Experţii internaţionali au început discuţiile referitoare la posibilitatea ridicării urgenţei de sănătate publică de interes internaţional asociată COVID-19, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) urmând să anunţe o decizie cel mai devreme luni, transmite agenţia DPA care citează surse din cadrul OMS.
Reuniunea online a comitetului de urgenţă privind reglementările în domeniul sanitar la nivel internaţional referitoare la COVID-19 s-a concentrat iniţial asupra celor mai recente date despre pandemie, discuţiile fiind urmate de dezbatere, potrivit unei purtătoare de cuvânt a OMS.
Se aşteaptă ca discuţiile să se încheie vineri seara, cel mai devreme. Comitetul urmează apoi să îl informeze pe directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, care ar trebui să ia o decizie independentă în favoarea sau împotriva ridicării stării de urgenţă actuale.
La începutul acestei săptămâni, directorul OMS şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la creşterea în continuare a ratelor de deces raportate săptămânal asociate COVID-19.
De la începutul lunii decembrie, peste 170.000 de persoane din întreaga lume au murit după ce s-au infectat cu coronavirus, potrivit datelor OMS.
Sunt disponibile, însă, numeroase instrumente eficiente împotriva virusului, inclusiv vaccinuri, medicamente, măşti sau măsuri de distanţare socială, potrivit OMS.
Starea de urgenţă reprezintă cel mai înalt nivel de alertă pe care îl poate declara OMS. Măsura este luată în cazul ameninţărilor, astfel încât guvernele şi publicul să fie alertat şi să poate face pregătiri.
Nici declararea stării de urgenţă, nici ridicarea acesteia – oficial Urgenţă de Sănătate Publică la Nivel Internaţional (PHEIC) – nu are consecinţe imediate. Fiecare ţară decide modul în care este gestionată criza la nivel naţional. (AGERPRES)
Copiii de la Centru de Plasament Orlat și de la Casa de tip familial Dalia s-au bucurat astăzi de vizita bucătarilor care au participat la emisiunea Chefi la cuțite.
„Astăzi are loc un eveniment important, un eveniment gastronomic la care participă mai mulți bucătari care pregătesc meniul pentru copiii din Centrul de Plasament Orlat dar și pentru cei de la Casa de tip familial Dalia Sibiu”, transmite Mariana Moga, șef C.P Orlat și CTF Dalia Sibiu.
La inițiativa lui Sabin Bumb, șapte participanți ai emisiunii Chefi la cuțite au venit la Sibiu pentru a le pregăti copiilor dar și celor prezenți o masă caldă.
„Cu bucurie, cu emoții am pășit în acest centru de plasament. Noi suntem 1o foști concurenți la emisiunea Chefi la cuțite, sezonul 10, iar poveștile noastre de viață au făcut în așa fel încât să formăm un grup care s-a bazat pe ideea de a face fapte bune.
La inițiativa mea, ne-am propus să facem acte de caritate, începând cu centrele pentru bătrâni, orfelinate sau oriunde va fi nevoie să mergem în țară. Colegii mei au îmbrățișat această idee și am realizat primul eveniment în Maramureș. La rugămintea lui Sammy Agopian, un libanez stabilit în Sibiu, am venit și aici să le pregătim ceva gustos copiilor din centrele de plasament”, a declarat Sabin Bumb, inițiatorul proiectului.
Bucătarii vin din diferite zone ale țării: Maramureș, Cluj, Bacău, Sibiu, București, Constanța, Brăila. Cei prezenți astăzi la centrul din Orlat sunt: Sammy Agopia, (inițiatorul evenimentului pentru Sibiu), Sabin Bomb (inițiatorul grupului), Florin Bumb, Gabriela Marina, Marius Samson, Ida Maria Samson, Roxana Cobruitz. Din nefericire, trei bucătari nu au putut participa astăzi la eveniment.
Sammy ne povestește cum a început proiectul
„Suntem o echipă de bucătari ce ne-am întâlnit la emisiunea Chefi la cuțite. Stând la masă și povestind, ne-am dat seama că vrem să facem fapte bune pentru oameni. Așa ne-am gândit să realizăm o echipă care să gătească și să aducă zâmbete peste tot în România. Am început prima dată în Maramureș și am continuat cu orașul meu, Sibiu. Aici am găsit orfelinatul din Orlat, unde este nevoie să aducem și mai multe zâmbete pe fețele copiilor. Am încercat mult timp să colaborez cu primăriile, însă fără rezultat. Sponsorii ne-au ajutat repede și ne-au oferit această ocazie”, povestește Sammy.
Calendarul anului școlar 2023-2024, pus în dezbatere de Ministerul Educației, are o vacanță de primăvară care nu cuprinde nici Paștele Catolic, nici Paștele Ortodox.
În structura anului școlar viitor, 2023-2024, lansată în dezbatere publică de Ministerul Educației vineri, 27 ianuarie, vacanța de Paști din luna aprilie nu cuprinde nici Paștele Catolic, nici Paștele Ortodox, fiind pusă la mijlocul unei perioade de peste o lună distanță între cele două sărbători, potrivit Edupedu.
Aceeași situație a mai fost și în anul 2013, dar și în anul 2016. În 2021, au existat chiar două vacanțe distincte. Structura este în dezbatere încă două săptămâni, până pe 10 februarie 2023.
