Acasă Blog Pagina 2610

Primarii PNL din jurul Sibiului cresc în dimensiuni Zona Metropolitană și pun presiune pe orașul Sibiu

Asociația de Devoltare Intracomunitară Zona Metropolitană Sibiu, înființată de câțiva primari din comunele din jurul municipiului Sibiu, crește în dimensiuni, cu ajutorul primarilor PNL și chiar PSD, încercând parcă să încercuiască Sibiul, până se va preda.

Orașul Ocna Sibiului și comunele Poplaca și Sadu s-au alăturat celorlalte localități, Șelimbăr, Șura Mică, Șura Mare și Roșia, care au înființat Zona Metropolitană Sibiu, ca răspuns la refuzul primarului Sibiului, Astrid Fodor, de a grăbi crearea acestei structuri. Potrivit unui anunț al ADI Zona Metropolitană Sibiu, reprezentanții acestei asociații au aprobat cererile celorlalte localități de a deveni membri.
Zona Metropolitană Sibiu a fost înființată în 2019, de Marius Grecu, primarul comunei Șelimbăr, Valentin Riștea, din Șura Mică, Cornel Liviu Marin, din Șura Mare, și Ioan David, din Roșia, au decis să înființeze propria Asociație de Dezvoltare Intercomunitară, pentru a-și dezvolta programe comune de transport în comun și pentru alte tipuri de proiecte care se califică pentru fonduri europene. Cu excepția lui Cornel Liviu Marin, înlocuit la Șura Mare de Ionuț Maier, toți se regăsesc și în acest moment la conducerea primăriilor și în conducerea Zonei Metropolitane Sibiu, o construcție cel puțin stranie, dat fiind faptul că nu include și municipiul Sibiu.
Acum, noii membrii intrați în ZMS încep să dea greutate acestei Asociații și să pună o presiune și mai mare pe Astrid Fodor și pe consilierii locali din Sibiu.
„Adunarea Generală a Asociației “Zona Metropolitană Sibiu” întrunita în ședință ordinară, legal constituită, prin Hotărârea Adunării Generale din luna martie, a hotărât ca UAT oraș Ocna Sibiului – reprezentată prin primar George Petrescu, UAT comuna Poplaca, reprezentată prin primar Vasile Budin, și UAT comuna Sadu – reprezentată prin primar  Ivan Valentin Dumitru-Ioan, să dobândească calitatea de asociați cu drepturi depline în ZONA METROPOLITANA SIBIU”, se arată în comunicatul semnat de Consiliul Zonei Metropolitane Sibiu.
Disputele politice pe tema unei zone metropolitane datează de mai mulți ani, după ce Astrid Fodor a fost nemulțumită de faptul că Sibiul ar avea o poziție egală în decizii, în cazul înființării unei zone metropolitane, pe actuala legislație. Primarul Sibiului a refuzat o vreme să mai accepte întâlniri pe această temă, însă în ultimul an presiunile PNL, prin consilierul Adrian Bibu, care este și administrator public al județului Sibiu, și prin Daniela Cîmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu, nu au ajuns la rezultate notabile. Sinugrul pas făcut de Primăria Sibiu a fost demararea procedurilor pentru înființarea unui ADI pentru transport metropolitan, care ar trebui să preia una dintre cele mai importante misiuni ale unei zone metropolitane.
Pentru a înțelege mai bine rolul existenței unei asociații de tip zonă metropolitane, trebuie să precizăm că legislația românească și cea europeană interzic finanțarea unor proiecte intercomunitare, care acoperă teritoriul mai multor UAT-uri, dacă nu există astfel de asocieri numite ADI.

Biciclist lovit de un sibian băut

Joi seara, în municipiul Sibiu, în timp ce conducea un autoturism pe strada Oslo, un sibian în vârstă de 62 de ani a pierdut controlul direcției de deplasare, a intrat pe contrasens și a lovit o bicicletă condusă regulamentar din sens opus de către un alt sibian, în vârstă de 25 de ani.
Evenimentul s-a soldat cu pagube materiale. Testarea alcoolscopică a conducătorului auto a indicat o valoare de 0,75 miligrame/litru alcool pur în aerul expirat, bărbatul fiind însoțit la o unitate medicală unde i s-au recoltat probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei în sânge.
Poliţiştii sibieni i-au făcut bărbatului dosar penal pentru conducere sub influenţa alcoolului.

