foto: Dan Tarcea
Dan a știu de la început că va ajunge pe vârf. De aceea, în ciuda tuturor încercărilor și capriciilor corpului, resimțite destul de mult și de el, senzația vederii răsăritului de pe cel mai înalt vârf al Africii a fost una copleșitoare: ”Am ajuns cu un sfert de oră mai repede de răsăritul soarelui. Cerul e roșu, portocaliu, se transformă totul! Vârful e situat pe craterul fostului vulcan. Și vezi înăutru, în crater. În crater erau multe vârfuri stâncoase și o ceață, curenți de aer puternici, care se deplasau, dansau pur și simplu acolo. Și când au apărut primele raze de soare, ceața aceea a început să se coloreze în tot felul de nuanțe și să își schimbe culorile. Iar în jurul vulcanului, în jurul craterului, sunt niște ghețari, foarte mari, rămași, de 40-50 m înălțime, chiar pe buză. Spectacolul e fenomenal! Ghețarul are culoarea albastru, albastru închis, ceața de deasupra e albă, iar lumina cerului, roșie, dau un contrast foarte intens. Pentru că după ce a răsărit soarele, cerul a devenit albastru și nu mai vedeai diferența asta de culoare”.
Foto: Dan Tarcea
Peste două săptămâni, Dan Tarcea va pleca în Patagonia. De acolo, cine mai știe pe unde. Oricum, odată ce te-a ”atins” această hăruire de drag de munte, de călătorie, de explorare, lumea e o nesfârșită drumeție. Se va întoarce Dan Tarcea în Kilimanjaro? Răspunsl vine simplu și tranșant: ”Nu. E o chestie pe care nu o fac de două ori în viață, pentru că lumea e prea mare și nu am timp să mă duc încă o dată. Și dacă începi să descoperi lumea, îți dai seama cât e de frumoasă și cât ai încă de văzut din ea”.
“Trebuie să pui suflet! Pentru o pită de casă de la producător până la cumpărător trebuie multă răbare!”. Acesta este secretul, în general, al produselor tradiționale, după rețete străvechi. De la acest motto nu se abat nici cei din familia Beleiu, din Șura Mare. Acum aproape un deceniu, au decis să dea naștere unei mici afaceri de familie, pornită cu greu, dar cu multă pasiune. Ioan Beleiu, capul familiei, se face “vinovat” de debutul afacerii, acesta îndrăgostindu-se de pita tradițională încă de la 16 ani, când i-a fost ucenic unchiului său.
Pe Ioan, soția lui, Elena, și fiul Mihai i-am cunoscut într-o dimineață în care, ca de obicei, se aflau la locul de muncă, adică în brutăria lor de pe strada Ocnei nr. 4 din Șura Mare. Cu zâmbetul pe buze și dornici să ne deslușească povestea, ne-au invitat alături de ei, pentru a ne dezvălui tainele proiectului lor cu suflet.
Totul a început aproape patru decenii, când Ioan Beleiu i-a fost ucenic unchiului său ce făcea pâine.
“Am avut un unchi care lua elevi de la Școala de Cooperație din Sibiu și îi învăța până ajungeau meseriași. Am mers la Șelimbăr la unchiu, am fost ucenic. După un an și jumătate. am venit aici la noi la brutărie în Șura Mare, unde făceam pita pentru toată comuna. Eram patru persoane – doi sași și doi români. Era pe cartelă, făceam pită pentru toată Șura Mare și toată Hamba. Am lucrat până la Revoluție. La Revoluție am plecat în armată, iar când am venit s-au desființat CAP-urile, nu mai era brutăria în Șura Mare. Apoi am lucrat tot la brutării mici. Pe urmă mi-am schimbat domeniul, lucram tot de noapte… Am fost într-o fabrică din Sibiu, am ajuns în șomaj și m-am întors la gândul meu de demult, să îmi fac un cuptor să încep să fac pâine. Băieții între timp lucrau în Germania. Voiam să plec și eu cu nevasta, dar cei doi băieți ai mei m-au încurajat să îmi fac cuptorul aici. Și am început… Am avut mare noroc cu Piața Volantă Transilvania, acolo mi-am făcut clienți care și acum, după zece ani, mă caută”, spune Ioan Beleiu.
