Acasă Blog Pagina 2965

GRAFIC Cum a scăzut ritmul de vaccinare în județul Sibiu în ultimele săptămâni

Campania de vaccinare din județul Sibiu a fost una dintre cele mai eficiente din țară, însă și aici, ca și în restul țării, lucrurile au început să piardă serios din ritmul la care ajunseseră în urmă cu o lună. În acest moment, se vaccinează mai puțin de 1.000 de persoane pe zi, în tot județul, după ce în urmă cu o lună numărul zilnic de persoane vaccinare depășea 3.000.

În prezent, județul Sibiu are deschise 12 centre fixe de vaccinare, la care se adaugă centrul din parcarea Cazarma 90, plus medicii de familie. Numărul de vaccinuri administrate în ultimele 24 de ore a fost de numai 932, din care 177 au fost în centrul Cazarma 90 (Pfizer și Johnson), iar 159 au fost administrate de medicii de familie (Johnson). În ultimele 12 zile, ritmul de vaccinare a scăzut la mai mult de jumătate, în condițiile în care la începutul lunii încă se mai administrau peste 2.000 de vaccinuri zilnic, în tot județul.

După cum arată cifrele defalcate pe zile și pe centre, pare că varianta centrului din parcarea Cazarma 90, combinată cu medicii de familie, a intrat într-un ritm de funcționare stabil, ceea ar putea să fie justificat. În primul rând, centrul din parcare este la îndemâna populației care traversează zona, în al doilea rând, alternativa vaccinării la medicul de familie oferă un plus de siguranță, datorită încrederii în propriul medic. În schimb, scade dramatic numărul celor care au ales să se vaccineze în urma unei programări la celelalte centre din oraș și din județ. Singurul care mai păstrează un volum mare de vaccinări este Centrul Redal Expo, fiind urmat de Spitalul Militar. De asemenea, Sala de Sport din Mediaș are un număr mare de vaccinări zilnice. În schimb, interesul pentru centrul de vaccinare din Shopping City a dispărut treptat, la fel și pentru Centrul Continental, unde s-au vaccinat preponderent angajații companiilor din Zona Industrială.

Rezolvarea pe termen lung ar putea fi extinderea vaccinării la medicii de familie, crearea de noi centre de vaccinare în zona centrală a orașului și poate chiar în cartiere. Însă cel mai important ar fi mobilizarea cât mai multor echipe de vaccinare în zona rurală, acolo unde populația este mult mai rezervată în fața vaccinului.

Premierul Florin Cîțu s-a întâlnit la Sibiu, printre alții, și cu reprezentanții cultelor religioase din județ, cu care a discutat oportunitatea susținerii campaniei de vaccinare în zonele rurale. El a sugerat ca preoții care s-au vaccinat să reprezinte modele pentru enoriași și să-i îndemne să o facă în centrele mobile pe care statul le va trimite în comune.

De la debutul campaniei de vaccinare și până în prezent, în județul Sibiu s-au administrat 226.246 doze de vaccin anti-COVID, fiind imunizate, în total, 119.571 persoane (cu cel puțin o doză), respectiv, 106.675 persoane au primit deja și cea de-a doua doză de ser.

Atelier dulce în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului

Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului îi invită pe toţi cei interesaţi la un atelier interactiv de extragere a mierii din faguri, joi, 17 iunie, între orele 10-16, desfășurat în curtea gospodăriei din Sebeșu de Jos.

Vor fi utilizați 4 stupi, două buduroaie (stupi vechi), rame cu miere, zeci de lumânări din ,,ceară curată”, făcută de boștinarii din Sebeșu de Jos. De asemenena, 3 producători apicoli tradiționali vor aduce mai multe borcane cu miere pentru a le oferi vizitatorilor spre degustare. Evenimentul face parte din programul cultural de punere în valoare a noului circuit expoziţional dezvoltat în cadrul proiectului Utilizarea tehnologiei multimedia de ultimă generaţie în accesibilizarea patrimoniului etnografic din Muzeul ASTRA, finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului Ro-Cultura, Apelul Susținerea expozițiilor inovative cu bunuri culturale mobile restaurate.

Evenimentul este organizat de Muzeul Astra în cadrul proiectului „Utilizarea tehnologiei multimedia de ultimă generație în accesibilizarea patrimoniului etnografic din Muzeul Astra”, finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA, apelul Susținerea expozițiilor inovative cu bunuri culturale mobile restaurate.

