Consiliul Județean Sibiu va deschide de săptămâna viitoare o nouă sesiune de depunere a solicitărilor pentru contractarea unui punct de vânzare în Piața Volantă Transilvania.
În perioada 16 mai 2022 – 10 iunie, producătorii își pot depune dosarele cu privire la contractarea unui punct de vânzare în Piața Volantă Transilvania la Centrul Centrul de Informații pentru Cetățenii din cadrul Consiliului Județean Sibiu, strada G-ral. Ghe. Magheru nr. 14.
Documentele pot fi scanate și trimise pe adresa de e-mail: [email protected], iar lista actelor necesare este publicată pe site-ul Consiliului Județean Sibiu, la rubrica Piața Volantă Transilvania: https://www.cjsibiu.ro/wp-content/uploads/2022/05/adresa-anunt-depunere-dosare-piata-transilvania-semnat.pdf.
Evaluarea și selecția producătorilor se vor realiza conform Regulamentului de Organizare și Funcționare al Pieței Volante Transilvania, aprobat prin HCJ 270/17.12.2020. Lista producătorilor selectați va fi publicată pe site-ul Consiliului Județean Sibiu în data de 24.06.2022. Aceștia vor vinde în Piața Volantă Transilvania până în 31.12.2022, urmând ca de la 1 ianuarie 2023 să se încheie noi contracte, menționează Consiliul Județean Sibiu.
Piața Transilvania este împărțită în sectoarele: Carmangerie, Lactate/ Ouă (65 locuri), Legume , Fructe și Miere (84 de locuri), Panificație și Băuturi Tradiționale (45 de locuri). Pe lângă cele 3 mari sectoare piața are și o insulă de promovare dedicată micilor meșteșugari, elevilor școlilor din județ care confecționează obiecte de artizanat, grupurilor de producători, precum și evenimentelor care pun în valoare tradițiile populare locale și cântecul popular, acțiuni desfășurate de grupuri folclorice din localitățile județului Sibiu.
Producătorii locali pot să își depună dosarele pentru un loc în Piața Transilvania
Noi imagini cu viitorul Aqua Park și zonele de agrement din jurul acestuia
Proiectanții care realizează PUZ-ul viitorului Aqua Park al Sibiului, Agorapolis și Raumplan Design, au publicat noi imagini ale „Centrului pentru sport și agrement”, așa cum se va numi. Proiectul a fost în dezbatere publică la începutul acestui an înainte de aprobarea lui.
Companiile de proiectare care se ocupă de unul dintre cele mai așteptate obiective de investiții ale Sibiului, Aqua Parkul din zona Câmpșor – Tilișca, au publicat o serie de simulări noi ale Centrului pentru sport și agrement, din care se pot vedea foarte clar funcțiunile pe care specialiștii și Primăria Sibiu le urmăresc cu acest proiect.
„Are o lungime de 82 de kilometri, traversează Sibiul și se varsă în marele Olt: este râul Cibin, care a dăruit numele său frumoasei cetăți de la baza Munților Cindrel și Făgăraș. Provenit din latinescul Cibiensis, Cibinium a fost primul nume al cetății transilvane, la atestarea sa în secolul al 12-lea.
Pentru a valorifica lunca sa, am elaborat pentru Primăria Municipiului Sibiu acest proiect multifuncțional, centrat pe un sistem de grădini și spații verzi, de-a lungul său, în zona Câmpușor. Cibinul devine astfel o axă structurantă, care va beneficia de o promenadă și spații verzi dense pentru recreere și agrement.
BONUS: Pasionații de alergat și ciclism vor avea piste dedicate, în timp ce circulația automobilelor va fi redusă la zonele din proximitatea căii ferate”, scriu cei de la Agorapolis în prezentarea proiectului realizat.
Reamintim că licitația pentru elaborarea PUZ-ului a fost una cu scântei, ea fiind întârziată de contestațiile depuse de unul dintre ofertanți. Asocierea RAUMPLAN DESIGN & SC AGORAPOLIS SRL au semnat contractul în august 2020, iar termenul de finalizare era de șase luni de la data semnării.