Afacerea familiei Beleiu a început în august 2012. De atunci, a bucurat mesele a mii de sibieni și numai.
“Prima dată am fost singur, după care s-a alăturat și nevasta. Ulterior, și Mihai, care a învățat. El a venit din Germania și a învățat, astfel că acum ori de sunt eu, ori de este el, e același lucru. A învățat tot”, spune Ioan Beleiu.
Acesta mai mărturisește că, deși sunt mulți producători de pâine, nu toți respectă procesul tradițional.
“Ingredientul secret e că trebuie să pui suflet! Pe urmă, respectăm rețeta veche, e cea de acum 37 de ani de când am început eu să fac pâine. Zicea unchiul meu: dacă te înveți, nu o să mori de foame! La 16 ani, să te pună să frămânți pâine, nu e ușor, dar am învățat!”, mai spune Ioan Beleiu.
Fiecare cu responsabilitățile
Fiecare din cei trei membri ai familiei Beleiu are sarcini bine stabilite. Astfel, Ioan și Mihai se ocupă de procesul de facere a pâinii, iar Elena se ocupă de vânzarea ei. În câteva cuvinte, am putea spune că ei cară sacii cu făină, ei pun pâinile în plasele oamenilor. “E important să fim noi în fața clienților, că menținem altfel relațiile”’, mai spune Ioan.
“Secretul e să îți placă și să fii dedicat! Nu te gândești să faci repede, ca să scapi! Pentru o pită de casă, de la producător până la cumpărător trebuie multă răbdare. Adică producătorul să aibă răbdare să o lase la dospit, la copt cât trebuie și pe urmă cumpărătorul să aibă răbdare să primească pâinea, pentru că pâinea de casă nu se poate face industrial. Când o scoatem din cuptor, trebuie și livrată și vândută. Dacă stă mai multe ore, i se întărește puțin coaja. Lumea crede că e pită veche, dar e proaspătă de câteva ore. Dacă stă mai mult de șase ore se întărește, oamenii zic că e veche, pentru că nu are amelioratori care să îi țină coaja moale. Se ține foarte mult! Dacă o păstrezi corect la o temperatură potrivită, pâinea trebuie să țină și peste o săptămână”, spune Mihai, întors din Germania în anul 2014, pentru a-i fi alături tatălui său.
“Eu am terminat Lia, sunt technician în industrie alimentară. Am lucrat patru ani în Germania, ca măcelar, dar e greu să fii departe de casă. Am decis că e mai bine aici, să rămân alături de tatăl meu!”, mai spune Mihai.
Familia Beleiu produce două sortimente de pâine: pâine albă și pâine integrală cu cartofi.
O zi din viața familiei începe, de regulă, la ora 3-3.30.
“Maiaua o avem de seara făcută, frământăm. O dată eu, o dată nevasta, pregătim cuptorul, îl ardem cu lemne, cu ce trebuie. Pe urmă, la 6, vine tot timpul Mihai, sâmbătă la ora 5 pentru Piața Transilvania. Gătăm treaba pe la ora 20-21!”, mai spune Ioan Beleiu.
Zilnic, brutăria lor produce aproape 100 – 150 de pâini.
Clienții pot găsi pâinile familiei din Șura Mare la magazinele Kaufland de pe Șoseaua Alba Iulia și la cel de lângă Hornbach (după ora 11), precum și la Piața Volantă Transilvania, în zilele de sâmbătă. Afacerea de familie are și pagină de Facebook: Brutăria Beleiu.