„Rolul acetui atelier apicol este de a arăta metodele apicole tradiționale și moderne, lucrul cu albinele, modul de folosire a uneltelor apicole, pașii de parcurs pentru extragerea mierii și a lipirii fagurilor pe cadrul de lemn, folosirea afumătorului apicol, dar și prezentarea diverselor produse apicole și a frumoaselor lumânări din ceară curată. Gospodăria de boștinar este locul ideal în care, prin intermediul atelierelor practice și a instrumentarului traditional, să parcurgem întreg drumul atât al apiculturii cât și al boștinăritului. Cele două ocupații tradiționale sunt strâns legate între ele, apicultorii, prin extragerea mierii din faguri, produceau boștina sau reziduurile de ceară care deveneau o resursă valoroasă pentru boștinarii care o transformau în sloiul de ceară, utilizat apoi la realizarea diverselor forme de lumânări”, a precizat Mihaela Gherghel, muzeograf în cadrul Muzeului Astra.

Concert de excepţie al Filarmonicii Sibiu la Sala Thalia

Cunoscuta soprană Teodora Gheorghiu se alătură din nou muzicienilor sibieni pentru un concert simfonic programat joi, 17 iunie, la Sala Thalia a Filarmonicii Sibiu. Biletele pentru acest eveniment se pot procura de la Casa de bilete a Filarmonicii Sibiu și online pe platforma iabilet.ro.

În 12 septembrie 2020, publicul sibian a putut să o asculte pe Teodora Gheorghiu, în cadrul Galei de Operă a proiectului Sibiu Opera Festival, alături de Orchestra Filarmonicii Sibiu și dirijorul Adrian Morar. În această săptămână faimoasa soprană Teodora Gheorghiu revine la Sibiu și va prezenta un program cu lucrări semnate de W. A. Mozart.

Destinul muzical al Teodorei Gheorghiu a fost influențat în mod direct de marele José Carreras, care a remarcat-o în cadrul concursului Julian Gayarre International Singing Competition. După acest concurs, Carreras i-a oferit o bursă de studii care i-a influenţat definitiv cursul carierei. Ulterior, a câștigat mai multe competiţii, fiind laureată, între altele, a Concursului Internaţinal “George Enescu” de la Bucureşti, dar şi a prestigioasei Queen Elizabeth Competition şi primind bursa de studii Herbert von Karajan.

Conducerea muzicală a concetului este asigurată de dirijorul turc Cem Mansur. Director artistic al Orchestrei Naționale de Tineret din Turcia, Cem Mansur este și președinte al Ipswich Choral Society, a doua cea mai veche instituție de acest gen din Anglia. În 2010 a fost director artistic (muzică și operă) al ”Istanbul – Capitală Europeană a Culturii”.

„Biletele pentru acest concert s-au pus în vânzare la Casa de bilete a Filarmonicii Sibiu și online pe iabilet.ro. Prețul unui bilet este de 30 și 40 de lei. Informații la tel. 0735.566.486. Purtarea măștii de protecție este obligatoarie pentru publicul prezent la concert. Pentru a respecta normele sanitare în vigoare, spectatorilor prezenți li se va măsura temperatura, iar fiecare dintre aceștia vor trebui să se dezinfecteze pe mâini la intrarea în sală”, au transmis repreyentanţii filarmonicii sibiene.

Topul evenimentelor culturale pe care le finanțăm în Sibiu, în 2021: 6 milioane de lei, pentru aproape 100 de propuneri, de la Street Food, la Concertul de Crăciun

Primăria Sibiu a finalizat lista evenimentelor culturale din oraș, ce vor fi finanțate, prin Agenda Culturală 2021, iar Consiliul Local a aprobat proiectul, cu o singură abținere. Este vorba despre aproape 100 de evenimente propuse de operatorii culturali privați sau publici, care ar trebui să fie realizate în acest an, în Sibiu.