„Centrul pentru sport și agrement” așa cum îl numește primăria, va include și celebrul deja Aqua Park, cu piscine exterioare și interioare, un stadion pentru sportul de masă, o sală multifuncțională pentru sport, un centru spa & wellness, o bază hipică și zone extinse de promenadă și relaxare, după cum explică Primăria Sibiu.
„Toate aceste amenajări se vor realiza etapizat”, a explicat Primăria Sibiu, care derulează în prezent în zona Tilișca un al doilea proiect verde, un parc care va include spații verzi, alei pietonale, piste pentru biciclete, teren de minigolf și altele.
PUZ-ul prevede opt zone funcționale în cadrul suprafeței studiate, care cuprinde circa 40 de hectare. Prima zonă va fi cea destinată serviciilor, instituțiilor și echipamentelor publice, a doua zonă este una mixtă, urmează zona verde, destinată dotărilor turistice, de agrement și sport (stadion și aqua park), apoi zona de protecție a apelor, cu rol de coridor ecologic, zona destinată amenajărilor aferente circulației rutiere, zona de circulație rutieră și zona de circulație ferovieră și amenajări aferente.
Pentru complexul propriu-zis, PUZ-ul prevede șase subzone, pentru activități turistice și culturale, pentru infrastructura ANIF (îmbunătățiri funciare), zona de agrement și sport (stadion), zona hipică, zona spațiilor verzi de loisir (parc de promenadă) și zona spațiilor verzi din zona inundabilă a râului Cibin.
Zona cea mai importantă, cea mai așteptată de sibieni, va fi Aqua Park-ul, care va cuprinde spații verzi, terenuri de sport, un stadion de dimensiuni mici – medii, cu tribune, aparate de fitness în aer liber etc. De asemenea, sunt prevăzute diferite săli pentru sport, fitness, SPA, piscină acoperită, spații de joacă. În mijlocul lor va fi centrul acvatic de tip aqua-park.
Pentru zona de activități turistice și culturale sunt prevăzute spații verzi, spații multifuncționale, expoziționale, pentru teatru, spectacole, reprezentații și cursuri artistice.
Pentru Zona de loisir sunt menționate spații verzi, amenajări temporare, modelare a terenului, oglinzi și cursuri de apă, amenajări peisagistice și spații de joacă, mobilier urba., alei pietonale și pentru biciclete, alei pentru alergare.
Pentru zona hipică este prevăzut un centru de echitație, hipodrom.
Planul prevede crearea mai multor străzi noi, care să facă legătura între diferitele zone ale suprafeței reglementate de acest PUZ. Între acestea se regăsește o prelungire a străzii Zăvoi, care să traverseze terenul, paralel cu noul drum Câmpșor, pe care se circulă deja.
Modernizarea și lărgirea Aeroportului Internațional Sibiu, în linie dreaptă. Consiliul Județean crește valoarea investiției
Aeroportul Sibiu va crește, se va moderniza și va oferi mai multe curse, în urma derulării proiectului „”Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii aeroportuare – activități economice”, finanțat cu fonduri europene, astfel încât să-și mențină relevanța, în special în contextul unei viitoare concurențe cu noul Aeroport Brașov. Consiliul Județean a aprobat noii indicatori tehnico-economici, iar licitația de atribuire a contractului de proiectare și execuție mai are doar un pas până la finalizare, dat fiind că a fost depusă o singură ofertă.
Consiliul Județean Sibiu a decis majorarea prețului ce va fi plătit pentru modernizarea și creșterea suprafeței Aeroportului Internațional Sibiu, odată cu derularea licitației desfășurate pentru desemnarea constructorului. Referatul care însoțește propunerea de hotărâre prin care sunt aprobate noile prețuri spune că oferta financiară depusă de asocierea condusă de CON-A, singura care a depus o ofertă pentru această licitație, este cu aproximativ 8 milioane de lei mai mare, față de estimarea făcută de CJ în documentația aferentă licitației.
Aeroportul Internațional Sibiu R.A. a depus proiectul ”Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii aeroportuare – activități economice”, în vederea finanțării în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, însă instituția trebuie să asigure o contribuție proprie la acest proiect. Devizul actualizat ridică valoarea obiectivului de investiții la 229.235.610 lei, fără TVA, din care suma de 35.598.016 lei o reprezintă contribuția proprie a Aeroportului Internațional Sibiu R.A.