Potrivit calendarului anunțat de Ministerul Educației în variantă de proiect, vacanța de Paști este marcată cu verde, ca celelalte vacanțe, și cuprinde zilele 13-21 aprilie 2024, fiind situată la mijlocul acestei luni și separând modulul 4 de modulul 5 din anul școlar 2023-2024.
Prima zi de Paște Catolic este, în anul 2024, duminică 31 martie. În ceea ce privește Paștele Ortodox, acesta pică pe 5 mai 2024, astfel că diferența dintre cele două este de 35 de zile.
Cu prilejul Zilei Europene a Protecţiei Datelor, InfoCons atrage atenția că 80% dintre consumatorii români permit utilizarea datelor personale în scopuri publicitare.
Cele mai recente date din Studiul privind utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) în gospodării și de către indivizi arată că 1 din 2 persoane cu vârste cuprinse între 16-74 de ani a refuzat să permită utilizarea datelor lor personale în scopuri publicitare atunci când utilizează internetul în scopuri private în perioada precedentă de 3 luni.
În plus, 46% au raportat că au permis accesul restricționat doar la locația lor geografică sau au refuzat accesul complet la aceste informații.
Mai puțini (40%) cetățeni UE citesc declarațiile politicii de confidențialitate înainte de a furniza date cu caracter personal, iar 33% au verificat că site-ul pe care și-au furnizat datele este sigur.
Cele mai mari ponderi au fost observate în
– Olanda (73%);
– Finlanda (70%);
– Danemarca și Germania (ambele 63%) ;
– Spania (62%).
În schimb, cele mai mici ponderi s-au înregistrat în
– Bulgaria (10%);
– România (20%);
– Grecia (29%);
– Slovacia (30%) ;
– Letonia (32%).
Din studiu a reiesit faptul că cel mai cunoscut tip de furt de identitate este skimming-ul – clonarea cardului la utilizare, în procent de 64.2%.
– Alte tipuri cunoscute de furt de identitate au reieșit a fi:
– phishing-ul (57%);
– spam(57.5%);
– furtul prin intermediul rețelelor de socializare (46,8%).
În noaptea de vineri spre sâmbătă, angajații Direcției de Regionale de Drumuri și Poduri Brașov au împrăștiat materiale antiderapante pe drumurile județene și autostrăzile din județul nostru și din țară.
În județul Sibiu, Secția de Drumuri Naționale Sibiu a acționat cu 32 utilaje și a împrăștiat 240 de tone de material antiderapant și 0,3 tone clorură de calciu pe DN 1, DN 7, DN 7C, DN 7H, DN 14, DN 14A și DN 14B.
De asemenea, Secția Autostrăzi Sibiu a acționat cu 35 de utilaje și s-au răspândit 351 de tone material antiderapant pe A1 și A3.
În această dimineață a continuat să ningă slab în Sibiu și județele Brașov, Mureș, Harghita și Covasna, iar pe mai multe artere naționale este depus strat de zăpadă pe carosabil.
Sportivii din municipiul Mediaș vor participa și în acest an la Jocurile Internaționale ale Copiilor, competiție găzduită de orașul Daegu din Coreea de Sud în perioada 5-10 iulie.
Municipiul de pe Târnava Mare va participa la Jocurile Internaționale ale Copiilor din acest an cu o delegație formată din 24 de persoane. Astfel, orașul va fi reprezentat de o echipă de fotbal de la ACS Mediaș, una de baschet feminin de la Clubul Sportiv Municipal Mediaș, de doi jucători de tenis de câmp și cinci atleți de la Clubul Sportiv Școlar Mediaș.
Conducerea municipalității s-a întâlnit vineri cu antrenorii din oraș, pentru a alege lotul de sportivi care va participa la ediția din acest an a Jocurilor Internaționale ale Copiilor. Edilul șef al Mediașului, Gheorghe Roman, le-a transmis participanților că își dorește ca orașul să fie reprezentat de cei mai buni sportivi la fiecare disciplină în parte.
Municipiul de pe Târnava Mare participă la Jocurile Internaționale ale Copiilor încă din anul 1996, iar an de an sportivii din orașul de pe malurile Târnavei Mari au înregistrat performanţe bune, obţinând peste 40 de medalii. Municipiul Mediaș a găzduit ediția din anul 1996 a Jocurilor Internaționale ale Copiilor.
„Mediașul a primit invitația de a participa și în acest an la Jocurile Internaționale ale Elevilor, care se vor desfășura în această vară în Coreea de Sud. Am avut astăzi o întâlnire cu directorul Școlii Sportive, cu președinți de cluburi și cu antrenori din oraș, pentru a le transmite acest lucru.
Îmi doresc ca Mediașul să fie reprezentat în formulă completă la cât mai multe sporturi și în același timp le-am cerut antrenorilor ca pentru a participa la aceste competiții internaționale să fie selecționați cei mai buni sportivi din oraș”, a declarat primarul municipiului Mediaș, Gheorghe Roman.
Când rădăcinile te cheamă, te întorci necontenit la ele. Este și cazul lui Dumitru Novac, din Săliște, zis și Dumi de către apropiați. Până acum aproape cinci ani, tânărul lucra într-o corporație, cu program fix și cu gândul la un orar flexibil și la libertate. De aceea, a decis să se întoarcă la origini și să ducă mai departe tradiția familiei. Astfel, a decis să devină a patra generație din familia sa care lucrează cu lemnul, iar astăzi, în atelierul său, creează fel de fel de obiecte, gata să înfrumusețeze și să personalizeze fiecare casă. Cele mai noi din portofoliul său sunt fotografiile gravate pe lemn, o idee pe care sibienii au primit-o foarte deschis.