O sumă de aproape 6 milioane de lei a fost bugetată de Primăria Sibiu și distribuită pe Agenda Culturală, bani care vor subvenționa în 2021 cele peste 90 de evenimente culturale. Doar câteva n-au primit bani, însă majoritatea au primit mai puțin decât au solicitat. Cele mai mari sume merg către două evenimente care ar trebui să atragă un număr foarte mare de sibieni: Revelionul 2021 – programul din Piața Mare, în care vor fi invitați diferiți artiști, și Festivalul de Folclor „Cântecele Munților”. Ambele au fost aprobate cu 250.000 de lei, pe solicitări mult mai mari. Urmează „Jazz Festival”, Zilele Muzicale Româno-Americane, Astra Film Festival, cu câte 200.000 de lei pentru fiecare, Classics for Pleasure, cu 180.000 de lei, apoi o serie de evenimente cu câte 150.000 de lei, între care amintim Street Art Festival, Focus in the Park, Astra Multicultural, Fashion Week sau FITS. Din 97 de evenimente, 95 au primit finanțare în această etapă. Cel mai puțin au primit două evenimente mici, ale Asociației Liga Culturală Sibiu, 5.000 de lei pentru publicarea cărții „Radu Stanca și Sibiul” și 7.000 de lei pentru un curs de măiestrie vocală.

Printre entitățile care vor primi cei mai mulți bani de la Primăria Sibiu în 2021, după un an 2020 în care aproape toate evenimentele au fost anulate din cauza pandemiei, se numără Asociația Events for Tourism (Târgul de Crăciun, CibinFest etc.), Asociația Focus Sibiu (Focus in the Park, Festivalul Internațional de Fotografie Focus), Asociația Culturală Viitorul Muzical (Sibiu Music Fest, Obor Fest), Asociația Culturală ARTMania, dar și Filarmonica de Stat Sibiu sau Fundația Astra Film.

Întreaga listă de proiecte aprobată de Primăria Sibiu poate fi consultată AICI.

Un consilier local din Mediaș a încetat din viață

0

Doliu în Consiliul Local Mediaș după ce unul dintre aleșii locali din oraș a încetat din viață, marți dimineața. Este vorba despre liberalul Florin Medeșan.

Acesta avea 52 de ani și a decedat marți dimineața în urma unui stop cardio-respirator. Florin Medeșan a fost ales consilier local pe listele Partidului Național Liberal Mediaș la alegerile locale din luna septembrie a anului trecut și era angajat în cadrul operatorului de salubritate din Mediaș, EcoSal. Dumnezeu să-l odihnească în pace.

“Cu adâncă durere în suflet, am aflat despre moartea subită a lui Florin Medeșan, consilier local al PNL. A fost un coleg de nădejde dar, mai important, a fost un om bun, deosebit, sensibil la suferințele altora, extrem de altruist si de activ.

Transmitem sincere condoleanțe familiei si prietenilor. Suntem alături de voi în aceste clipe grele. Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în pace!”, este mesajul transmis de organizația Mediaș a Partidului Național Liberal.

Ministerul Educaţiei a publicat un ghid informativ destinat candidaţilor care vor susţine evaluarea naţională

0

Ministerul Educaţiei a publicat luni pe site-ul instituţiei un ghid informativ destinat candidaţilor care vor susţine evaluarea naţională la finalul clasei a VIII-a în acest an şcolar şi „părinţilor acestora”.

Ghidul conţine informaţii utile despre condiţiile de examen, de natură organizatorică şi sanitară, precum şi despre desfăşurarea probelor scrise. De asemenea, sunt incluse informaţii despre modalitatea de evaluare a lucrărilor (contestaţii), dar şi sfaturi privind organizarea timpului de lucru pe durata celor 120 de minute rezervate fiecărei probe.

Potrivit ghidului, accesul candidaţilor va fi permis începând cu ora 8,00 până la ora 8,30 şi examenul va începe la ora 9,00. Începând cu ora 9,00, candidaţii vor primi broşura cu subiectele şi hârtie ştampilată pentru ciorne. Candidaţii vor completa căsuţele de indentificare în maximum 15 minute şi asistenţii vor verifica datele înscrise de aceştia şi vor secretiza caseta.

La probele scrise candidaţii vor primi subiectele sub formă de broşură, putând să solicite şi pagini suplimentare dacă este cazul, iar broşura se va preda la finalul probei, întrucât conţine subiectele şi rezolvările acestora, nu rămâne în posesia candidaţilor. Totodată, pentru elaborarea lucrării scrise, elevii folosesc numai cerneală sau pastă de culoare albastră iar pentru executarea schemelor şi a desenelor folosesc numai creion negru.