Această sumă (inițial fusese aprobată valoarea de 33 milioane lei) va fi asigurată printr-un credit intern garantat de către CJ Sibiu. Conform specialiștilor CJ Sibiu, gradul de îndatorare al Județului Sibiu, ca urmare a garantării împrumutului, va atinge un maxim de aproximativ 8% acum, cu un maxim de 16,20% în anul 2030 (include atât garanția de 35.598.016 lei, cât și un nou împrumut de 70 milioane lei.
Cât va costa modernizarea Aeroportului International Sibiu
În aceste condiții, valoarea totală actualizată a proiectului ”Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii aeroportuare – activități economice” faza I, va fi de 272,493,421.66 lei inclusiv TVA.
Potrivit noilor devize publicate de CJ Sibiu, valoarea totală eligibilă pentru finanțare din fonduri europene, actualizată, este de 193.637.593,68 lei, din care:
a) 164.591.954,63 lei reprezintă reprezintă valoarea contribuției eligibile asigurată prin finanțare nerambursabilă europeană în cadrul POIM 2014-2020;
b) 25.172.887,18 lei reprezintă valoarea contribuției publice eligibile asigurată prin bugetul de stat;
c) 3.872.751,87 lei reprezintă valoarea contribuției publice eligibile asigurată prin bugetul local al Județului Sibiu.
În același timp, valoarea totală neeligibilă a proiectului a ajuns la 78.855.827,98 lei, din care:
a) 43.257.811,25 lei reprezintă valoarea totală neeligibilă a taxei pe valoarea adăugată;
b) 35.598.016,73 lei reprezintă valoarea asigurată prin bugetul de venituri și cheltuieli al Aeroportului Internațional Sibiu R.A.
Proiectul de modernizare AIS are în acest moment următorii indicatori economici:
VALOARE FĂRĂ TVA: 229.235.610,41 lei
- construcții – montaj (C+M): 141.947.239,64 lei
VALOARE CU TVA: 272.493.421,66 lei
- construcții – montaj (C+M) 168.917.215,18 lei
din care:
- Costul pentru asigurarea securității pasagerilor și bagajelor (negeneratoare de venituri): 87.368.543,49 lei fără TVA, din care construcții – montaj (C+M): 32.674.333,21 lei fără TVA. În total, 103.855.308,22 lei cu TVA.
- construcții – montaj (C+M) 38.882.456,52 lei cu TVA
- Costul pentru absorția creșterii traficului aerian (generatoare de venituri): 141.692.066,92 lei fără TVA, din care construcții – montaj (C+M) 109.272.906,44 lei fără TVA. Total 168,429,863.44 lei cu TVA, din care construcții – montaj (C+M) 130.034.758,66 lei cu TVA.
- Valoare cheltuieli neeligibile:
- 175.000,00 lei fără TVA
- 208.250,00 lei cu TVA
Ce se va modifica la Aeroportul Internațional Sibiu
Proiectul prevede următoarele intervenții:
Obiect 1 – Terminal de pasageri:
- Suprafața construită – extindere propusă = 8820 mp
- Suprafața desfășurată – extindere propusă = 13580 mp
- Suprafața construită totală – extindere propusă + existent = 15560 mp
- Suprafața desfășurată totală – extindere propusă + existent = 22400 mp
Obiectul 2 – Drumuri de acces
- Suprafața construită – extindere propusă = 21350mp
- Suprafața construită totală – extindere propusă + existent = 33100mp
Obiectul 3 – Dotarea cu echipamente de securitate aeroportuară
- Sistem de detectare a explozibililor (EDS) pentru controlul de securitate al bagajelor de cală
- minim standard 3.1 ECAC;
- Echipament cu raze X, dual view – dimensiuni tunel: minim 1000 mm x 800mm, maxim
- 1000 mm x 1000 mm;
- Echipament EDS pentru controlul de securitate al bagajelor de mână și al articolelor
- transportate – standard C3, cu sistem automat de returnare a tavilor;
- Echipament standard C3 fără sistem automat de returnare a tavilor;
- Porți detecție metale (WTMD) pentru controlul de securitate al pasagerilor, standard 2
- ECAC;
- scanere pentru încălțăminte – SED (shoe explosive detector) – echipamente de detectare a
- explozivilor pentru încălțăminte
- Scanere de securitate, standard 2 ECAC
Conform bugetului rectificat al Aeroportului Sibiu, veniturile din acest an se vor ridica la 21,6 milioane lei, iar estimările pentru următorii doi ani prevăd o dublare a acestor venituri în 2024.
