Trei bărbați au fost reținuți de polițiștii din Dumbrăveni după ce au bătut, marți noaptea, un tânăr de 29 de ani.
Miercuri, polițiștii din cadrul Poliției Orașului Dumbrăveni și Postului de Poliție Hoghilag au reținut pentru 24 de ore trei localnici în vârstă de 18, 29 și 56 de ani, cercetați penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de violare de domiciliu și lovire sau alte violențe.
În noaptea din 2/3 martie, în jurul orei 00:20, cei trei localnici ar fi pătruns în locuința unui bărbat în vârstă de 44 de ani, din Hoghilag, care în acel moment se afla împreună cu un alt localnic de 29 de ani.
Pe fondul unui conflict mai vechi cei trei bărbați l-ar fi agresat fizic pe tânărul de 29 de ani.
„În baza materialului probator administrat în cauză, polițiștii au dispus față de cei trei bărbați în vârstă de 18, 29 și 56 de ani, măsura reținerii pentru o perioadă de 24 de ore, fiind încarcerați în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Mureș.
Cercetările în acest dosar sunt continuate la nivelul Postului de Poliție Hoghilag.
Facem precizarea că, pe întreg parcursul procesului penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de Procedură Penală, precum și de prezumția de nevinovăție”, spune Alecsandra Rugaci, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.
FOTO: Arhivă
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
România Atractivă începe de săptămâna viitoare lucrările pentru semnalizarea obiectivelor turistice incluse în programul național de turism cultural. Bisericile fortificate din județul Sibiu vor fi și ele semnalizate. Această măsură este menită să ghideze turiștii către cele 275 de obiective incluse în proiect.
Conform RomâniaAtractivă, proiectul de implementare este bazat pe o cartografiere detaliată realizată de ingineri și topometriști. Semnalizarea nu se va limita la simple indicatoare, ci va acoperi o rețea complexă de drumuri – de la autostrăzi și drumuri naționale, până la trasee pietonale. Pentru a asigura o orientare fără erori, indicatoarele vor fi amplasate succesiv (la distanțe de 3 km, 2 km, 1 km și până la 250 m de obiectiv), dar și în puncte strategice precum gări, aeroporturi sau centre de informare turistică.
Primele trasee care vor beneficia de aceste îmbunătățiri sunt rutele tematice cu impact major: Ruta bisericilor fortificate (care include județele Sibiu, Brașov și Alba). În total, primele intervenții vizează 65 de obiective distribuite în 22 de județe, oferind vizibilitate sporită patrimoniului local.
Indicatoarele vor include un cod QR care va direcționa vizitatorii direct către platforma „România Atractivă”. Astfel, turiștii vor avea acces instant la ghiduri audio, tururi virtuale și informații istorice în 6 limni, transformând simpla orientare în trafic într-o poartă deschisă către explorare a obiectivelor culturale ale României.
Marți s-a desfășurat, la Colegiul Național „Octavian Goga” Sibiu, etapa județeană a Olimpiadei de Geografie, la care au participat 53 elevi din cei 66 elevi înscriși la această fază a olimpiadei.