„La proba de limba română şi/sau maternă, un răspuns completat în căsuţa de răspuns poate fi corectat prin tăierea cu o linie orizontală a literei scrise în căsuţă şi scrierea în dreapta căsuţei a literei asociate răspunsului considerat corect. La proba de limba română şi/sau maternă, un răspuns care constă în marcarea cu X a unei opţiuni poate fi corectat prin tăierea cu o linie orizontală a marcajului X şi marcarea cu X a răspunsului considerat corect. La proba de limba română şi/sau maternă sunt permise sublinierile pe text cu creion sau stilou/pix de culoare albastră, iar în cazul itemilor care vizează sintaxa frazei nu se consideră semn particular delimitarea propoziţiilor în frază”, se menţionează în ghid.

De asemenea, la proba de matematică, un răspuns de la subiectul I sau de la subiectul al II-lea poate fi corectat prin tăierea cu o linie orizontală şi încercuirea altui răspuns considerat corect iar la figuri sunt permise marcajele pe figură şi completarea figurilor cu creion negru sau stilou/pix de culoare albastră.

„La proba de matematică este permisă realizarea unor figuri geometrice (cu creion negru sau stilou/pix de culoare albastră) în spaţiul pus la dispoziţie pentru rezolvarea problemelor”, se mai arată în document.

Absolvenţii învăţământului gimnazial care au fost în izolare/carantină sau care din alte motive, justificate cu certificat medical, nu pot finaliza/participa la probele evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a pot susţine probele examenului în etapa specială.

Conform sursei citate, dacă aceştia au participat la una sau mai multe probe de examen, dar nu au putut finaliza examenul, li se recunosc probele desfăşurate în perioada 22-25 iunie 2021.

Comunicarea rezultatelor obţinute la examen se face anonimizat, respectând Regulamentul general privind protecţia datelor personale, utilizându-se codurile individuale care înlocuiesc numele şi prenumele candidaţilor şi care au fost distribuite candidaţilor, pe bază de semnătură de primire, la prima probă susţinută de aceştia. (AGERPRES)

O nouă tranşă de vaccin AstraZeneca soseşte marţi în ţară

Un număr de 167.200 doze de vaccin AstraZeneca vor ajunge marţi la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, informează Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19.

Potrivit sursei citate, transportul este asigurat de firma producătoare, iar dozele de vaccin vor fi aduse în Bucureşti pe cale terestră. În perioada următoare, vaccinurile vor fi distribuite în centrele regionale existente la nivel naţional.

Până în prezent, România a recepţionat 2.998.000 doze de vaccin produse de compania farmaceutică AstraZeneca. Începând cu data de 15 februarie, au fost utilizate 828.503 dintre acestea pentru vaccinarea populaţiei. (AGERPRES)

Centru medico-social pentru persoanele defavorizate din Mediaș

Aproximativ 4,7 milioane de lei este valoarea totală a unui proiect prin care se dorește înființarea unui centrul medico-social într-una dintre clădirile fostei Școli de Aviație din municipiul Mediaș.  

Luni a fost semnat contractul pentru un nou proiect finanțat în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020.  Obiectivul proiectului este de a sprijini comunitatea defavorizată din municipiul Mediaș, prin înființarea unui centru medico-social, prin care populația marginalizată să beneficieze de servicii educaționale, sociale, sprijin medical, psihologic, asistență juridică.

Obiectivul va fi atins prin reabilitarea unui imobil abandonat, respectiv Corpul R de la fosta Școală de Aviație din oraș și transformarea lui într-un centru comunitar medico-social în care se vor dezvolta servicii la nivelul comunităților marginalizate aflate în risc de sărăcie și excluziune socială.  Valoarea totală a proiectului este de 4.742.560,22 lei.

80 de milioane de lei au primit în ultimul an spitalele din județul Sibiu, din fonduri europene, pentru COVID

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a alocat în ultimul an, pe fondul pandemiei de COVID-19, 2,7 miliarde de lei pentru spitale, la nivelul întregii țări, bani obținuți din fonduri europene. În Sibiu, suma pe care au primit-o spitalele pentru „consolidarea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID” se ridică la peste 15 milioane de euro.