Un bărbat a murit şi altul este rănit după ce o maşină a ajuns pe trotuar pentru a evita impactul cu alt autoturism
Un bărbat a murit, iar altul a fost rănit după ce au fost loviţi de un autoturism. Şoferul maşinii a încercat să evite o coliziune cu un alt autoturism, a ajuns pe trotutuar unde a lovit pietonii.
Accidentul rutier a avut loc vineri pe strada Nicolae Iorga din Sibiu. Din primele cercetări, se pare că șoferul unui autoturism, sibian, în vârstă de 42 de ani, pentru a evita coliziunea cu autoturismul care circula în fața sa, ar fi pătruns pe trotuar unde a accidentat doi pietoni. Șoferul circula pe direcția Mihai Viteazu spre Milea, iar accidentul s-a produs în zona intersecției cu strada Luptei.
Din păcate, unul dintre pietoni și-a pierdut viața în urma impactului.
Două echipaje SMURD, alte două echipaje de la Ambulanţă şi unul de la Descarcerare au intervenit pentru acordarea primului ajutor persoanelor rănite. La locul evenimentului, echipajele SMURD au preluat de la Ambulanţă un bărbat de aproximativ 43 de ani, care prezenta un traumatism cranio cerebral. Acesta a fost transportat la Unitatea de Primire Urgenţe Sibiu. Poliţiştii sibieni au demarat o anchetă în acest caz.
Sorin Oprescu – condamnat definitiv la 10 ani şi 8 luni închisoare cu executare pentru corupţie
Fostul primar al Capitalei Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv, vineri, de Curtea de Apel Bucureşti la 10 ani şi 8 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, constituire a unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu.
Este vorba de dosarul în care Sorin Oprescu este acuzat că a primit, în septembrie 2015, la locuinţa sa din Ciolpani, suma de 25.000 de euro de la subalternul său Bogdan Popa, fost director al Administraţiei Cimitirelor, bani care ar proveni din acte de corupţie.
Iniţial, Tribunalul Bucureşti (instanţa de fond) l-a condamnat pe Oprescu, în mai 2019, la 5 ani şi 4 luni închisoare, pedeapsă mărită de Curtea de Apel Bucureşti la 10 ani şi 8 luni, după ce judecătorii au aplicat forma agravantă a infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.
Potrivit deciziei instanţei, Sorin Oprescu a primit 6 ani şi 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat în variantă agravată; 6 ani pentru luare de mită, 3 ani închisoare pentru abuz în serviciu şi 3 ani şi 6 luni închisoare pentru spălarea banilor. Pedepse au fost contopite şi, prin adăugarea unui spor, a rezultat 10 ani şi 8 luni închisoare. Instanţa a mai dispus confiscarea specială de la Oprescu a sumelor de 25.000 euro, 102.400 lei şi de 9.500 euro.
De asemenea, magistraţii au decis confiscarea extinsă a imobilului situat în municipiul Bucureşti, str. Herăstrău, cumpărat de Sorin Oprescu, prin intermediul iubitei sale Adriana-Elena Nica. În plus, a fost menţinut sechestrul asigurător asupra imobilului situat pe str. Covrigarului, sat Ciolpani, compus din casă, în suprafaţă de 526 mp şi teren în suprafaţă de 895 mp, aparţinând lui Sorin Oprescu. Fostul primar trebuie să plătească şi 50.000 lei cheltuieli judiciare către stat. (AGERPRES)
SURSĂ FOTO: adevarul.ro
Proiect: Dacă zilele de sărbătoare legală se suprapun cu cele de sâmbătă şi duminică, liberele se acordă în următoarele zile
Mai mulţi parlamentari au propus, într-un proiect, ca în cazul în care zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează se suprapun cu sâmbetele şi duminicile, liberele să se acorde în următoarele zile, imediat după cele de repaus săptămânal.
Propunerea legislativă modifică şi completează în acest sens articolul 139 alin. 2 din legea 53/2003 – Codul Muncii. Semnatarii iniţiativei legislative sunt 26 deputaţi PNL şi doi deputaţi PSD.