Recomandări:
Brutăria Beleiu 5 paini 2 pesti Mariohr Simpa Transagape Brutăria Luija Grewe Sibiu Grains du Ciel Brutăria Vitoșa Tălmaciu
Știai că poți accesa un împrumut chiar și în situația în care nu ai un loc de muncă? Mai precis, dacă ai nevoie de bani pentru planurile tale ori pentru a rezolva o situație neprevăzută, îți poți îndrepta atenția către un credit fără loc de muncă. O astfel de soluție financiară poate fi obținută simplu și rapid, fără adeverință de salariu, de la IFN-uri.
Ce este un credit fără loc de muncă
Un credit fără loc de muncă reprezintă un produs financiar din portofoliul instituțiilor financiare nebancare (IFN). Accesarea acestuia nu este condiționată de încasarea unui salariu sau de existența unei anumite vechimi în muncă.
Dacă te gândești să aplici pentru un credit fără loc de muncă, trebuie să știi că majoritatea IFN-urilor îți pot acorda împrumuturi rapide sau urgente de până la 2.000 sau 4.000 de lei. Dacă o astfel de sumă ți se pare prea mică pentru nevoile tale, poți găsi și oferte mai consistente în portofoliile anumitor IFN, care ajung și până la 20.000 de lei. În ceea ce privește rambursarea, fiecare IFN și-a stabilit propriile reguli. Drept urmare, în funcție de IFN-ul ales, vei avea la dispoziție între câteva săptămâni și câteva luni, pana la maximum 30, până la ultima dată scadentă.
Poți obține un credit fără loc de muncă de la IFN-uri dacă obții venituri din alte surse, care să îți permită să îți îndeplinești angajamentele de plată. Instituțiile nebancare acceptă o gamă variată de venituri, precum cele obținute din:
● Chirii;
● Pensii;
● Activități independente (PFA) sau comerciale;
● Dividende;
● Contracte de drepturi de autor;
● Rentă viageră;
● Diverse indemnizații, precum cele de conducere/de cenzor;
● Profesii liberale.
Ce trebuie să faci pentru a obține un credit fără loc de muncă
În primul rând, pentru a lua un credit fără loc de muncă trebuie să îndeplinești câteva criterii de eligibilitate, respectiv:
● Să ai cetățenie română;
● Să fii major;
● Să încasezi venituri lunare stabile – important este ca valoarea acestora să îți permită să rambursezi respectivul credit fără loc de muncă pentru care aplici;
● Să comunici datele tale de contact valide (număr de telefon și adresă de mail);
Să ai un cont bancar în care IFN-ul să îți poată transfera respectivul credit fără loc de muncă.
De asemenea, multe IFN-uri te acceptă drept client și în cazul în care ai fost raportat la Biroul de Credit din cauza întârzierilor la rambursarea altui împrumut.
În ceea ce privește acordarea împrumutului, trebuie să știi că procedură este una foarte simplă, care se desfășoară online. Tot ce trebuie să faci este să intri pe site-ul creditorului a cărui ofertă de finanțate ti-a stârnit interesul. Aici, vei avea de completat cererea de acordare a creditului. Acest pas durează, în medie, cam 5 -10 minute. Îți recomandăm să ai la îndemână o fotografie a cărții de identitate și o dovadă a veniturilor obținute, un extras de cont bancar fiind suficient în acest sens.
Răspunsul IFN-ului îl vei primi, în cele mai multe cazuri, în 2- 3 ore. După aprobare, suma pe care ai solicitat-o îți va fi transferată în contul tău bancar.
Cum poți găsi cea mai avantajoasă ofertă
Pentru a identifica o soluție de creditare rentabilă, îți recomandăm să analizezi mai multe oferte disponibile pe piața nebancară. Mai apoi, compară-le în funcție de costurile acestora. Astfel, te poți asigura că găsești un credit fără loc de muncă cu o dobândă redusă, o valoare DAE (costul total al împrumutului) cât mai mică și cu un număr mic de comisioane.
Anumite IFN-uri îți pot acorda primul împrumut rapid sau urgent fără dobândă. Altele reduc, din când în când, valoarea dobânzii sau taie diverse comisioane.
