Muzeul Național Brukenthal amintește despre cultivarea cartofilor pe teritoriul românesc. Ardealul rămâne și în prezent cea mai importantă zonă a țării unde se cultivă cartofi.

În secolul al XVI-lea cartoful a fost adus în Europa de conchistadori. Originar din America de Sud, unde, potrivit istoricilor, era consumat de incaşi încă din anii 500 î.Hr., alimentului căruia i se spunea şi „pâinea săracului“ i-a trebuit sute de ani să ajungă pe masa tuturor europenilor.

Cartoful se cultivă pentru prima data în Transilvania iar românii din sudul ţării consumă cartofi doar de puțin peste o sută de ani.

Contele Berchtol scria la 1842 că primul care a pomenit de cartof a fost călugărul spaniol Roman Pane, misionar în a doua călătorie a lui Cristofor Columb în America, din anul 1496, explică Muzeul Brukenthal în comunicatul de presă.

Cartoful, vinovat pentru răsândirea bolilor din acea vreme

În Franţa, cartoful a fost considerat multă vreme ciudat şi otrăvitor, asociat cu forţele malefice. Era considerat principalul vinovat pentru multe boli care făceau ravagii în acea vreme. La un moment dat, în oraşul francez Besancon s-a dat şi o lege împotriva cultivării cartofilor. În Irlanda, au fost chiar şi revolte după un banchet eşuat, la care bucătarii neştiutori au provocat o intoxicaţie generală gătind frunzele şi tulpinile.

Farmacistul Antoine Parmentier are meritul de a-i propune regelui Ludovic al XVI-lea ca o soluţie salvatoare cultivarea cartofului. Parmentier a apelat la o simplă strategie, pentru a convinge oamenii să-l încerce. A pus ca plantaţia să fie foarte bine păzită de soldaţii regelui. Tot acest scenariu a stârnit instantaneu curiozitatea şi interesul populaţiei, iar când au avut prilejul, ţăranii au dat buzna către „fructul oprit”, după cum afirmă Costel Vânătoru.

Samuel von Brukenthal începe cultivarea cartofilor la Avrig

În Transilvania pentru a da un exemplu pozitiv și însuflețitor, Samuel von Brukenthal începe din anul 1776 cultivarea de cartofi pe suprafețele sale experimentale din Avrig. Era o altă lucrare de pionierat în Transilvania. În primă fază, chiar dacă foamea lovea din greu, cartoful nu a fost agreat de locuitorii din mediul rural.

Samuel von Brukenthal este cel care se regăsește astfel în tradiția lui Frederic al II-lea al Prusiei care își câștigase merite deosebite prin cultivarea cartofului în teritoriile sale sau chiar Maria Tereza care acorda culturii de cartof o atenție deosebită. Treptat însă cartoful a reușit să se impună ca aliment și ca o garanție împotriva perioadelor de foamete.

Mai târziu, după moartea Baronului Brukenthal se cunoaște faptul că 1814, însuși Vasile Moga, primul episcop ortodox de origine română al Ardealului cu sediul la Sibiu, în timpul administrației habsburgice, poruncește preoților ortodocși să îndemne oamenii ca de la primăvară să semene picioici (din maghiară pityóka).

Se pare că în timpul domnitorului Scarlat Callimachi (1812-1819) s-ar fi introdus cultura cartofului și în Moldova, adus din Transilvania, conform agronomului Simion P. Radianu. Această informație este confirmată de lucrarea diplomatului austriac Ștefan Raicevici care spune că un profesor francez deținea în 1812 terenuri în arendă în Moldova care erau cultivate cu cartofi.

Din lucrarea lui Nicolae Iorga numită Documentele familiei Callimachi (1902) reiese că domnitorul, în scopul extinderii culturii de cartofi, a pus pe A. I. Beldiman să traducă din greacă o broșură intitulată Învățătură sau povățuirea pentru facerea pâinii din cartofle (tipărită la Iași în 1818). Posibil ca aceasta să fie prima carte în limba română despre cartof.

Cartofii ardeleni pe piața bucureșteană

În Țara Românească, cronica din timpul lui Ioan Gheorghe Caradja (1812-1818) amintește de vânzarea cartofilor ardeleni pe piața bucureșteană și de cultivarea cartofului de către țăranii din jurul

capitalei. Și aici însă, țăranii se arată conservatori În 2 aprilie 1831, divanul Valahiei cere mitropolitului Neofit, să-i îndemne pe locuitori să semene cartofi, fiindcă ar fi mai rezistenți în acel

an ce se anunțase secetos. Neofit va face acest lucru câteva zile mai târziu, cerând tuturor protopopilor „să facă zilnic adunare de săteni la biserică pentru a ceti rugăciuni pentru ploaie, spre rodirea pământului și să semene mulți cartofi.”

Chiar dacă astăzi cartoful se cultivă pe întreg teritoriul țării noastre, una din cele mai importante zone ale cultivării acestuia se găsește în zona Avrigului, Făgărașului, Brașovului și Covasnei.

Urmărește Sibiu 100% în Google News