„Acordarea zilelor libere se face de către angajator. În situaţia în care zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează se suprapun peste zilele de repaus săptămânal, de regulă sâmbătă şi duminică, zilele libere se acordă în zilele care succedă celor de repaus săptămânal”, prevede proiectul.
„Depinzând de anul calendaristic, sunt incidente situaţii în care unele dintre zilele de sărbătoare legală coincid cu zilele de repaus săptămânal, astfel că salariaţii nu beneficiază de drepturile lor legale prevăzute la art. 139 alin. 1 din legea 53/2003 – Codul Muncii”, menţionează, în expunerea de motive a proiectului, iniţiatorii, printre care liderii deputaţilor PNL şi PSD, Gabriel Andronache şi Alfred Simonis.
Potrivit acestora, „legiuitorul doreşte ca atunci când este incidentă situaţia suprapunerii zilelor de sărbătoare legală în care nu se lucrează cu zilele de repaus săptămânal, zilele libere să se acorde în zilele care succedă celor de repaus săptămânal şi, astfel, să obţină scopul dorit de legiuitor, acela ca angajaţii să se bucure de acest beneficiu”.
Ei au exemplificat că, anul acesta, angajatorii vor fi obligaţi să acorde salariaţilor 9 zile libere, deoarece, din totalul sărbătorilor legale, un număr de 9 vor fi în cursul săptămânii, iar restul de 6 în weekend.
„În concluzie, anul acesta salariaţii români vor avea 2 zile libere legale în plus faţă de 2021, când 7 dintre sărbătorile legale au fost în timpul săptămânii, iar restul de 8 în weekend”, au precizat iniţiatorii.
Aceştia au susţinut că „se urmăreşte ca zilele de sărbătoare legală să nu depindă de o situaţie fortuită din punct de vedere calendaristic, ci în orice an cetăţenii să beneficieze efectiv de zile libere”.
„Dacă nu s-ar realiza această modificare legislativă, zilele de sărbătoare legală care se suprapun peste zilele de repaus săptămânal nu ar mai avea valoarea de zile nelucrătoare, aşa cum doreşte legiuitorul, deoarece zilele de repaus săptămânal sunt deja zile nelucrătoare per se”, au explicat aceştia.
Totodată, ei au arătat că un element important al acestei modificări legislative ar fi „planificarea din timp a activităţii sectorului privat cu cea a sectorului public, sectoare aflate în interdependenţă, deoarece va oferi sustenabilitate nevoilor societăţii de a-şi putea desfăşura activitatea în mod coordonat”.
„Această reglementare va veni în ajutorul companiilor din sectorul privat, astfel acestea îşi vor putea gestiona din timp activităţile şi perioadele libere, pentru a se alătura angajaţilor din sectorul public. Armonizarea acestor sfere oferă şi posibilitatea programării activităţilor familiale în familiile în care părinţii lucrează în ambele sectoare economice (public şi privat), măsură apreciată nu doar de către angajatori şi angajaţi, dar şi de unităţile turistice. În egală măsură, prin posibilitatea de a se pregăti din timp pentru mini-vacanţele astfel stabilite, turiştii îşi pot planifica în avans aceste mini-vacanţe, iar agenţiile de turism se pot pregăti cu oferte dedicate familiilor şi altor categorii de turişti”, au mai susţinut iniţiatorii.
Ei au menţionat şi că angajaţii români au cele mai puţine zile libere din Uniunea Europeană – 15 zile, „faţă de spanioli care se bucură de 37 de zile libere de la stat, iar elveţienii de 28, la fel şi britanicii, olandezii, germanii şi portughezii”.
„Această reglementare poate fi interpretată şi ca o încercare de aliniere la situaţiile similare ale salariaţilor din UE, fără a mai fi nevoie a se declara şi alte zile ca fiind nelucrătoare, iar de zilele deja existente, stabilite ca nelucrătoare, angajaţii români să poată beneficia în mod efectiv. (…) Raportat la dispoziţiile principiilor fundamentale ale dreptului muncii, egalitatea de tratament, libertatea muncii, precum şi la drepturile salariaţilor, propunerea legislativă nu intră în contradicţie cu prevederile acestora şi nu prezintă nicio altă inadvertenţă juridică fală de alte prevederi ale Codului muncii”, au mai arătat iniţiatorii.