În urma desfășurării concursului și a evaluării lucrărilor scrise au fost publicate rezultatele finale, acordându-se premii și mențiuni, după cum urmează:
CLASA a VIII-a (9 elevi participanți) PREMIUL I – Lazăr Paul Andrei – Centrul Județean de Excelență Sibiu/Școala Gimnazială Nr. 25 Sibiu, prof. dr. Misachevici Adriana, prof. Lazăr Grigore, prof. Ștefan Maria Tatiana
PREMIUL II – Neacșu Emilia – Centrul Județean de Excelență Sibiu/Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” Sibiu, prof. dr. Misachevici Adriana, prof. Lazăr Grigore, prof. Marinescu Ana
PREMIUL III – Maier Cristian – Centrul Județean de Excelență Sibiu/Școala Gimnazială Nr. 21 Sibiu, prof. dr. Misachevici Adriana, prof. Lazăr Grigore, prof. Roșca Cristina
MENȚIUNE -Ivas Mara – Centrul Județean de Excelență Sibiu/Școala Gimnazială „Constantin Ioan Motaș” Mediaș, prof. Ivas Anelia -Morar Mihai Paul – Școala Gimnazială Nr. 7 Mediaș, structura Școala Gimnazială Nr. 4 Sibiu, prof. Fabian Katalin
PREMIUL SPECIAL al Societății de Geografie din România – filiala Sibiu – Moșină Alexandru – Școala Gimnazială Nr. 7 Mediaș, prof. Oneț Olimpiu
CLASA a IX-a (15 elevi participanți) PREMIUL I – Tudosescu Vasile Ștefan – Centrul Județean de Excelență Sibiu/Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” Sibiu, prof. Dincă Adriana Mioara, prof. Dincă Constantin, prof. Marinescu Ana
PREMIUL II – Moldovan Dragoș Vasile – Liceul Teoretic „Axente Sever” Mediaș, prof. Hudea Ioana Maria
PREMIUL III – Ioniță Mihnea – Centrul Județean de Excelență Sibiu/Colegiul Național „Octavian Goga” Sibiu, prof. Dincă Adriana Mioara, prof. Dincă Constantin
MENȚIUNE -Luncean Robert – Centrul Județean de Excelență Sibiu/Colegiul Național „Octavian Goga” Sibiu, prof. Dincă Adriana Mioara, prof. Dincă Constantin -Dăncăneț Maria – Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” Sibiu, prof. Marinescu Ana -Jumugă Filip Christian – Colegiul Național „Samuel von Brukethal” Sibiu, prof. Stroie Corina Daniela
PREMIUL SPECIAL al Societății de Geografie din România – filiala Sibiu – Uidilescu Tudor – Centrul Județean de Excelență Sibiu/Colegiul Național Pedagogic „Andrei Șaguna” Sibiu, prof. Dincă Adriana Mioara, prof. Dincă Constantin, prof. dr. Misachevici Adriana
Radu Rareș Vasile – Ioniță Mihnea – Centrul Județean de Excelență Sibiu/Colegiul Național „Octavian Goga” Sibiu, prof. Dincă Adriana Mioara, prof. Dincă Constantin
Ambrosi Rut Petra – Colegiul „Școala Națională de Gaz” Mediaș, prof. Pop Corbea-Ioan
Tomescu Ilinca – Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” Sibiu, prof. Marinescu Ana
CLASA a X-a (13 elevi participanți) PREMIUL I – Gogozan Maia – Liceul Teoretic „Axente Sever” Mediaș, prof. Hudea Ioana Maria
PREMIUL II – Voinea David – Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” Sibiu, prof. Dincă Constantin
PREMIUL III – Marian Răzvan Ștefan – Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” Sibiu, prof. Dincă Constantin
MENȚIUNE -Lazar Mădălina Raluca – Colegiul Național „Octavian Goga” Sibiu, prof. Mateescu Mădălina Maria -Zaplitnîi Stanislav – Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” Sibiu, prof. Tănase Vasile Vlad
PREMIUL SPECIAL al Societății de Geografie din România – filiala Sibiu – Nicolae Ana Sofia – Colegiul Național „Octavian Goga” Sibiu, prof. Mateescu Mădălina Maria – Pogan Alexandru – Colegiul Național „Octavian Goga” Sibiu, prof. Mateescu Mădălina Maria – Ursache Luca – Colegiul Agricol „Daniil Popovici Barcianu” Sibiu, prof. dr. Crăcea Traian – Streza Vlad Marian – Liceul Teoretic „Axente Sever” Mediaș, prof. Hudea Ioana Maria
CLASA a XI-a (9 elevi participanți) PREMIUL I – Țiplic Paul-Ioan – Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” Sibiu, prof. Marinescu Ana
PREMIUL II – Țiplic Andrei Marius – Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” Sibiu, prof. Marinescu Ana
PREMIUL III – Povară David – Liceul Teoretic „Axente Sever” Mediaș, prof. Hudea Ioana Maria – Dordea Ștefania – Colegiul Național „Octavian Goga” Sibiu, prof. Dincă Adriana Mioara
MENȚIUNE – Iakab Edwin Bela – Liceul Teoretic „Axente Sever” Mediaș, prof. Hudea Ioana Maria – Luca Darius Andrei – Colegiul Național „Octavian Goga” Sibiu, prof. Dincă Adriana Mioara
PREMIUL SPECIAL al Societății de Geografie din România – filiala Sibiu – Beleț Pavel Alexandru – Colegiul Național „Octavian Goga” Sibiu, prof. Dincă Adriana Mioara
CLASA a XII-a (7 elevi participanți) PREMIUL I – Pop Ștefan Ovidiu – Liceul Teoretic „Axente Sever” Mediaș, prof. Hudea Ioana Maria
PREMIUL II – Purcărea Filip Andrei – Colegiul Național „Samuel von Brukethal” Sibiu, prof. Stroie Corina Daniela
PREMIUL III – Popa Andrei – Colegiul „Școala Națională de Gaz” Mediaș, prof. Pop Corbea-Ioan
MENȚIUNE -Banciu Ioan-David – Colegiul Economic „George Barițiu” Sibiu, prof. Furdui Mircea -Boita Dacian Ștefan – Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” Sibiu, prof. Dincă Constantin
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
O nouă ediție a proiectului „SibiuOrașulCopiilor” a avut loc la Biblioteca Astra Sibiu. Elevii claselor a IV-a de la scolile gimnaziale „Ioan Slavici” Sibiu, „Regina Maria” Sibiu și „Mihai Viteazu” Șeimbăr au explorat geografia județului Sibiu.