A furat 15.000 de lei din automate de spălare şi de băuturi calde, dar şi dintr-o pizzerie mobilă

Joi, polițiștii Secției de Poliție Rurală Șelimbăr au reținut un bărbat în vârstă de 29 de ani, din Laslea, cercetat penal pentru 3 furturi.
Bărbatul este bănuit că, în primele două zile ale lunii martie, ar fi furat bani din automate de spălare, automate de băuturi calde și dintr-o pizzerie mobilă de pe raza localității Șelimbăr, creând un prejudiciu de 15.000 de lei.
Joi, persoana în cauză a fost reţinută pentru 24 de ore, urmând a fi prezentată unității de parchet competente în vederea aplicării unei măsuri preventive. Cercetările continuă la nivelul Secției de Poliție Rurală Șelimbăr, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu.

Autostrada Sibiu (Boița) – Făgăraș a primit acordul de mediu. Care sunt cele patru tronsoane care se pregătesc de execuție

Autostrada care va conecta rețeaua existentă de drumuri de mare viteză, A1 – A7, cu orașul Brașov și cu A3, pe teritoriul județului Sibiu, poate intra în procesul de licitație pentru proiectare și execuție, după ce a primit și acordul de mediu, după cum reiese din datele CESTRIN, referitoare la stadiul acestui proiect.
Una din autostrăzile așteptate de sibienii care călătoresc în mod curent către Brașov a mai făcut un pas în procesul de proiectare, după ce în luna decembrie fusese avizat studiul de fezabilitate actualizat. Datele oficiale arată că, la începutul acestei luni, Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu a emis acordul de mediu pentru această
Etape parcurse până acum:

  • Studiul de fezabilitate a fost avizat in cadrul cte.
  • În data de 17.12.2021 a fost avizat in cte – cnair – studiul de fezabilitate; aviz nr. 5139
  • În data de 29.12.2021 a fost avizat in cte – mti – studiul de fezabilitate; aviz nr. 88/96.
  • În data de 27.01.2022 a fost avizat in ci
  • În data de 08.02.2022 a fost obtinut acordul de mediu

Autostrada Sibiu – Făgăraș va avea o lungime de 68,05 kilometri și va porni din dreptul localităţii Boiţa, din nodul ce va fi construit la intersecția actualului lot 1 al A1 Sibiu – Pitești, aflat în lucru, şi se va termina în apropierea Municipiului Făgăraş. Traseul trece adiacent de localițile Turnu Roşu, Sebesu de Jos, Racoviţa, Marsa – Avrig, Porumbacu de Jos – Porumbacu de Sus, Sărata, Scoreiu, Carta, Arpaşu de Jos, localităţi ce aparţin judeţului Sibiu şi de localităţile Ucea de Jos – Ucea de Sus, Vistea de Jos – Vistea de Sus, Dragus, Sâmbăta de Jos, Voila – Voivodeni, Dridif – Luta, Hurez, Municipiul Fagăraş şi Ileni, din judeţul Braşov.
Autostrada Sibiu – Făgăraș va avea o lungime de 68,05 km şi va fi împărţită în 4 tronsoane:

  • Tronsonul 1 – km 0+000 – km 14+253 (lungime = 14.253 km) Boiţa (Autostrada Sibiu-Piteşti) şi Avrig-Marsa (DJ105G)
  • Tronsonul 2 – km 14+253 – km 34+175 (lungime = 19.922 km) Avrig-Marsa (DJ105G) şi Arpasu de Jos (DN1)
  • Tronsonul 3 – km 34+175 – km 51+785 (lungime = 17.610 km) Arpaşu de Jos (DN1) – Sâmbăta de Sus (DJ 105B)
  • Tronsonul 4 – km 51+785 – km 68+050 (lungime = 16.265 km) Sâmbăta de Sus (DJ 105B) – Municipiul Făgăraş/ Drum de legătură cu DN1.