Proiectul va intra mai întâi în dezbaterea Senatului, apoi a Camerei Deputaţilor, care este for decizional. (AGERPRES)
Sibian reţinut de poliţişti după ce şi-a ameninţat o vecină din bloc
Un sibian care şi-a ameninţat o vecină de bloc a fost reţinut de poliţişti. El va ajunge în faţa instanţei cu propunere de arestare preventivă.
Joi, polițiștii Biroului de Ordine Publică – Compartiment Proximitate din cadrul Poliției Municipiului Sibiu au reținut un sibian în vârstă de 53 de ani, cercetat penal pentru amenințare și tulburarea ordinii și liniștii publice.
Bărbatul este bănuit că, în 24 aprilie, în jurul orei 23, și-ar fi amenințat o vecină cu bătaia pe fondul unor neînțelegeri mai vechi legate de conviețuirea în blocul în care cei doi locuiesc, în municipiul Sibiu.
„Ca urmare a administrării probatoriului în cauză, la data de 12 mai, polițiștii sibieni au luat măsura reținerii bărbatului pentru 24 de ore. Cercetările continuă la nivelul Poliției Municipiului Sibiu, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu”, a declarat Elena Welter, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.
Coreea de Nord a anunțat primul deces cauzat de Covid-19
Agenția oficială de știri KCNA din Coreea de Nord a anunțat că sute de mii de persoane au prezentat simptome de febră, oferind indicii despre amploarea primului focar de pandemie în țară.
Coreea de Nord a anunțat primul deces cauzat de Covid-19, iar presa a menționat că încă alte zeci de mii de persoane au simptome de febră. Datele reprezintă o recunoaștere fără precedent a unui focar „exploziv” într-o țară care nu a raportat niciun caz confirmat, de la începutul pandemiei la nivel global, și ar putea marca o gravă criză de sănătate publică, economică și politică pentru regimul izolat, transmite Reuters.
Aproximativ 350.000 de persoane au prezentat semne de febre și 162.200 au fost tratate, însă nu s-a precizat câte dintre acestea au fost testate pozitiv pentru COVID-19. Cel puțin șase persoane cu simptome de febră au murit, unul dintre aceste cazuri fiind confirmat că a contractat varianta Omicron a virusului, a precizat agenția coreeaană KCNA.
Presa de stat a declarat că epidemia a început în capitala Pyongyang la sfârșitul lunii aprilie, fără a detalia cauzele potențiale. Orașul a găzduit mai multe evenimente publice masive pe 15 și 25 aprilie, inclusiv o paradă militară și adunări unde majoritatea oamenilor nu purtau măști.
Experții sunt de părere că niciunul sau foarte puțini dintre cei 26 de milioane de locuitori ai țării au fost vaccinați și există temeri că o ”epidemie semnificativă” ar putea copleși rapid serviciile de sănătate din Coreea de Nord.
Până în prezent, Coreea de Nord a refuzat ofertele de vaccinuri Covid din partea Chinei și a Rusiei, precum și prin intermediul programului Covax al Organizației Mondiale a Sănătății, pentru că administrarea vaccinurilor ar necesita o monitorizare externă, explică The Guardian.
Românii au început să facă economii la electricitate. Cu cât a scăzut consumul în primul trimestru
Prețurile la electricitate, care au explodat în ultimele luni, au determinat o scădere a consumului.
Consumul de energie electrică al populaţiei a fost mai mic cu 4,4% în perioada ianuarie-martie 2022, comparativ cu intervalul similar al anului trecut, arată datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
În acelaşi timp, consumul industriei a scăzut cu 1,1%, iluminatul public a crescut cu 1,3%, iar, pe total, consumul de electricitate la nivel naţional a fost mai mic cu 2% în primul trimestru.
Producţia a fost şi ea redusă cu 5,7%, ajungând la 14,8 TWh. Cel mai mult a scăzut producţia în hidrocentrale, cu 25%. În schimb, cantitatea generată din surse regenerabile a crescut cu 24% în cazul turbinelor eoliene şi 18% la panourile fotovoltaice. Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost mai mic cu 1,2%.