Dumi este un tânăr pentru care lemnul înseamnă pasiune, dar și dragoste față de rădăcinile sale.
I-am cunoscut povestea alături de invitatul nostru special, Călin Han, instrumentist în cadrul Muzicii Militare a Garnizoanei Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu și fost membru Subcarpați, în prezent ambasador al campaniei „Produs în Sibiu”.
“Întotdeauna am avut o afinitate pe direcția aceasta!”
Cu emoție și ușoară nostalgie, Dumi și-a început povestea spunându-ne cât de veche este, de fapt, tradiția cioplitului în lemn, în familia sa. „Tata sculpta, bunicul era tâmplar, străbunicul era rotar, cei din partea tatălui. Din partea mamei, bunicul și străbunicul făceau pălării. Cunoscuta pălărie de Dădârlat. Acolo, în poză, e și străbunicul meu Ioan (n.r. arată spre o fotografie de deasupra ușii atelierului său). Spațiul mi-a rămas mie de atunci, e destul de simplu.. e în familie. Deci eu sunt a patra generație care lucrează cu lemnul. Întotdeauna am avut o afinitate pe direcția aceasta!”, spune Dumitru Novac.
În locul unde astăzi legea este făcută în… lemn, era, odinoară, așadar, atelier de pălării. În urmă cu aproape cinci ani, Dumi a recondiționat spațiul și l-a transformat în atelier de tâmplărie. Și astăzi mai are în atelier unelte ce îi amintesc de strămoșii săi. „O rindea, un boloboc și o presă. Au aparținut strămoșilor mei. Când le folosesc, simt o încurajare în plus”, spune Dumi.
“Timpul trecea prea repede!”
Acum aproximativ jumătate de deceniu, așadar, a decis să își schimbe viața. A demisionat de la locul de muncă, pentru că nu se simțea împlinit.
„Mi-am dat demisia, pentru că timpul trecea prea repede. Am mai avut idei multe, dar nu făcusem nimic în privința lor. Și asta nu voiam să scape așa ușor! A fost o provocare, am învățat singur! Făceam de toate, la început. Am făcut de la mobilă de bucătărie la paturi, scări, șifoniere. Greu să faci de toate, oarecum singur!”, spune Dumitru Novac.
Primele comenzi
Își amintește că primele comenzi au constat în două balansoare pentru Backyard, urmate de măsuțe din lemn de brad comandate pentru diferite evenimente.
„În ultimul timp, încercăm să ne axăm pe lucruri mai mărunte, care necesită mai multă atenție la detalii. Ne axăm destul de mult pe poze, platouri decorative și utile, bineînțeles, partea de trofee, lădițe, sculpturi de toate feluril. Foarte mare atenție punem pe partea de poze, pentru că, după multe teste, considerăm că ne ies foarte bine. Lemnul de tei este ideal, ca să fie un contrast bun. Apoi se arde pe laser. Înainte, trebuie proiectate foarte bine pozele și aduse nuanțele pe care eu le caut!”, spune Dumitru Novac.
Fotografii în lemn
Astăzi, cele mai căutate produse ale atelierului de tâmplărie „Novac” sunt fotografiile. Cei care vor să aibă parte de o amintire unică, pe care o pot așeza la loc de cinste în locuința lor, sau să facă un cadou inedit pot lua legătura cu Dumitru Novac pentru detalii. Prețul pentru o astfel de fotografie gravată pornește de la 300 lei.
Detalii despre munca lui Dumi pot fi găsite online, pe pagina oficială de Facebook a atelierului, Novac- Atelier de Tâmplărie, precum și la numărul de telefon 0752 043 316 ori adresa [email protected].
Municipalitatea a făcut public proiectul de buget pentru 2023. În luna ianuarie 2023, potrivit calculelor edililor municipiului, bugetul de care va beneficia Sibiul va fi 846,27 milioane de lei. Primarul Astrid Fodor consideră proiectul de buget unul „generos”, care îi va permite creşterea ritmului de dezvoltare a oraşului. Sibiul, aşa cum l-a numit primarul Fodor – oraşul celor 20 de minute -, se va concentra în viitor pe proiecte care diversifică modul în care sibienii pot să îşi petreacă timpul liber, continuând în paralel investiţiile în infrastructură.Bugetul Sibiului va fi aprobat joi, 2 februarie, în şedinţa extraordinară a Consiliului Local.
Bugetul Sibiul pe acest an va fi mai mic decât în anii de pandemie 2020-2022, când se apropia de un miliard de lei, ceea ce ar fi fost maximul istoric al municipalităţii sibiene în materie de buget, dar mai mare decât în anii de dinainte de pandemia de coronavirus, anii 2018 – 2019.
“Bugetul Sibiului este generos și anul acesta, însumând 846,27 milioane de lei și permițându-ne, astfel, să continuăm dezvoltarea orașului. Subliniez că bugetul nu include la această dată proiectele aprobate spre finanțare din PNRR, pentru care nu au fost semnate contractele de finanțare și astfel nu le putem prevedea deocamdată în lista de investiții. Valorile acestora vor fi adăugate în buget pe măsură ce semnăm contractele. De altfel, una dintre direcțiile pe care ne vom concentra anul acesta va fi atragerea de fonduri europene și depunerea de proiecte, această resursă financiară suplimentând consistent veniturile proprii ale municipiului din care finanțăm investiții”, afirmă Astrid Fodor, primarul municipiului Sibiu.