Doar Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) poate decide dacă sportivii din Rusia şi Belarus pot participa la Olimpiada de anul viitor.
La începutul săptămânii, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat pe un ton foarte ferm CIO, acuzându-l că este „un promotor al războiului”, pentru că examinează posibilitatea de a autoriza participarea de atleţi ruşi sub steag neutru la Jocurile Olimpice din 2024, potrivit Agerpres.
”Sunt în favoarea menţinerii acestui simbol al universalităţii pentru Jocuri”, a declarat fostul canoist, triplu campion olimpic, când a fost întrebat de participarea sportivilor din Rusia şi Belarus.
”Prioritatea nu este despre cine va participa în 2024, ci cum şi când acest conflict şi acest război se vor încheia, asta este prioritatea. Asta nu stă în puterea Comitetului Paris 2024”, a adăugat Estanguet.
CIO a anunţat de curând că „analizează” posibilitatea de a autoriza participarea celor două ţări sub drapel neutru, în condiţiile în care ruşii şi belaruşii sunt excluşi din majoritatea competiţiilor internaţionale de la începutul invaziei.
Consiliului Olimpic al Asiei (OCA) a propus sportivilor din Rusia şi Belarus de a concura în Asia. Asta ar putea include şi calificările pentru evenimentele olimpice, având în vedere că sportivii ruşi şi belaruşi nu pot concura în Europa din cauza diverselor restricţii şi interdicţii impuse după invazia armatei ruse în Ucraina.
Cine nu isi doreste sa scape de grija banilor? A fi independent financiar este un vis care se poate transforma in realitate cu putina atentie, chibzuinta, perseverenta si inteligenta atunci cand vine vorba despre finantele proprii.
Daca si tu ai inceput noul an cu dorinta de a duce o viata lipsita de griji si sa elimini cheltuielile inutile sau impulsive, in acest articol vei gasi o serie de sfaturi extrem de utile, cu strategii inteligente de la consultantii cu experienta ai Best Credit IFN, care te vor invata cum sa iti planifici in mod corect banii.
Atat in viata reala, cat si pe retelele de socializare intalnesti tot mai des termenul de ”independenta financiara”. Acest termen face referire la un nivel financiar satisfacator, cu venituri suficiente, care sa acopere nevoile si dorintele personale. Insa pentru a te bucura de aceasta independenta trebuie sa investesti in educatia financiara.
Ca sa devii o persoana independenta financiar trebuie sa stii ca este un proces complex, de durata, in care rabdarea este calea spre succes. Doar astfel te vei bucura de un rezultat final peste asteptari, mai ales daca vrei sa incepi noul an cu acest statut.
Strategia 20-50-30 – ce este si cum iti poate fi de ajutor?
Printre strategiile de independenta financiara care au dat roade, cea mai buna este varianta 20-50-30. In termeni simpli, aceasta strategie presupune:
Economisirea lunara a 20% din venituri – daca salariul iti permite acest lucru; o buna optiune este sa iti deschizi un cont de economii;
50% plata cheltuielilor lunare – aici sunt incluse chiria sau rata la casa, utilitatile, mancarea, etc.;
30% lunar pentru propriile-ti dorinte.
Aplicand in mod corect aceasta strategie vei putea returna mai repede un credit, datorii sau un credit online pana la salariu. Astfel, economiile le poti indrepta catre investitii variate, cu riscuri tot mai mici.
Sfaturi de economisire a banilor pentru femei
In ceea ce priveste independenta financiara a femeilor, trebuie sa recunoastem ca mergem pe un teren minat. Insa, surprinzator, doamnele si domnisoarele economisesc mai multi bani intr-un an, comparativ cu barbatii.