Exporturile de electricitate au scăzut cu 9,2%, până la 1,460 TWh, iar importurile au crescut cu 13,1%, până la 2,122 TWh. (AGERPRES)
VIDEO România s-a calificat în finala concursului Eurovision
Reprezentantul României, wrs, s-a calificat în finala concursului Eurovision 2022, cu piesa „Llámame”, în urma votului acordat prin SMS şi pe site-ul oficial al concursului.
România s-a calificat în finala Eurovision, în urma Semifinalei 2 a concursului cântecului european, ce a avut loc joi noaptea, alături de reprezentanţii următoarelor ţări: Belgia, Republica Cehă, Azerbaidjan, Polonia, Finlanda, Estonia, Australia, Suedia şi Serbia.
Artiştii calificaţi sunt: Jérémie Makiese cu „Miss You” (Belgia), We Are Domi cu „Lights Off” (Republica Cehă), Nadir Rustamli cu „Fade to Black” (Azerbaidjan), Ochman cu „River” (Polonia), The Rasmus cu „Jezebel” (Finlanda), Stefan cu „Hope” (Estonia), Sheldon Riley cu „Not The Same” (Australia), Cornelia Jakobs cu „Hold Me Closer” (Suedia) şi Konstrakta cu „In corpore sano” (Serbia).
Aceştia se vor alătura în finala de sâmbătă reprezentanţilor primelor 10 ţări alese marţi de către juriul de specialitate şi public: Elveţia – Marius Bear cu „Boys Do Cry”, Armenia – Rosa Linn cu „Snap”, Islanda – Systur cu „Meo hakkandi sól”, Lituania – Monika Liu cu „Sentimentai”, Portugalia – MARO cu „Saudade, Saudade”, Norvegia – Subwoolfer cu „Give That Wolf A Banana”, Grecia – Amanda Tenfjord cu „Die Together”, Ucraina – Kalush Orchestra cu „Stefania”, Republica Moldova – Zdob şi Zdub şi Fraţii Advahov cu „Trenuleţul” şi Ţările de Jos – S10 cu „De diepte”.
Finala Eurovision 2022 va avea loc sâmbătă, iar telespectatorii români o vor putea urmări în direct pe TVR 1 şi TVR Internaţional, începând cu ora 22.
Femeie plecată după lemne, dată dispărută de familie
Poliţiştii sibieni caută o femeie în vârstă de 44 ani, care a plecat de acasă fără a mai reveni.
Miercuri după amiaza, polițiștii sibieni au fost sesizați de către o femeie cu privire la faptul că, în aceeași zi, fiica sa, Grozav Maria, în vârstă de 44 ani, a plecat de la domiciliul comun din Apoldu de Sus, pentru a merge în pădurea din apropiere să strângă lemne uscate însă nu a mai revenit acasă.
Femeia are 1,60 metri înălțime, 65 de kilograme, păr șaten, tunsă scurt. În momentul plecării, femeia purta o rochie albastră, de lungime medie (până în zona genunchilor), bluză neagră și pantofi sport. Nu se cunosc eventuale semne particulare.
Persoanele care pot oferi informaţii despre această femeie sunt rugate să contacteze cea mai apropiată unitate de poliţie sau să apeleze gratuit numărul unic pentru situații de urgenţă 112.
40 de unități de învățământ din județul Sibiu vor primi peste 26 milioane lei pentru a reduce abandonul școlar
40 de unități de învățământ din județul Sibiu au fost aprobate spre finanțare prin Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar. Potrivit prof. Constantin Dincă, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Școlar Județean Sibiu, valoarea totată a proiectelor este de 26.711.476,06 lei.
Nu mai puțin de 40 de unități de învățământ din județ vor reduce abandonul școlar, datorită PNRAS, un proiect ce reprezintă răspunsul Ministerului Educației la problema părăsirii timpurii a școlii și a abandonului. Programul se adresează elevilor aflați în risc de abandon, în special elevi aparținând grupurilor vulnerabile, elevi aparținând minorității rome, elevi din mediul rural și urban mic, elevi cu dizabilități sau cerințe educaționale speciale (CES), elevi din comunități dezavantajate economic, copii cu risc de excluziune socială pe fondul sărăciei, lipsa locuinței, familie monoparentală, familii dezorganizate, elevi expuși altor riscuri sociale.