Dacă acest lucru se va întâmpla cât de curând, având în vedere că proiectele pentru obţinerea finanţării din PNRR aşteaptă semnarea contractelor, atunci s-ar putea chiar până la adoptarea proiectului de buget, municipalitatea să ajungă la maximum-ul istoric, adică în sfârşit, bugetul anual al Sibiului să treacă de un miliard de lei, de la Revoluţie încoace şi nu numai. Ar fi pentru prima dată în istoria Sibiului când bugetul municipalităţii ar trece de un miliard de lei, încă din primul trimestru al anului, lasând la o parte alte proiecte finanţate şi atarse prin PNRR sau alte rectificări bugetare locale sau cele venite de la Guvernul României.
Proiecte ce îşi aşteaptă imediata finanţare prin PNRR
Pe lista scurtă care aşteaptă aprobarea imediată a finanţării de la Guvern prin PNRR se află 4 proiecte. Aceste investiții aprobate spre finanțare în cadrul PNRR vor fi incluse în buget după semnarea contractelor de finanțare.
Este vorba despre:
1. Sisteme inteligente de transport (ITS) pentru prioritizarea transportului public în 15 intersecții semaforizate din Sibiu;
2. Sisteme integrate de informare a călătorilor în stațiile de transport public – 110 afișaje electronice;
3. Amenajarea unui centru de aport voluntar a deșeurilor în Viile Sibiului. Precizăm că un proiect pentru construcția unui centru integrat de aport voluntar a deșeurilor pe Dealul Gușteriței este în evaluare pentru obținerea finanțării europene. De asemenea, se așteaptă un răspuns privind finanțarea europeană pentru amenajarea a 110 insule ecologice pentru colectarea deșeurilor în zone de blocuri, dotate cu sisteme de control acces și echipamente GSM pentru transmiterea în timp real a datelor privind numărul de utilizări;
4. Renovarea energetică a 20 de clădiri de blocuri din Sibiu – execuția lucrărilor „Eficientizarea energetică a clădirilor Colegiului O. Goga, a Liceului O. Ghibu și a școlii Regele Ferdinand, a școlii N. Iorga, a școlii nr. 25 și a grădiniței Elefănțelul Curios (în acest moment, în buget sunt prevăzute sume doar pentru documentații tehnice, pentru a accelera astfel implementarea proiectelor odată aprobate).
Aceste 4 proiecte ar face ca Sibiul să treacă uşor de un buget de un miliard de lei.
Mai răuca în pandemie, dar mai bine decât până în 2019
Sibiul a înregistrat maxime istorice, la început de an, în ceea ce priveşte proiectele de buget, de la anii de pandemie de coronavirus. Atunci, în 2021 şi 2022, Sibiul a fost foarte aproape să ajungă la un miliard de lei, lipsind în jur de 45 milioane de lei până la ţinta ideală. Astfel, în 2021, proiectul de buget al lui Astrid Fodor se cifra la 954,7 milioane de lei, în timp ce după un an, 2022, proiectul de buget întocmit de municipalitate propunea 955 milioane de lei. Într-adevăr, în 2020, anul de debut al crizei sanitare globale, proiectul de buget al Primăriei Sibiu a fost mult mai mic (781,93 milioane de lei), însă avea un excedent bugetar generos, de aproape 300 milioane de lei. Explicaţia pentru proiectele de buget record din anii de pandemie 2021 şi 2022 ar putea fi atragerea de fonduri şi subvenţii de la Guvernul României, dar şi din fonduri europene. Înainte de pandemia de coronavirus, proiectele de buget ale primăriei, în 2018 şi 2019, au fost semnificativ mai mici, cu în jur de 150 milioane de lei mai puţini. În 2018, proiectul de buget supus aprobării se cifra la 660,4 milioane de lei, în timp ce în 2019, fondurile au crescut la 781,44 milioane de lei. Practic, în 2019, bugetul Sibiului era în urcare ca valoare, însă avea şi un excedent bugetar foarte mare, de peste 350 milioane de lei, ca urmare a faptului că Primăria Sibiu nu a putut implementa proiecte majoare. Două astfel de exemple sunt parcările subterane de la Gară şi Piaţa Cibin, propuse în 2018 şi nerealizate nici până astăzi. Totuşi, acel excedent bugetar a permis apoi Primăriei Sibiu să treacă cu bine perioada de pandemie.
Investiţii în zone de agrement şi lucrări edilitare în 2023
„După ce ne-am apropiat de finalizarea marilor lucrări de infrastructură, și aici mă refer la reabilitarea a sute de străzi de pământ, a cartierelor de blocuri, pentru că, practic, se încheie reabilitarea tuturor cartierelor de blocuri ridicate până la Revoluție, am ajuns să implementăm proiecte care diversifică modul în care sibienii pot să își petreacă timpul liber”, previziona primarul Sibiului proiectele pentru 2023, la una dintre ultimele şedinţe ale Consiliului Local din 2022. Printre proiectele amintite atunci, unele deja finalizate de curând sau în curs de finalizare, iar alte aflate la stadiul de proiect, s-au numărat Skate park din Obor, zona de agrement Lacul lui Binder, noul parc Tilișca, amenajarea Dealului Gușteriței pentru agrement și ecoturism – Guşterland şi noua pistă de biciclete de pe malurile Cibinului. Practic, Sibiul deţine în orice zonă din oraş o variantă de agrement şi de petrecere a timpului liber, investiţiile alăturându-se deja variantelor existente: Parcul Sub Arini, Zoo, Muzeul ASTRA şi noul Municipal.