Ca o femeie sa devina independenta financiar trebuie sa isi planifice cu atentie banii. Practic, vorbim despre responsabilitate, chibzuinta si rabdare. Totodata, nu ar strica sa urmezi si aceste sfaturi:
Investeste in educatie – aici discutam despre cursuri de specialitate si pregatire, care iti pot aduce mai multi bani la locul de munca sau te pot ajuta sa avansezi in cariera;
Ai grija de sanatatea ta – desi s-ar putea sa ti se para ciudat, starea de sanatate si banii merg mana in mana; cu alte cuvinte, ca sa nu cheltui sume consistente la medici, pe investigatii si medicamente (sau, in cel mai rau caz, pe operatii), adopta un stil de viata cat mai sanatos;
Evita sa cheltui bani fara rost – mai bine pui bani deoparte pentru o vacanta in strainatate decat sa te bucuri de articole vestimentare, parfumuri, bijuterii sau produse de make-up pe termen scurt.
Angajata băncii din Mediaș care a retras aproape 700.000 de lei din conturile unor clienți va fi cercetată sub control judiciar.
În cursul zilei de joi, instanța a dispus aplicarea măsurii controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.
Vă reamintim faptul că, potrivit IPJ Sibiu, femeia este bănuită că, în perioada 2015 – 2022, în calitate de angajată a unei unități bancare cu punct de lucru în municipiul Mediaș, ar fi retras în mod repetat și fraudulos diverse sume de bani din conturile a 8 clienți ai băncii, cauzând un prejudiciu de 389.271 de lei si 63.073 de euro.
Femeia este cercetată penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de delapidare, fraudă informatică, efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos, acces ilegal la un sistem informatic și fals material în înscrisuri oficiale.
Comercianții interesați să ocupe un loc pe domeniul public pentru a vinde produse specifice zilelor de 24 februarie, 1 și 8 martie, pot depune cereri la Serviciul de Administrare a Domeniului Public.
Primăria Sibiu anunță că la fel ca în anii anteriori, fiecare comerciant poate depune cerere pentru un singur stand.
Primul pas este programarea online: https://extranet.sibiu.ro/DomeniulPublicGeneral/Programare.aspx.
Pentru amplasarea unui stand în preajma Zilei Îndrăgostiților, programările se vor putea face în zilele de 6 și 7 februarie, iar pentru sărbătorile din martie în perioada 13 – 17 februarie. Ulterior, la data și ora programate, comerciantul este așteptat la ghișeul Serviciului public amintit pentru a îndeplini formalitățile și pentru a-și alege locația dorită.
Comercializarea produselor specifice Zilei Îndrăgostiților se va face în perioada 10 – 14 februarie în 35 de locații de pe bulevardul Nicolae Bălcescu și altele 35 în zonele de cartiere: Calea Gușteriței – 2 locații, Broscărie – 3 locații, V. Aaron – 2 locații, B-dul M. Viteazu – 6 locații, Cireșica – 4 locații, V. Aurie – 3 locații, Ștrand – 4 locații, Turnișor – 3 locații, Terezian – 3 locații, Gară Piața 1 Decembrie 1918 – 5 locații.
Produsele specifice zilelor de 1 și 8 martie se vor comercializa în intervalul 24 februarie- 8 martie în cele 35 de locații din cartiere, la care se adaugă 100 de standuri pe bulevardul Nicolae Bălcescu și alte 10 în fața magazinului Dumbrava.
Sibienii sunt invitați astăzi, 3 februarie 2023, ora 17:00 la vernisarea proiectului expozițional Out of our head realizat de artiștii Elena Ilash și Caius Rotaru.
Expoziția va fi deschisă la sediul Muzeului de Artă Contemporană situat pe strada Tribunei numărul 6 și va putea fi vizitată până în 26 martie, de miercuri până duminică în intervalul orar 10:00 – 18:00.
Elena Ilash propune sibienilor iubitori de artă o expoziție de sculptură, gândită și realizată împreună cu regretatul sculptor Caius Rotaru.