Sesiunile de explorare au fost coordonate de Siliviu Bunea, cercetător în cadrul Bibliotecii ASTRA, care le-a prezentat micilor curioși elementele care definesc geografia și identitatea județului Sibiu. Prin acest demers, instituția îți propune să cultive respectul pentru patrimoniul local, invitându-i pe copii să descopere locurile emblematice din inima țării cu ochi de explorator.
Proiectul, desfășurat cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Sibiu, rămâne un pilon esențial în educația non-formală a tinerii generații. Prin îmbinarea cunoștiințelor istorice cu cele geografice, Biblioteca Astra transformă trecutul cetății într-o poveste vie, menită să întărească legătura comunității cu propriile rădăcini culturale.
Unul dintre cadourile primite de Elena și Nicolae Ceașescu de către demnitari ai statelor extraeuropene se poate admira la Muzeul Astra. „Ujama” sau „Arborele Vieții” este piesa centrală dintr-un lot de 394 de obiecte cu valoare etnografică intrate în patrimoniul instituției după 1990.
Realizată de artiști ai culturii Makonde, sculptura are aproape un metru înălțime și impresionează prin forța cu care artiștii au transpus în lenul dens figura feminină ancestrală, renumiți de altfel pentru aceste detalii. „Ujamaa” semnifică familia extinsă în limba swahili, iar totemul redă vizual această legătură prin zeci de personaje sculptate cu migală, care par să se susțină reciproc.
Se crede că a fost primită de soții Ceaușescu în 1972, în urma unei vizite în Tanzania. „Simbol al solidarității, unității și familiei, Ujamaa a devenit, în același timp, sinonim cu socialismul african teoretizat de președintele Tanzaniei, Julius Nyerere, în 1962” – transmite muzeograful Alexandru Guruian pe rețelele de socializare ale Muzeului Astra, citând un eseu publicat de primul președinte al Tanzaniei.
În același timp, începând de anul trecut, după criza Lukoil din luna octombrie, am început, cu toate companiile din România, să creăm rute alternative de aprovizionare de combustibil, fără să știm că va urma acest eveniment, și acest lucru ne-a dat flexibilitatea de a ne asigura stocuri pentru cel puțin cinci luni de zile de acum înainte, de a ne asigura rute alternative pentru a nu depinde de o singură sursă, iar în momentul de față, undeva la sub 7% din tot ceea ce consumăm în România ca importuri, ca și petrol rafinat ajunge să fie adus prin Strâmtoarea Ormuz.
Suntem într-o situație în care am preîntâmpinat aceste lucruri”, a spus Ivan.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
Bulliyng-ul în rândul copiilor și adolescenților, agresivitatea, consumul de droguri, conflictele cu părinții și cadrele didactice au devenit un fenomen complex, alimentat de un amestec de presiuni digitale, carențe emoționale și modele sociale.
Conform datelor recente, aproximativ 70% dintre elevi declară că au fost victime ale violenței (fizice, verbale sau online), iar în anul școlar 2024-2025 s-au înregistrat aproape 1.900 de cazuri de violență fizică în școli. În același timp, avem dezvoltată o „infrastructură culturală” dintre cele mai bune, cu acces la nenumărate ateliere educaționale, evenimente dintr-o largă plajă de abordare artistică, instituții culturale funcționale, activități extrașcolare extrem de variate. Și totuși, de ce asistăm la astfel de drame? Unde greșim ca societate, copii și părinți? Și cum ne putem face bine?