Uniunea Europeană a aprobat dirijarea de fonduri europene, prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020, în anul pandemiei, către spitale și unități administrative sau alte instituții sociale afectate de COVID, a unor sume impresionante. După cum anunță Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, fondurile europene alocate în ultimul an pentru dotarea spitalelor din România pe fondul pandemiei de COVID 19 au însumat 2,7 miliarde lei, alocați prin Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020. Pe acest canal, sumele alocate, în perioada 15 mai 2020 – 15 mai 2021, au ajuns la 291 de spitale și centre sociale din România. Aproape toate contractele au fost semnate pentru „consolidarea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19”, unele finanțări fiind acordate pentru achiziția de echipamente de protecție.

Ministerul spune că a semnat 169 de contracte cu beneficiari din sectorul medical, lista până la 291 de beneficiari incluzând și unități teritorial administrative sau direcții de asistență socială. Potrivit datelor MIPE, 3,27 miliarde de lei este valoare proiectelor nesemante, iar până la acest moment, valoarea proiectelor autorizate de UE este de numai 211 milioane de lei.

Apelul POIM/819/9/1/Consolidarea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19, deschis în perioada 15.05.2020 – 30.09.2020, a fost redeschis la finalul anului trecut, ca urmare a unui Memorandum aprobat de Guvernul României, în perioada 30.11.2020 – 30.03.2021, pentru proiecte de spitale modulare. Valoarea totală a apelului dedicat spitalelor modulare a fost de 50 milioane euro iar proiectele se află în stadiul de evaluare.

În județul Sibiu, unitățile medicale care au beneficiat de fonduri europene sunt Spitalul de Psihiatrie ,, Dr. Gheorghe Preda ”, Spitalul de Pneumoftiziologie, Spitalul Clinic Judetean de Urgență, Spitalul Clinic de Pediatrie și Spitalul General Căi Ferate. Au mai primit bani și Direcția de Asistență Socială, precum și Consiliul Județean, pentru creșterea capactiății de gestionare a crizei COVID-19 la nivelul furnizorilor de servicii sociale din județ.

Suma totală primită de județul Sibiu, prin unitățile medicale, este de 79,09 milioane de lei, cea mai mare sumă fiind dirijată către Spitalul Județean, 36 de milioane, și către Spitalul de Pediatrie, 21,4 milioane de lei. Nu este foarte explicit ce s-a făcut cu acești bani, dar cel mai probabil au fost decontați cu achiziția de echipamente de protecție, cu medicamente, spitale modulare, substanțe necesare testării COVID etc.

Cele mai multe contracte pentru unitățile medicale din Sibiu au fost semnate în august 2020. Spitalul CFR a semnat contract în luna decembrie 2020, iar județul Sibiu a semnat contractul abia în luna mai a acestui an, pe o cerere depusă în septembrie anul trecut.

Există însă și proiecte nesemnate încă, în județul Sibiu. Spitalul Municipal din Mediaș are o cerere de 19,6 milioane de lei, iar Orașul Agnita are un proiect de 2,3 milioane lei. Ambele proiecte sunt nesemnate, cererile fiind depuse în luna septembrie 2020.

În total, proiectele COVID cu cerere de finanțare UE se ridică la peste 100 milioane de lei, adică circa 20 milioane de euro. Până acum, au fost autorizate de UE doar 2,14 milioane de lei, din aceste proiecte.

FOTO Proiectil descoperit pe Valea Avrigului

Un proiectul de război a fost descoperit, luni, aproape de zona forestieră de pe Valea Avrigului.

Echipa pirotehnică a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Sibiu s-a deplasat, luni, pentru căutarea și ridicarea unui element de muniție rămasă neexplodată, pe Valea Avrigului, în apropiere de zona forestieră. Pirotehniștii au găsit un proiectil perforant de război de calibru 85 mm. Proiectilul a fost transportat și depozitat în siguranță, urmând să se efectueze ulterior distrugerea acestuia.

Reprezentanţii ISU Sibiu recomandă ca, în cazul descoperirii unor astfel de elemente, să nu atingeți muniția neexplodată, să vă îndepărtaţi la o distanță de siguranță față de locul în care le-ați găsit, să ţineți copiii și animalele departe de locul periculos şi să anunţaţi trecătorii până la venirea pompierilor.

Tânăr motociclist din Sibiu, rănit într-un accident rutier

Un tânăr de 17 ani a fost rănit, luni seara, într-un accident rutier produs pe strada Ştefan cel Mare din municipiul Sibiu.