846, 27 milioane de lei şi Lista investiţiilor din acest an
Primăria Sibiu a publicat pe sibiu.ro propunerea de buget local pentru acest an, supunând-o dezbaterii publice, până în această săptămână. Bugetul urmează să fie votat în 2 februarie.
Cele mai importante proiecte la care Primăria Sibiu va lucra în acest an:
1. INFRASTRUCTURĂ ȘI MOBILITATE – (30% din bugetul total, adică 254,1 milioane de lei)
INFRASTRUCTURĂ
În curs de execuție a lucrărilor:
Finalizarea reparațiilor capitale în zona de blocuri Terezian;
Finalizarea extinderii și reabilitării podului de pe șoseaua Alba Iulia;
Finalizarea reabilitării drumului vechi din stațiunea Păltiniș.
Lucrări contractate pentru care urmează începerea execuției acestora:
Modernizarea și extinderea străzii Viitorului, în zona podului CFR.
Urmează contractarea execuției lucrărilor:
Viabilizarea cartierului Veterani – zona 1;
Reabilitarea străzilor Bruxelles și Varșovia;
Reabilitarea străzilor de pământ: Irisului, Lavandei, Dafinului, Marburg .
Elaborare documentații tehnico-economice:
Crearea drumului de legătură între str. Intrarea Arieșului și Calea Dumbrăvii;
Crearea unui drum de legătură între cartierele Tineretului, Veteranilor și Calea Șurii Mari;
Modernizarea și extinderea Căii Șurii Mari;
Modernizarea Căii Dumbrăvii, între b-dul Mihai Viteazu și b-dul Vasile Milea;
Modernizarea zonei străzii Muncel (rampa Ștefan cel Mare);
Construcția unor parcări de mare capacitate și restructurarea piețelor agroalimentare V. Aaron și Cibin;
Reparații capitale ale podului Maria Tereza.
MOBILITATEA ALTERNATIVĂ:
În curs de execuție:
Amenajarea traseului pentru bicicliști de-a lungul malurilor râului Cibin, între str. Maramureșului și centura ocolitoare
Stații de încărcare a autovehiculelor electrice
Achiziția a 36 de autobuze care să asigure transportul public în zona deservită de ADI Transport Metropolitan, împreună cu stațiile de încărcare pentru acestea și 45 de stații de încărcare publice pentru autovehicule electrice. Reamintim că un alt proiect pentru achiziția a încă 20 de autobuze este depus în cadrul PNRR, fiind în evaluare.
Elaborare documentații tehnico-economice:
Amenajarea a 2 coridoare integrate de mobilitate pe Calea Șurii Mici și respectiv pe bulevardul M. Viteazu – str. Rahovei;
Amenajarea malurilor Cibinului, pe tronsoanele din amonte și aval de cel deja în lucru;
Amenajarea a 2 km de piste pentru biciclete pe str. Th. Aman.
2. EDUCAȚIE – (14% din totalul bugetului, adică 119,78 de milioane lei)
În curs de execuție a lucrărilor:
Finalizarea extinderii școlii N. Iorga și construcția unei săli de sport.
Lucrări contractate pentru care urmează începerea execuției acestora:
Construcția noului Liceului de Artă (după încheierea proceselor aflate pe rol).
Urmează contractarea execuției lucrărilor:
Construcția a 3 creșe pe str. Viitorului, pe Calea Poplăcii și respectiv pe str. Ovăzului, lucrări care vor fi contractate și gestionate de Compania Națională de Investiții;
Reabilitarea pentru eficiență energetică a clădirilor școlii gimnaziale nr. 25, a corpului existent al școlii N. Iorga și a grădiniței Elefănțelul Curios;
Amenajare curți / terenuri de sport la Liceul Tehnologic de Industrie Alimentară Terezianum, Școala nr. 8 și la școala Regina Maria;
Reabilitare corp B la Școala Gimnazială nr. 12.
Elaborare documentații tehnico-economice:
Construcția a două creșe, pe Calea Șurii Mici și respectiv la grădinița nr. 28;
Extinderea și construcția unei săli de sport la Şcoala nr. 4;
Extinderea și construirea unei săli de sport la Colegiul Andrei Șaguna;
Reabilitarea corpului B la Colegiul Național Octavian Goga Sibiu;
Consolidarea și reabilitarea clădirii fostului Liceu CFR;
Construcția unei săli de sport și amenajarea de terenuri de sport la școala Radu Selejan;
Amenajarea unui teren de sport la școala Nicolae Iorga;
Reabilitarea imobilului fostului orfelinat Maria Tereza;
Reabilitarea imobilului cu destinația grădiniță str. Podului;
Reabilitarea a 12 unități de învățământ în vederea îmbunătățirii eficienței energetice.
În acest capitol sunt incluse și lucrări de reparații și achiziții de dotări, precum și alocări pentru burse și pentru premierea elevilor cu rezultate la concursurile școlare în valoare totală de 15,54 milioane lei.