La aceste întrebări le-am provocat să răspundă pe Profesor, Consilier Școlar, Elena Morariu și Profesor, Consilier Școlar Simona Crăciun, din cadrul CJRAE Sibiu, ambele cu o redutabilă experiență în activitatea cu elevii.
Trecerea părintelui de la rolul de „instructor/ghid” la cel de „observator curios”
Cuvântul de ordine pentru situațiile care au marcat dramele acestea recente în care au fost implicați adolescenții, e vulnerabiliatatea. Și aici avem de-a face cu un întreg amalgam de împejurări. Sunt mai problematici, mai înrăiți copiii din ziua de astăzi față de cei de dinaintea lor?
Simona Crăciun: Adolescența, ca etapă distinctă a dezvoltării umane, caracterizată de importante schimbări biologice, psihologice și emoționale, aduce cu sine provocări, dar și un potențial deosebit. Diferența față de generațiile anterioare este dată de faptul că tinerii din ziua de astăzi au acces prea facil la conținuturi agresive furnizate de jocuri, videoclipuri violente, conținuturi care pot avea efecte negative, diferite în funcție de vârstă, frecvență, context familial și personalitatea copilului. Impactul nu este identic pentru toți copiii, dar cercetările evidențiază câteva tendințe, cum ar fi creșterea comportamentului agresiv (verbal sau fizic) și scăderea toleranței la frustrare.
Elena Morariu: Tinerii de astăzi nu sunt mai „răi”, ci trăiesc într-un mediu mult mai expus. Pentru ei, acasă nu mai este un refugiu, pentru ca prin telefon, presiunea socială îi urmărește și acasă. Ceea ce vedem ca agresivitate este, de fapt, un mecanism de auto-apărare. Ei devin reactivi pentru a-și ascunde fragilitatea. Nu sunt mai impulsivi decât bunicii lor, dar consecințele impulsivității lor sunt mult mai vizibile și mai durabile (o postare nepotrivită rămâne pe internet pentru totdeauna).
Asistăm, oarecum, la un paradox. Sibiul, ca oraș, e un spațiu destul de ofertant pentru educația extrașcolară. Întâlnim o mulțime de părinți foarte atașați de copiii lor, pe care îi însoțesc la diferite ateliere, spectacole de teatru, activități dedicate celor mici. Unde se produce ruptura aceasta, înstrăinarea dintre copil și părinte?
Elena Morariu: La adolescență, nevoia de autonomie explodează, iar tânărul simte că singura cale de a deveni adult este să respingă aproape orice îndrumare, care vine de cele mai multe ori, de la părinte.
Copilul mai simte și presiunea performanței. Când adolescentul alege să „nu facă nimic”, părintele se poate simți trădat, iar copilul, profund neînțeles.
În ultimii ani, petrecuți pe social-media, din ce în ce mai mult, copilul „învață” că imaginea contează mai mult decât prezența. Mai târziu, adolescentul va aplica același algoritm, și se va izola în propria lume digitală, excluzând, cumva, părintele.
„Înstrăinarea” apare treptat, pornind de la copilul care în clasele mici „trebuie” să fie hiper-implicat, si apoi culminând cu adolescentul care tace definitiv atunci când noile sale pasiuni sunt întâmpinate cu critică în loc de curiozitate.
Gabor Maté, un psiholog respectat al zilelor noastre, explică faptul că tinerii se orientează către grupul de egali (prieteni) atunci când nu găsesc în părinți un suport care să le accepte și laturile rebele sau „întunecate”.
Părinții, ar fi de dorit, să fie prezenți fără să judece, să le ofere spațiu să greșească fără să „sara”, să îi salveze, să treacă de la rolul de „instructor/ghid” la cel de „observator curios”.
Simona Crăciun: Când vorbim despre relația copil-părinte, ne gândim la valorile pe care părinții le investesc în educarea copiilor, la timpul de calitate petrecut împreună, la atenția constantă pe care părinții o acordă nevoilor acestora. Nevoia de independență a copiilor, pe măsură ce aceștia se maturizează, este firească și nu reprezintă o ruptură, ci mai degrabă, o cale prin care aceștia se descoperă și-și jalonează calea către autonomie.