Care sunt școlile care vor primi finanțare
Potrivit IȘJ Sibiu, școlile care vor primi finanțare în cadrul acestui proiect sunt: Școala Gimnazială Șeica Mare – 756.783,00 lei (valoare finanțare proiect); Școala Gimnazială Bârghiș – 686.900,00 lei; Liceul Tehnologic „Johannes Lebel” Tălmaciu – 870.300,00 lei; Liceul Tehnologic „Nicolae Teclu” Copșa Mică – 870.301,49 lei; Școala Gimnazială „Ion Albescu” Boița – 346.241,00 lei; Școala Gimnazială „Matei Basarab” Turnu Roșu – 692.482,00 lei; Școala Gimnazială „George Popa” Mediaș – 692.482,00 lei; Școala Gimnazială „Badea Cârțan” Cârțișoara – 450.113,00 lei; Școala Gimnazială Chirpăr – 334.758,00 lei; Școala Gimnazială Brădeni – 897.800,00 lei; Școala Gimnazială „Aurel Decei” Gura Râului – 870.270,00 lei; Școala Gimnazială Jina – 982.862,00 lei; Școala Gimnazială Biertan – 899.324,00 lei; Școala Gimnazială Tilișca – 344.994,00 lei; Școala Gimnazială Blăjel – 293.097,00 lei; Liceul Tehnologic „Automecanica” Mediaș – 448.378,00 lei; Școala Gimnazială „Stephan Ludwig Roth” Moșna – 345.520,00 lei; Colegiul Tehnic „August Treboniu Laurian” Agnita – 756.783,89 lei; Liceul Tehnologic Mârșa – 900.226,58 lei; Școala Gimnazială Slimnic – 688.710,00 lei; Liceul „Timotei Cipariu” Dumbrăveni – 756.740,00 lei; Școala Gimnazială Șeica Mică – 450.087,00 lei; Școala Gimnazială Laslea -900.140,00 lei; Școala Gimnazială Ațel – 192.346,00 lei; Liceul Tehnologic Iacobeni – 975.008,00 lei; Școala Gimnazială Ocna Sibiului – 691.700,lei; Școala Gimnazială Nr. 2 Sibiu – 692.482,00 lei; Școala Gimnazială „Ioan Slavici” Sibiu – 870.301,48 lei; Școala Gimnazială Nocrich – 969.400,00 lei; Școala Gimnazială Șura Mică – 705.630,00 lei; Școala Gimnazială Brateiu – 900.226,62 lei; Școala Gimnazială Merghindeal – 345.500,00 lei; Școala Gimnazială Nr. 23 Sibiu – 697.700,00 lei; Școala Gimnazială Vurpăr – 898.499,00 lei; Școala Gimnazială Cristian – 741.040,00 lei; Școala Gimnazială ”Marțian Negrea” Valea Viilor – 241.166,00 lei; Școala Gimnazială Racovița – 795.400,00 lei; Școala Gimnazială Nr. 4 Mediaș – 796.350,00 lei; Liceul Tehnologic ”Stănescu Valerian” Târnava – 900.158,00 lei; Școala Gimnazială Roșia – 755.808,00 lei.
„PNRAS este cel mai mare program de sprijinire a participării la educație din istoria recentă a României și primul program coerent la nivel național care urmărește unele măsuri dovedite eficiente la nivel local, individual în scopul creșterii gradului de echitate a sistemului de învățământ”, spune prof. Emilian-Marius Novac, șeful IȘJ Sibiu.
Conform practicilor internaționale, PNRAS utilizează trei pârghii pentru ca o unitate de învățământ să fie sustenabilă în aplicarea programului: autonomia școlii în utilizarea resurselor – granturile vor fi implementate direct de către unitățile de învățământ, în colaborare cu comunitatea locală; răspundere pentru rezultate – sunt stabilite țintele ce trebuie atinse la nivel de școală: o rată mai mare de înscriere, o rată mai mică de absenteism, o rată mai mare de participare la examenele naționale, un procent mai mare de elevi care reușesc să promoveze examenul de final de ciclu cu cel puțin nota 6; evaluare – monitorizarea elevilor detectați în risc de abandon pentru a fi sprijiniți prin planuri individuale de învățare.