Precizăm că documentația tehnică pentru construcția unei creșe și a unei grădinițe în Piața Cluj și extinderea școlii nr. 4 sunt finalizate și urmează să fie depuse cu prioritate în cadrul Programului Operațional Regional, imediat ce se deschid liniile de finanțare.
3. SPORT, CULTURĂ ȘI SPAȚII VERZI – (14% din bugetul total, reprezentând 121,76 milioane de lei)
În curs de realizare:
Finalizarea spațiului multifuncțional de recreere, sport și educație activă în cartierul Gusțerița, pe str. Podului;
Crearea unui parc în zona Tilișca;
Amenajarea spațiului de agrement și sport în zona Obor;
Proiecte pentru care urmează contractarea execuției lucrărilor;
Amenajarea dealului Gușteriței pentru cicloturism, sport și agrement, precum și crearea căilor de acces pe bicicletă și pietonal spre viitoarea zonă de timp liber (Complexul Gușterland);
Amenajarea Art Parc Cetății.
Elaborare documentații tehnico-economice:
Amenajarea parcului Sub Arini, a zonei verzi cuprinse între str. Avrig și str. Ludoș și a parcului Astra;
Amenajarea de terenuri de sport în stațiunea Păltiniș.
Pe lângă acestea, Primăria Sibiu va asigura bugetul necesar funcționării instituțiilor de cultură din subordinea Consiliului Local – Teatrul Național Radu Stanca, Teatrul pentru copii și tineret Gong și Casa de Cultură a Municipiului. De asemenea, va continua și anul acesta să finanțeze evenimentele orașului, suma totală propusă a fi alocată pentru susținerea acestor proiecte fiind de 19,6 milioane lei, din care:
Finanțarea cluburilor sportive de drept public – 300.000 lei;
Fondul destinat activităților pentru tineret – 1.500.000 lei
Agenda Sănătății – 2.000.000 lei;
Agenda Comunității – 300.000 lei.
La acestea se adaugă sumele care vor fi decontate în anul 2022 aferente proiectelor desfășurate în anul 2022, în valoare de 3,6 milioane de lei.
4. ALTE OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC – (16% din bugetul total, adică 137,85 milioane lei)
În curs de execuție a lucrărilor/implementare:
Modernizarea și eficientizarea sistemului de iluminat public în Municipiul Sibiu – proiect multianual, care va continua și în 2023 cu noi lucrări de eficientizare a consumului prin lămpi cu LED și conectare la sistemul de comandă și control la distanță (telegestiune).
Proiecte pentru care urmează contractarea execuției lucrărilor:
Reabilitarea interioară a sediului Primăriei de pe bulevardul Victoriei și înlocuirea tâmplăriei în sediul instituției din Piața Mare.
Elaborare documentații tehnico-economice:
Actualizarea Planului Urbanistic General al Sibiului;
Elaborarea unui PUZ CP pentru Piața Mare și Piața Mică;
Renovarea energetică a 20 de clădiri de blocuri din Sibiu, pentru alte 4 clădiri proiectele fiind în evaluare în vederea aprobării finanțării europene;
Amenajarea unui sistem de colectare a deșeurilor pe râul Cibin;
Construirea unui cămin pentru persoane vârstnice;
Amenajarea unui cimitir pentru animale de companie;
Făina de greier a apărut și pe piața din România, după ce Uniunea Europeană a aprobat-o pentru producerea de biscuiți, pâine și ciocolată.
Un kilogram de făină se vinde cu 960 de lei, iar comerciantul o recomandă ca fiind 100% naturală și fără risc de infectare cu diverse virusuri.
Odată cu autorizarea venită de la Comisia Europeană s-a început comercializarea greierilor de casă ca aliment nou în UE. Făina de greiere a început să fie comercializată și în România, într-un magazin online din Baia Mare, potrivit Digi24.
Vânzătorul precizează că este un aliment bogat în proteine și că nu transmite boli, cum ar fi COVID-19 sau boala vacii nebune. De asemenea, recomandă consumul aceste făine în combinație cu un alt tip de făină.
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, consideră că greierii trebuie „lăsaţi să cânte” iar românii să mănânce hrana pe care o produc şi să nu-şi neglijeze patrimoniul gastronomic.
Traficul de pasageri pe aeroporturile din România a crescut în anul 2022 cu 87,53% față de anul 2021 și aproape s-a triplat față de anul 2020. Pe undeva firesc, având în vedere că pandemia de coronavirus a trecut, dar şi faptul că românii revin la obiceiul de a alege avionul pentru deplasări fie în interes de serviciu sau vacanţe. Per total, sunt analizate principalele 16 aeroporturi din România.
Peste 21 de milioane de pasageri au tranzitat aeroporturile românești anul trecut, cu 87% mai mulți decât în anul 2021. Raportată la anul 2020, valoarea înregistrată în 2022 (21.015.948 pasageri) este cu aproape 192% mai mare. Chiar dacă numărul total al pasagerilor de anul trecut este cu 9,55 procente sub nivelul maxim înregistrat înainte de pandemie (anul 2019), el depășește până și cele mai optimiste scenarii de trafic care au fost estimate pentru anul trecut, ceea ce înseamnă că aviația comercială din România a recuperat mai rapid decât așteptările pieței pierderile din anii de pandemie.