Valoarea totală a acestei autostrăzi, așa cum am fost calculată de studiul de fezabilitate, este de 7,5 miliarde lei.
Cealaltă jumătate a Autostrăzii Sibiu – Brașov, cea care leagă Brașovul de Făgăraș, parte a autostrăzii Transilvania, se află într-o etapă mai întârziată, fiind în curs de realizare studiul de fezabilitate. În cursul anului 2022 este prevăzută licitația pentru proiectare și execuție.
Acordul de mediu emis de APM Sibiu specifică faptul că vor fi trei situri Natura 2000 care vor fi traversate de autostradă. De asemenea, proiectul nu prevede defrișări de pădure și nici habitate naturale de interes comunitar, astfel că nu vor exista obstacole de tipul celor întâlnite pe A1. Concluziile acordului APM arată că „se va curăța de vegetație o suprafață de aproximativ 28 de hectare, din care 8,43 hectare se află în interiorul ariilor protejate”.

Bărbat reţinut după ce a tâlhărit o femeie de 79 de ani

Polițiștii Secției 1 Poliție Urbană Sibiu au reținut un bărbat în vârstă de 27 de ani, din Roșia, cercetat penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie.
Bărbatul este bănuit că, în ziua de 26 februarie, în jurul orei 17, în timp ce se afla pe Calea Dumbrăvii din municipiul Sibiu, a lovit o femeie în vârstă de 79 de ani și i-a smuls poșeta. Cu ajutorul unui martor, polițiștii care au intervenit imediat după comiterea faptei au reușit identificarea și prinderea bărbatului, precum și recuperarea genții femeii.
„Ca urmare a administrării probatoriului în cauză, la data de 2 martie,, polițiștii au luat măsura reținerii bărbatului pentru 24 de ore, iar la data de 3 martie, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Sibiu a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a presupusului autor. Cercetările continuă la nivelul Secției Nr. 1 Poliție Urbană Sibiu, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu”, a precizat Elena Welter, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.

Elevii sibieni donează pentru Ucraina

Elevii din Sibiu se alătură campaniilor umanitare desfășurate la nivel național, în contextul în care mii de refugiați ajung în România. Astfel, Consiliul Județean al Elevilor organizează, alături de Clubul Interact Sibiu, campania „Donați pentru Ucraina!”.
Conducerea CJE Sibiu încurajează elevii să facă orice fel de donație, de la haine, la alimente, produse de igienă sau saci de dormit.
„Încurajăm orice elev dornic să doneze articole pentru copii, produse de igienă, alimente neperisabile, apă, saltele, pături sau saci de dormit (noi). Situația din Ucraina este una îngrijorătore. Empatizăm cu oamenii aflați în această situație dramatică și considerăm că orice fel de ajutor contează”, spune Tudor Terian-Dan, președintele Consiliului Județean al Elevilor Sibiu.
Donațiile vor fi strânse la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din Sibiu, până în data de 8 martie, când vor fi preluate de Crucea Roșie.