Din primele cercetări efectuate de către poliţişti se pare ca șoferul unui taxi, un sibian, 62 de ani, ar fi întors pe linie continua, având intenția de a întoarce prin viraj la stânga, fără sa se asigure și fără sa acorde prioritate de trecere unui motociclist care circula din sens opus şi cu care a intrat în coliziune.

În urma impactului, motociclistul de 17 ani a fost proiectat într-un alt taxi. Tânărul a fost rănit şi a primit asistenţă medicală din partea unui echipaj SMURD care l-a transportat la Unitatea de Primire Urgenţe a Spitalului Clinic Judeţean Sibiu. Poliţiştii sibieni au demarat o anchetă în acest caz.

„Suntem o țară cu potențial agricol enorm”, dar importăm carne și legume, pentru că producem puțin, în ferme mici și ineficiente

România are un potențial uriaș în agricultură, dar consumă produse de import. Chiar dacă o bună parte din populație este încă localizată în mediul rural, agricultura contribuie la Produsul Intern Brut al României cu mai puțin de 4%, sub media europeană. Din acest motiv, cursul de schimb leu – euro este influențat direct de mâncarea pe care o cumpărăm din magazine: cu cât alegem mai multă carne de import, cu atât leul își pierde din putere. Acestea sunt explicațiile lui Ionuț Dumitru, fostul președinte al Consiliului Fiscal, în prezent economist șef al unei bănci comerciale, care spune clar că „România dispune de resurse foarte mari în agricultură”.

„Suntem o țară cu potențial agricol enorm. Suntem în top 5 la nivel european ca suprafața arabilă, după Franța, Spania, Germania și Polonia. Deci din perspectiva dimensiunii noastre ca jucător în zona agricolă ar trebui să fim un jucător foarte mare la nivel european”, susține Ionuț Dumitru, într-un interviu pentru Hotnews.ro.

„Populația ocupată în agricultură e cam 21,8% din total, însă valoarea adăugată brută a agriculturii e de numai 3,8% din PIB. la sută. E foarte mult. Media europeană este de 4,6%”, mai explică Dumitru.

Unul dintre motive este faptul că mare parte din populația rurală practică așa numita agricultură de subzistență, adică doar pentru consumul propriu. De obicei, asta se face cu resurse reduse, fără eficiență și fără productivitate.

„Dacă ne uităm pe cifre vedem că aproximativ 87 la sută din populație ocupată în agricultură este așa numita ”auto-ocupare” , în mare parte a ei face ceea ce numim agricultură de subzistență. Față de celelalte state europene avem o auto-ocupare în agricultură multe mai mare”, spune fostul președinte al Consiliului Fiscal al României.

Motivul este simplu: dimensiunea medie a fermelor românești este 3,7 hectare, o suprafață pe care nu se poate face agricultură performantă. În Bulgaria, cu care ne tot comparăm și care, de obicei, este sub noi la multe capitole, ne întrece la agricultură, pentru că are ferme cu o medie a suprafeței de 22 de hectare. Cehia, o țară fostă comunistă, dar care astăzi se „bate” cu marile state dezvoltate din vest, are ferme de 130 de hectare, în medie. Efectul este lipsa de productivitate: 86% din ferme consumă jumătate din ce consumă.

Și în privința zootehniei sunt probleme majore. Suntem pe ultimul loc la număr de animale pe fermă, și la cel de animale pe hectar.

Un punct în favoarea noastră este producția de cereale, la care România stă bine, cu circa 10% din producția Europei. Mai puțin bine stăm la altele, după cum spune Ionuț Dumitru, care are cifrele în ansamblul lor, așa cum se văd în balanța comericală a României.

Producem cam 5,8% din producția Europei, la cartofi, în timp ce sfeclă de zahăr nu mai producem aproape de loc, producem cam 4,2% din legume, 4,5% din producția europeană de mere, (Polonia produce 29% din producția UE de mere). Pe zona de zootehnie, un deficit foarte mare este la vită (producem 0,6% din totalul Europei), chiar și la porc (1,5 %), la pui  (3,4%),  sau la lapte (2,6%). Problema este că România are nevoie de mult mai mult decât produce, iar diferența de la consum se regăsește în importuri.

Ionuț Dumitru explică în limbaj de economist: „Dacă ne uităm în balanța comercială avem un deficit mare structural de produse agroalimentare, localizat la câteva produse mari: carne, legume, fructe și lapte și produse lactate”.