Sibiul în Top 6 la numărul de pasageri
Sibiul se află pe locul 6 în topul aeroporturilor din România în ceea ce priveşte traficul de pasageri în 2022, cu 621.514 pasageri preluaţi. Pe primele două poziţii se află aeroporturile Otopeni şi Avram Iancu din Cluj-Napoca, urmate de cele din Iaşi, Timişoara şi Suceava. Aeroportul sibian se află pe locul 6 din 16 aeroporturi interne prinse în analiza Asociaţiei Aeroporturilor din România. (vezi grafic)
A.I. Sibiu pe poziţia a 8-a la aterizări/decolări în 2022
În ceea ce privește mișcările de aeronave din anul 2022 (aterizări și decolări), totalul de 220.681 înseamnă o creștere de aproape 32 de procente față de cifra din anul 2021, dar rămâne cu 17% mai mic față de valoarea din 2019. în acest clasament, Aeroportul Internaţional Sibiu se află pe locul 8, cu 7.098 de mişcări de aeronave. Şi aici, sunt analizate datele de le 16 aeroporturi din ţară. Din păcate, Aeroportul din Băneasa a luat faţa aeroportului din Sibiu. Ierarhia este condusă de principalele aeroporturi din ţară.
Sibiul în primele 8 aeroporturi la transportul de marfă
Traficul aerian de marfă în schimb a fost peste nivelul înregistrat înainte de pandemie: în 2022 pe aeroporturile din România au fost transportate 53.877 de tone de marfă, cu 5,8% mai mult decât în anul 2019. La acest capitol aeroportul sibian se află pe locul 8, cu o cantitate de marfă de 16,38 tone. Dacă marile aeroporturi din ţară se află în faţa Sibiului, pe undeva normal, surpriza este faptul că aeroporturile din Arad şi Craiova se află îniantea Aeroportul Internaţional Sibiu. Vestea bună este că Sibiul se află înaintea aeroportului din Iaşi. În aceste condiţii, putem privi cu optimism spre anii care vin în condiţiile în care Consiliul Judeţean Sibiu derulează un amplu proiect de investiţii privind extinderea facilităţilor existente, inclusiv creşterea capacităţii transportului de marfă. În ierahia Asociaţiei, există aeroporturi precum cele de la Oradea, Tulcea, Bacău, Tg. Mureş, Satu Mare, Maramureş şi Băneasa, care au avut zero trafic de marfă în 2022.
Per total, în ierarhia asociaţiei, conduc aeroporturile Otopeni, Cluj+Napoca, Timişoara şi Iaşi.“Pentru aviația civilă ultimii ani au fost foarte dificili, dar iată că am reușit să recuperăm peste cifrele previzionate. A fost o revenire puternică, mai ales în lunile de vară, când pe unele aeroporturi din România au fost înregistrate valori de trafic mai mari decât cele din anul 2019. Există potențial foarte mare și estimăm că anul viitor vom depăși 24 de milioane de pasageri, iar dacă vorbim de estimări pe termen lung ne așteptăm ca în anul 2040 aeroporturile din România să înregistreze aproape 50 de milioane de pasageri”, a declarat David Ciceo, președintele Asociației Aeroporturilor din România.
În perioada 13-22 ianuarie, Sibiul a fost promovat la târgurile de turism Fitur Madrid și CMT Stuttgart.
Anul 2023 pare a fi un an al revenirii turismului internaţional, organizatorii de călătorii și turiștii fiind interesaţi de circuite culturale în Transilvania, city-break-uri și experienţe în natură. Interesul şi tendinţele în călătorii pentru noul sezon turistic se concentrează pe eco-turism şi turism sustenabil, experienţe de descoperire autentice şi activităţi în aer liber, potrivit Asociației Județene de Turism Sibiu.
Spaniolii, atrași de viața urbană, activități pentru copii și drumeții
Fitur Madrid este al treilea cel mai important târg de turism din lume, după ITB Berlin şi WTM Londra, cu peste 8000 de expozanţi, 85.000 de profesionişti şi 30.000 de vizitatori.
Pe parcursul celor cinci zile de târg, reprezentanții Asociaţiei Judeţene de Turism Sibiu au prezentat oferta turistică, cu accent pe oferta culturală, activități în natură și excursii organizate în cadrul programului „Anii Drumeţiei”. Vizitatorii au apreciat existența zborului direct Madrid-Sibiu, operat de compania Wizz Air. Sunt interesați să călătorească în Transilvania pentru circuite culturale de 7-10 zile, vacanțe cu copii în zona Sibiului, și vacanțe active cu drumeții la altitudine în Munții Făgăraș şi Cindrel. Perioadele favorite de călătorie sunt aprilie-mai, septembrie-octombrie.
Germanii preferă sejururi cu trenul și rulota
Târgul de turism de la Stuttgart a avut peste 300.000 de vizitatori în căutare de idei de vacanță. Pe parcursul celor 9 zile tur operatorii sibieni au adus în atenția publicului oferta regiunii. Transilvania rămâne o destinație favorită pentru germani, care planifică cu precădere sejururi individuale sau în grupuri mici.
Atenția a căzut pe circuite culturale, infrastructura de campare, posibilități de descoperire pe bicicletă sau drumeții pedestre.
Destinația Sibiu va fi promovată în perioada următoare la târgul de turism „Destinations” de la Londra, 2-5 februarie, în cadrul campaniei Discover Eco-Romania.