Cererea de numerar în valută a crescut în ultimele zile, în România

Cererea de numerar în valută a crescut în ultimele zile, dar situaţia nu ridică îngrijorări pentru băncile comerciale, reprezentanţii acestora menţionând că unităţile şi ATM-urile dispun de lichidităţi suficiente.
Astfel, Bogdan Neacşu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor şi director general al CEC Bank a declarat că în ultimele zile, în contextul conflictului din Ucraina, a crescut cererea de numerar în valută, dar nu este o situaţie care să ridice îngrijorări.
El susţine că s-au văzut dublări ale volumelor, faţă de media zilnică, la începutul săptămânii, şi creşteri, în special, în zona de Nord şi Est a ţării, în apropierea graniţelor, dar situaţia s-a temperat în ultimele zile. Majoritatea schimburilor au fost pentru sume mici, respectiv 1.000 – 2.000 de euro.
„Sistemul nostru bancar este solid şi poate face faţă provocărilor. Indicatorul de solvabilitate la nivel de sistem este de peste 22%, de două ori şi jumătate peste limita legală. Băncile stau foarte bine şi la lichiditate: indicatorul de lichiditate era la începutul anului peste 250%, dublu faţă minimul legal. Adică băncile dispun de resurse pe care le pot mobiliza foarte repede.
Am trecut printr-o situaţie similară şi în urmă cu doi ani, la începutul pandemiei, când oamenii îşi făceau provizii şi goleau rafturile supermarketurilor. Şi au făcut şi retrageri de numerar, să aibă o rezervă. Cred că este o situaţie de conjunctură şi nu sunt motive de îngrijorare. Sistemul funcţionează şi se aduc bani la ghişee. E o întreagă logistică în spate – de la transporturile între centrală şi centre regionale, până la mecanismele de import de valută în numerar – care funcţionează fără probleme. Se aduc bani şi cu avionul”, a declarat, joi,pentru AGERPRES, Bogdan Neacşu.
Potrivit sursei citate, spre deosebire de anul 2020, când transporturile internaţionale au fost afectate de pandemie şi de restricţii, de această dată, sistemul logistic funcţionează şi se pot aduce bani în ţară pentru a acoperi vârful de cerere. Austria şi Germania sunt ţările din care, în mod tradiţional, se fac astfel de operaţiuni. (AGERPRES)

Muzeul ASTRA, despre decesul lui Corneliu Bucur: „Este o pierdere imensă pentru Sibiu, pentru România și pentru tot ceea ce înseamnă cultură!”

Moartea lui Corneliu Bucur, care a condus Muzeul ASTRA aproape două decenii, a lăsat un gol imens în cultura sibiană și nu numai.
Instituția pe care a reprezentat-o circa 20 de ani a transmis un mesaj prin care arată că decesul profesorului „este o pierdere imensă pentru Sibiu, pentru România și pentru tot ceea ce înseamnă cultură”.
„Muzeul ASTRA este în doliu. Domnul profesor universitar doctor Corneliu Ioan Bucur a trecut în neființă. Conducerea și echipa Muzeului ASTRA își exprimă profundul regret pentru trecerea în neființă a domnului profesor universitar doctor Corneliu Ioan Bucur, omul care a condus instituția noastră timp de aproape 20 de ani. Este o pierdere imensă pentru Sibiu, pentru România și pentru toț ceea ce înseamnă cultură, tradiții și identitate națională!”, transmit reprezentanții Muzeului ASTRA.
Prof. univ. dr. Corneliu Bucur s-a născut la 25 aprilie 1942, în Mediaș, și a urmat cursurile Universității „Babeş-Bolyai” din Cluj, Facultatea de Istorie-Filozofie, secţia Istoria Veche a României. După absolvire, a lucrat ca supraveghetor la Secţia de Artă Populară a Muzeului Brukenthal, după care a fost promovat ca muzeograf şi muzeograf principal, şef de secţie. De la 1 august 1969, a preluat conducerea Muzeului Tehnicii Populare. Corneliu Ioan Bucur a fost director general din 1992 până în 2009 la Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale „ASTRA” Sibiu, devenit Complexul Naţional Muzeal ASTRA din Sibiu în anul 2001.
De asemenea, prof. univ. dr. Corneliu Bucur a ocupat funcțiile de asistent universitar la Facultatea de Istorie, Litere şi Drept din Sibiu la cursul de Etnografie ţinut de profesorul Cornel Irimie în anii ’70, profesor universitar (din septembrie 1998) la Catedra de Etnologie-Sociologie a Universităţii „Lucian Blaga” Sibiu. Totodată, a fost membru în numeroase comisii naţionale şi internaţionale de antropologie, etnografie şi folclor și a obţinut titlul de doctor în istoria culturii cu teza „Introducere la istoria civilizaţiei tehnice populare din România” (1981). O altă distincție importantă obținută este premiul EMYA (European Museum of the Year Award), în anul 1993.
„Corneliu Ioan Bucur a avut o viață în slujba culturii! Va rămâne veșnic legat de Muzeul ASTRA prin ridicarea lui la nivelul muzeelor europene de profil. Muzeul ASTRA va duce mai departe nobila moștenire lăsată de domnia sa”, mai transmite conducerea Muzeului ASTRA.
 