Indisciplina provoacă un sentiment de neputință și pierdere a autorității
Cu ce probleme vin cel mai adesea copiii la dvoastră?
Simona Crăciun: Elevii solicită sprijinul consilierului școlar pe teme legate de autocunoaștere, recomandări privind strategii de învățare eficientă, managementul emoțiilor, îmbunătățirea relațiilor de grup și orientare școlară și profesională.
Elena Morariu: Mulți copii vin la consiliere copleșiți de ideea că trebuie să facă mai mult, emoții pe care nu le pot gestiona, apoi comparația constantă pe social media și poate presiunea părinților de a excela în cât mai multe domenii, atacuri de panică înainte de teste, refuz școlar sau chiar o oboseală cronică, lipsa abilităților sociale „față în față”. Mulți tineri vin la consilier sau psiholog pentru că nu știu cum să inițieze o conversație reală, cum să gestioneze o respingere sau cum să citească limbajul corpului, ceea ce le provoacă o anxietate socială.
Ei simt o discrepanță uriașă între cum arată ei în oglindă și cum arată versiunea lor editată de pe ecrane. Și aceasta duce la o stimă de sine fragilă.
Trec foarte rapid de la o stare la alta. Vin la consiliere fie pentru că explodează din nimic (agresivitate), fie pentru că se simt apatici, neștiind cum să-și managerieze timpul alocat învățării și timpul liber.
Dacă înainte bullying-ul se termina când ieșeau pe poarta școlii, acum acesta poate continua în grupuri de WhatsApp sau alte aplicații. Cred ca sentimentul că ești exclus dintr-un grup în clasă, din cercul de prieteni este resimțit de creierul adolescentului ca o durere fizică reală.
În spatele comportamentelor pe care părinții le văd ca iritabilitate, retragere, lene sau rebeliune, se ascund, de fapt, trăirile chinuitoare ale copilului: frica de a nu greși, incapacitatea de a se mai concentra și criza de identitate a celui care nu știe cine este sau ar trebui să fie, atât în realitate, cât și în mediul online.
Totuși, generația de azi (și părinții lor) înțelege mai bine că a merge la consilier/psiholog nu înseamnă că „ești nebun”, ci că ai nevoie de un set de instrumente pentru a trăi în această lume complicată.
Care sunt principalele motive pentru care vă solicită ajutorul cadrele didactice?
Elena Morariu: Cadrele didactice apelează la consilierul școlar nu doar pentru problemele elevilor, ci și pentru suport emoțional. Motivul numărul unu este managementul clasei. Profesorii se simt adesea neputincioși în fața elevilor care nu mai răspund la metodele tradiționale de disciplină (notă mică, observație, scăderea notei la purtare). Caută strategii noi, psihopedagogice, pentru a gestiona elevi cu ADHD, opoziționism sau pur și simplu copii cu un nivel de energie și neatenție pe care nu îl pot controla întotdeauna într-o clasă de douăzeci și… de persoane.
În contextul educației incluzive, profesorii au în clasă copii care au nevoi foarte diferite, copii cu Cerințe Educaționale Speciale (autism, dislexie, TSA etc), fără a avea întotdeauna pregătirea de specialitate necesară. „Cum adaptez materia pentru acest copil fără să îi defavorizez pe ceilalți?”
Profesorii se simt adesea depășiți în gestionarea situațiilor de bullying și chiar cyberbullying din clasa de elevi. Indisciplina le provoacă un sentiment de neputință și pierdere a autorității, acesta sperând să obțină metode concrete pentru controlul clasei și captarea atenției.
Presiunea unor părinților îl poate face pe profesor să se simtă agresat sau judecat pe nedrept, motiv pentru care caută strategii de comunicare asertivă și protecție în fața criticilor.
Profesorul are și el nevoie de validare profesională. Dinamica de grup generează uneori și confuzie privind micile „găști” din clasă, iar profesorul speră să obțină și de la consilier o radiografie mai clară a relațiilor dintre elevi, pentru a gestiona colectivul.