Astăzi vorbim despre ținutele de iarnă și despre cum să te îmbraci iarna ca să nu-ți fie frig și să fii mereu șic, stilată și elegantă. Pe măsură ce temperaturile scad, este important să îți completezi garderoba cu hainele și accesoriile potrivite. Și apoi să adaptăm totul la stilul nostru, astfel încât să arătăm elegante și șic în rochii de iarnă, chiar și atunci când temperaturile scad vertiginos.
De fapt, ceea ce se întâmplă cu atât de mulți dintre noi este că atunci când se face frig și petrecem ore întregi în aer liber, ne pierdem literalmente mințile. Prin urmare, avem tendința de a ne transforma din femei elegante și bine îmbrăcate în proverbialul Michelin Man. Sau, chiar mai rău, într-o versiune feminină a lui Bigfoot, pentru că începem să îmbrăcăm în straturi tot ce găsim.
Adaptează-ți ținutele obișnuite la temperaturi mai scăzute
În schimb, primul lucru pe care trebuie să-l faci este să te întrebi care sunt ținutele tale tipice de zi cu zi – acele ținute, pe scurt, în care te simți cel mai bine și care te pun cel mai mult în valoare. Și apoi să reflectăm la modul în care le putem recrea în varianta de iarnă, înlocuind pur și simplu hainele mai ușoare cu alternative mai călduroase, mai grele.
De exemplu, funcționează foarte bine să înlocuiești bluzele clasice pe care le porți în restul anului cu pulovere de cașmir foarte călduroase. Cașmirul este un material fabulos, pentru că nu se zgârie pe piele te ține foarte cald, chiar mai mult decât lâna. Lâna Merino poate fi, de asemenea, o alternativă excelentă.
Primul sfat, pe scurt, este să nu-ți bulversezi stilul, ci să-l revizuiești și apoi să înlocuiești articolele mai ușoare cu versiuni mai grele din ceea ce porți – cum ar fi rochii de iarna în loc de cele de primăvară.
Astfel, te vei asigura că ai o siluetă feminină în care te simți confortabilă, fără să-ți denaturezi stilul doar pentru că este frig – acela de a te îmbrăca în trei straturi. În mod ideal, acestea sunt ideale atunci când este foarte foarte frig.
O bluză neagră cu guler înalt este un basic indispensabil iernilor noastre
Un pulover negru cu guler înalt este o piesă de îmbrăcăminte atât de simplă și de basic încât este un adevărat element de bază al oricărei garderobe de iarnă. Urmează bine liniile corpului nostru și, prin urmare, poate fi asortat și cu articole vestimentare elegante.
Un pulover negru cu guler înalt poate fi folosit pentru a se asorta, de exemplu, cu o fustă sau un pantalon lucios sau cu model, într-un mod foarte chic. De asemenea, poate fi asortat cu fustele midi, care sunt la modă de câteva ierni. Dacă vrei să îl înveselești, îl poți asorta poate cu o pereche frumoasă de cercei strălucitori.
Îmbracă-te în straturi
Poate părea un sfat evident și poate că este, dar important este să știi cum să îl faci corect pentru ca ținuta să rămână chic și elegantă.
Dacă frigul nu este extrem, două straturi pot fi absolut suficiente. Nu numai că ne putem încălzi cu aspectul stratificat, dar îl putem folosi în mod strategic pentru a ascunde zonele critice, pentru a le accentua pe cele care ne plac sau pentru a adăuga volum siluetei noastre în zonele dorite.
Dacă vom purta trei straturi pentru că ne este foarte foarte frig, este cu siguranță cel mai bine să începem cu cele mai ușoare straturi dedesubt. Acesta poate fi un simplu pulover termic din cea mai subțire lână și cașmir sau haine termice din țesătură tehnică.
Evită croielile prea aerisite și supradimensionate
Pentru a te îmbrăca bine chiar și în mijlocul iernii, este important să eviți croielile prea aerisite și supradimensionate. Este mai bine să alegem haine care să se potrivească mai bine corpului nostru, fără să exagerăm.
În loc de rochii de iarnă cu trei mărimi în plus, poate foarte la modă în acest moment, este mai bine să preferăm articole de îmbrăcăminte mai cambrate. Nu numai că ne permit o siluetă mai subțire, mai ales când ne jucăm cu un look stratificat, dar ne țin și mai cald în același timp.
Așadar, cel puțin straturile pe care le purtăm aproape de piele ar trebui să se potrivească corpului. Dacă vrem neapărat să adăugăm o notă supradimensionată, mai bine o alegem pentru hainele exterioare.
Colanții colorați sunt o soluție în tendințe care ar putea adăuga puțină căldură (mai ales dacă găsești o pereche care să fie căptușită cu fleece), dar nu este singura modalitate de a face ca acele rochii mini, midi și maxi să funcționeze în zilele în care îți vezi respirația.
Schimbă-ți pantofii
În loc să apelezi la balerini sau la perechea ta preferată de adidași, alege cizme care ajung chiar sub sau peste genunchi. Este un mod șiret, dar elegant, de a-ți proteja picioarele de vânturile aspre când porți rochii de iarnă. În plus, dacă optezi pentru o rochie mai lungă sau adaugi o pereche de colanți, vei avea și mai multă acoperire.
Adaugă o vestă
Un alt mod de a purta rochii tricotate iarna este prin suprapunere. În timp ce blazerele sunt întotdeauna o mișcare inteligentă, o vestă va adăuga, de asemenea, un pic de interes ținutei tale. Alege un stil care ți se potrivește, apoi îmbracă-l pe