Incendiul de la centrala nucleară din Zaporojie a fost stins

Echipele de intervenţie ucrainene au anunţat vineri că au stins un incendiu care s-a declanşat într-o clădire a centralei nucleare din Zaporojie, lovită în timpul nopţii de bombardamentele ruse, în plină invazie a Moscovei asupra acestei ţări, informează AFP.
„La orele 06:20 (04:20 GMT) focul (…) a fost lichidat”, a anunţat Serviciul de urgenţă ucrainean pe contul său de Facebook, termen ce înseamnă că focul a fost stins şi de asemenea orice reizbucnire a lui. Atacul nu s-a soldat cu nicio victimă, a adăugat Serviciul de urgenţă.
Echipele de intervenţie au anunţat înainte că trupele ruse le împiedică să stingă un incendiu declanşat în urma unui bombardament asupra centralei de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, pentru ca mai apoi să anunţe că li s-a permis accesul la locul incendiului.
„Securitatea nucleară este acum garantată”, a afirmat pe Facebook Oleksandr Staruh, şeful administraţiei militare a regiunii Zaporojie.
Nivelurile de radioactivitate au rămas neschimbate la situl centralei, care numără şase reactoare nucleare şi furnizează o mare parte din energia Ucrainei, a anunţat la rândul său Agenţia Internaţională de Energie Atomică (AIEA), potrivit căreia niciun echipament „esenţial” nu a fost avariat.
AIEA „îndeamnă la încetarea forţei şi avertizează asupra unui mare pericol dacă reactoarele sunt lovite”, a notat pe Twitter organizaţia.
Cea mai mare centrală nucleară din Europa, situată în centrul Ucrainei, la Zaporojie, a fost atinsă vineri de lovituri aeriene ale armatei ruse, care au provocat un incendiu. Potrivit Kievului, tiruri de tancuri ruse asupra centralei au declanşat incendiul. (AGERPRES)

Incendiu la centrala nucleară Energodar din Zaporijie în urma atacurilor forţelor ruse

Un incendiu a izbucnit vineri la centrala nucleară Energodar din regiunea Zaporijie, situată în sud-estul Ucrainei, după ce forţele ruse au tras asupra uzinei, a relatat primarul oraşului, Dmitri Orlov, pe în contul său Telegram, informează EFE şi Reuters.
Echipele de intervenţie au anunţat că pompierii au putut să aibă acces la locul în care s-a declanşat incendiul de la centrala nucleară din Zaporijie, transmite vineri AFP.
Premierul britanic Boris Johnson a denunţat vineri, într-un comunicat, „acţiunile iresponsabile” ale preşedintelui rus Vladimir Putin care pot „ameninţa direct securitatea întregii Europe” după bombardarea unei centrale nucleare de către forţele ruse care au invadat Ucraina, transmite AFP. (AGERPRES)
SURSĂ FOTO: realitatea.net

Cazare și masă caldă pentru refugiații din Sibiu, din partea primăriei

Primăria Sibiu a anunțat că oferă susținere maximă persoanelor care vin din Ucraina. Acestea pot suna la un număr de telefon special creat, pus la dispoziție prin Direcția de Asistență Socială, pentru a se înscrie pe lista administrației sibiene.