Vorbind despre proiect Elena explică: „ Ne-a unit, pe lângă prietenie, nevoia experimentării figurativului, a imaginii artistice care își găsește ușor explicația și corespondentul în lumea înconjurătoare. Pentru asta am ales forța de expresie a portretului, mai precis, emoția pe care ne-o induce frumusețea idealizată sau devoalată a unei „galerii” de portrete exclusiv feminine”.
Atât soluțiile plastice, materialele, tehnica: mixed media (sticlă, rășină, bronz pictat), cât și modul în care aceste portrete au fost gândite extrag lucrările din zona de confort a „portretului clasic”.
Integrând în procesul plastic elemente baroce, uneori grotești, deformări, tehnici de deconstrucție vizuală contemporane, chipurile – personaj descriu o lume eclectică: tipologic, temporar și stilistic.
Instituția Prefectului Sibiu a transmis joi dimineața un comunicat în care anunță apariția unui focar de septicemie hemoragică virală la păstrăvăria Laita din localitatea Cârțișoara.
În urma recoltării și analizării unor probe salmonide de către Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală – Laborator Național de Referință (IDSA-LNR), rezultatul a fost pozitiv.
Planul de măsuri aprobat prevede uciderea tuturor salmonidelor existente la nivelul păstrăvăriei, curățarea și dezinfecția tuturor bazinelor, materialelor, ustensilelor, echipamente de hrănire, îmbrăcăminte de protecție, ambarcațiuni plutitoare, existente la nivelul păstrăvăriilor afectate, dar și tuturor persoanelor și mijloacelor de transport, inclusiv a rezervoarelor și altor echipamente utilizate de operatorul economic și vizitatori, menționează comunicatul de presă.
Vid sanitar de minim 6 săptămâni
Se instituie vidul sanitar de minim 6 săptămâni de la finalizarea operațiunilor de dezinfecție, perioadă în care bazinele vor fi golite și lăsate pe uscat.
De asemenea, se instituie în jurul focarului o zonă de protecție de 5 km, pe raza localității Cârțișoara.De asemenea, pe o raza de 10 km in jurul focarului, se instituie o zonă de supraveghere, careinclude și zona de protecție, pe raza localităților: Scoreiu, Arpașu de Sus, Sărata, Porumbacu de Sus.
Toate exploatațiile piscicole aflate în interiorul zonelor de restrictive sau cu legături epidemiologice cu focarul de boală, vor fi supuse catagrafierii și testelor de laborator, în direcția depistării S.H.V. (cu predilecție la păstrăvăriile amplasate în amontele și avalul bazinelor afectate de boala).
Când se reface repopularea bazinelor
Repopularea bazinelor cu salmonide se va efectua după închidere focarului de boală cu păstrăv provenit din zone libere de SHV, iar înainte de introducerea acestora în bazine se vor recolta în cadrul programului propriu de autocontrol o probă (30 păstrăvi), care va fi expediată la IDSA-LNR, pentru testări în direcția SHV.
Acesta este primul caz de septicemia hemoragica virala la păstrăvi din acest an.
Un sibian care le-a promis unor persoane că le execută diferite piese de mobilier fără a onora comenzile, a fost reținut de polițiști.
În cursul zilei de joi, polițiștii Biroului de Investigații Criminale din cadrul Poliției Municipiului Sibiu au reținut un bărbat în vârstă de 34 de ani, sibian, cercetat penal pentru înșelăciune în formă continuată.
Din cercetările efectuate a reieșit faptul că, în perioada 2019 – 2022, sibianul ar fi indus în eroare 12 persoane, toate din județul Sibiu, cărora le-ar fi solicitat diverse sume de bani ca avans pentru executarea de mobilier, fără a mai onora ulterior comanda și fără a mai restitui sumele de bani. Prejudiciul creat se ridică la suma de 166.050 de lei.
„Ca urmare a administrării probatoriului în cauză, polițiștii de investigații criminale au luat măsura reținerii bărbatului pentru 24 de ore.
Cercetările continuă sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, în vederea identificării și documentării întregii activități infracționale a persoanei în cauză”, a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu, Luciana Lazăr.
