Muzeul Astra organizează vineri, 11 iunie, între orele 10 – 17, un atelier de tundere a oilor la staul. Inițiativa face parte din programul cultural de punere în valoare a noului circuit expoziţional dezvoltat în cadrul proiectului Utilizarea tehnologiei multimedia de ultimă generaţie în accesibilizarea patrimoniului etnografic din Muzeul Astra, finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului Ro-Cultura, Apelul Susținerea expozițiilor inovative cu bunuri culturale mobile restaurate. Atelierul meşteşugăresc de prelucrare a lânii de la tundere, la spălare, uscare și prelucrare, va fi susţinut de oieri și localnici din Rășinari.

Proiectul Utilizarea tehnologiei multimedia de ultimă generaţie în accesibilizarea patrimoniului etnografic din Muzeul ASTRA (CALL01-3) este organizat în parteneriat cu Museums of South Trondelag (MiST, Norvegia) și beneficiază de un sprijin financiar nerambursabil de 606.977,60 lei, din care 515.930,96 lei (85%) reprezintă valoarea eligibilă nerambursabilă din Granturi SEE, iar 91.046,64 lei (15%) reprezintă valoarea eligibilă nerambursabilă din cofinanţare naţională, valoarea totală a proiectului fiind de 786.977,60 lei.

Granturile SEE reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul și sudul Europei și statele baltice. Aceste mecanisme de finanțare sunt stabilite în baza Acordului privind Spațiul Economic European, ce reunește statele membre UE și Islanda, Liechtenstein și Norvegia ca parteneri egali pe piața internă. În total, cele trei state au contribuit cu €3,3 miliarde între 1994 și 2014 și €1,55 miliarde pentru perioada de finanțare 2014 – 2021. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.org și www.eeagrants.ro

Programul RO-CULTURA este implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului și are ca obiectiv general consolidarea dezvoltării economice și sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural și managementul patrimoniului cultural. Bugetul Programului este de 29 milioane de euro.

„Vizitatorii din muzeu vor putea să-i ajute pe meșteșugari să lucreze cu lâna, una dintre resursele foarte apreciate până la începutul secolului XX. Această resursă poate din nou să se afle în centrul atenției noastre ca materie polivalentă, iar în cadrul acestui eveniment vom reda specificul unei localități de munte pentru care păstoritul a fost una dintre ocupațiile principale.

Atelierul se va desfășura sub forma unor ateliere meșteșugărești folosind instrumentar tradițional, punctând următoarele etape în prelucrarea lânii: tunderea, spălarea, uscarea, prelucrarea firului și valorificarea lui prin împâslire. Potrivit rânduielii vieții pastorale tradiționale, lâna oilor se tundea după data de 15 mai, iar când era căldura mai mare era spălată la râu, pentru a o putea usca și a o pregăti pentru următoarele etape de procesare a ei: scărmănarea și toarcerea cu ajutorul drugii, a furcii și a fusului, a roții de tors, iar de la mijlocul secolului XX prin toarcerea ei la daracul ce avea toate mașinăriile necesare pentru a o procesa: lupul scărmănător care îndepărta impuritățile, apoi mașinile ce o transformau în caier și fir nerăsucit, iar apoi torcătoria unde firul era tors și răsucit.

După obținerea firului de lână, acesta era pregătit prin răsucire în mai multe fire, depănare, vopsire, bobinare pe mosoare pentru urzit sau bobinare pe țeghii care cu ajutorul suveicii se foloseau la țesut. Mâini harnice, îndemânatice și cu mult drag de frumos transformau cu multă migală lâna în diferite articole pentru port, pentru confortul oferit de țesăturile de lână sau pentru împodobirea casei: pănură groasă pentru haine, cioareci sau obiele, procove alese cu model, țoluri și țolici împâslite, material pentru traiste și desagi. Tot din fir de lână se croșetau călduroșii ciorapi atât de îndrăgiți pe timp de iarnă și se făceau dantelele ornamentale ce înfrumusețau procovile în casa bună sau marginile fețelor de masă”, a declarat Mihaela Gherghel, muzeograf la Muzeul Astra.