TEL VERDE 0800 811 822
Contactul se poate face și pe email la [email protected] sau direct la sediul instituției Bulevardul Victoriei nr 1-3, camera 2.
“Fiecare persoană sau familie este un caz diferit, cu nevoi diferite. De aceea, asistenții noștri sociali vor face foarte repede o anchetă socială prin care să stabilească ce nevoi sunt și cum putem ajuta noi concret, din resursele locale, sau asociațiile și fundațiile partenere. În plus am realizat și o situație a spațiilor de cazare pe care le putem pune la dispoziție, în colaborare cu ISU Sibiu.” (Astrid Fodor, primarul municipiului Sibiu)
Persoanele cu statut de refugiat provenite din Ucraina care dețin un document de identitate provizoriu (primit la frontieră) pot solicita sprijin administrației locale sibiene, care oferă următoarele tipuri de ajutor:
– Masă la Cantina Municipiului Sibiu
– Întocmirea dosarelor pentru acordarea ajutorului social
– Întocmirea dosarelor pentru acordarea alocației de stat copiilor refugiaților care au obținut acest statut
– Sprijin psihologic pentru copii, informare și consiliere
Spațiile de cazare puse la dispoziție de Primăria Sibiu au fost comunicate către ISU Sibiu, totalizând un număr de 129 locuri:

  • 100 de locuri în internatele Colegiului Tehnic de Industrie Alimentară “Terezianum” și respectiv al Colegiului Tehnic Energetic Sibiu – mobilate și dotate corespunzător.
  • 29 de locuri în locuințele libere din fondul locativ al municipiului Sibiu. În perioada următoare, acestea vor fi dotate cu mobilier de primă necesitate.

Pe lângă aceste spații, în funcție de necesități, analizăm și alte posibilități de cazare în imobile aflate în proprietatea sau administrarea noastră.
Menționăm că, în acordarea serviciilor sociale, Primăria Sibiu contează pe resursele bugetului local, dar și pe sprijinul și contribuția asociațiilor și fundațiilor partenere ale Direcției de Asistență Socială Sibiu, care pot oferi alimente, produse de igienă și îmbrăcăminte.
Pe lângă acestea, Primăria Sibiu a realizat o evidență a firmelor și chiar a persoanelor fizice care ne-au scris, oferindu-și ajutorul, și vom apela și la aceste oferte, mulțumind astfel comunității pentru implicarea activă.

Doliu la Muzeul ASTRA. A murit fostul director, Corneliu Bucur

Cultura din Sibiu este mai săracă, începând din această seară. Fostul director al Muzeului ASTRA, Corneliu Bucur, un om ce și-a dedicat întreaga viață acestui domeniu, s-a stins din viață astăzi.
Acesta ar fi împlinit luna viitoare vârsta de 80 de ani.
Corneliu Bucur s-a născut în 1942 în Mediaș, a urmat Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj, Facultatea de Istorie-Filozofie, secţia Istoria Veche a României. După absolvire, a fost încadrat, iniţial, ca supraveghetor la Secţia de Artă Populară a Muzeului Brukenthal, după care fost promovat muzeograf şi muzeograf principal, şef de secţie.
De la 1 august 1969, a preluat conducerea Muzeului Tehnicii Populare. Director (din 1990), apoi director general (din 1992 până în 2009) la Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale „ASTRA” Sibiu devenit în anul 2001 Complexul Naţional Muzeal ASTRA din Sibiu.
De altfel, a fost asistent universitar la Facultatea de Istorie, Litere şi Drept Sibiu la cursul de Etnografie ţinut de profesorul Cornel Irimie în anii ’70, fiind și profesor universitar (din septembrie 1998) la Catedra de Etnologie-Sociologie a Universităţii „Lucian Blaga” Sibiu.
Corneliu Bucur a fost membru în numeroase comisii naţionale şi internaţionale de antropologie, etnografie şi folclor.
Apoi, a fost ales senator din partea Partidului Democrat (3 noiembrie 1996) şi ulterior vicepreşedinte al Comisiei pentru Cultură, Arte şi Mijloace de Informare în Masă a Senatului. A obţinut titlul de Doctor în istoria culturii cu teza „Introducere la istoria civilizaţiei tehnice populare din România” (1981) și este deţinător al premiului EMYA (European Museum of the Year Award), 1993.