Simona Crăciun: Profesorul consilier școlar are un parteneriat solid cu cadrele didactice, realizând activități care facilitează cunoașterea și autocunoașterea elevilor, dar și activități pe teme de interes pentru elevi, cum ar fi învățarea eficientă, managementul emoțiilor, prevenirea și combaterea violenței și a bullying-ului în mediul școlar, prevenirea și combaterea consumului cu risc și, în general, pentru gestionarea optimă a diferitelor situații apărute în mediul școlar.
Copiii de azi au încredere în cei care „îi văd”
În cine mai au încredere copiii?
Simona Crăciun: Copiii au nevoie să se simtă acceptați, să fie validați pentru ceea ce sunt, pentru ei înșiși, caută sentimentul de apartenență, de siguranță, de aceea familia este principalul reper când vorbim de încrederea pe care copiii o acordă celor din jur. Dar, pe măsură ce cresc, copiii își extind cercul social către cei de vârsta lor, cu care împărtășesc preocupări, hobby-uri și interese comune. Nu este vorba despre o schimbare a polului de încredere, ci mai degrabă despre o extindere a acestuia.
Așadar, ar fi util ca părinții să construiască o relație bazată pe încredere, respect, ascultare activă și acceptare necondiționată cu copiii lor, astfel încât aceștia, ori de câte ori au nelămurire sau o problemă, să îi simtă apropiați și că pot conta pe ei.
Elena Morariu: Grupul de prieteni oferă validare imediată, fiind singurii care par să înțeleagă în timp real presiunea digitală și socială.
Adulții de siguranță (antrenori, consilieri sau rude) câștigă încrederea copiilor tocmai pentru că nu au puterea de a-i nota sau pedepsi, oferindu-le o ascultare fără judecată.
Influencerii sunt percepuți ca un fel de mentori, tinerii rezonând cu vulnerabilitatea lor afișată (eșecuri, defecte), pe care nu o regăsesc la adulții „perfecți” din viața reală.
Mai nou, inteligența artificială a devenit un confident de urgență, fiind preferată de unii tineri deoarece este disponibilă la orice oră și nu reacționează niciodată cu furie sau critică.
Tot psihologul Gabor Maté subliniază faptul că, copiii au o nevoie biologică de a avea încredere în părinți, dar dacă părintele este prea ocupat, prea stresat sau prea critic, copilul își va „muta” instinctul de atașament către prieteni.
Și copiii de azi au încredere în cei care „îi văd”. Au încredere în cei care se opresc din ce fac, îi privesc în ochi și le transmit mesajul: „Te aud și ceea ce simți tu este normal/firesc”.
Relația este cea care are nevoie de transformare
În ce situații părinții vă cer ajutorul?
Elena Morariu: Părinții cer ajutorul când dialogul dispare, fiind înlocuit de un „zid de tăcere” sau de conflicte violente pornite de la întrebări banale.
Când performanța școlară scade, școala este văzută ca un „termometru” al stării copilului; panica apare când un elev bun începe să absenteze sau să ignore complet învățatul.
Părinții caută soluții când copilul își pierde controlul, refuză să mai doarmă sau să mănânce și devine supărat sau chiar violent dacă i se limitează accesul la tehnologie.
Părinții se simt depășiți când nu își mai recunosc copilul din cauza noului anturaj, a stilului vestimentar extrem sau a suspiciunilor de consum de alcool, tutun.
Se solicită ajutor pentru gestionarea emoțiilor în momente de criză majoră (divorț, doliu, mutare), sau alte probleme care generează reacții emoționale greu de reglat, iar părinții realizează că nu pot explica sau gestiona singuri impactul emoțional asupra copilului.
Mulți părinți vin cerând „să fie reparat copilul”, dar consilierul îi ajută adesea să înțeleagă că relația este cea care are nevoie de transformare, nu doar comportamentul copilului.
Simona Crăciun: Părinții cer ajutorul profesorului consilier școlar pentru dificultăți pe care copiii le întâmpină în procesul de adaptare școlară, cum ar fi managementul emoțiilor, eficientizarea învățării, consolidarea relațiilor sociale și cunoașterea punctelor forte ale acestora în vederea unei decizii optime privind orientarea școlară și profesională.
Care sunt cauzele care duc la agresiuni repetate în școli?
Simona Crăciun: Mediul online poate influența conduita copiilor prin expunerea la emisiuni și programe cu caracter agresiv, chiar violent. În acest sens, psihologul Albert Bandura a demonstrat, într-un experiment cunoscut, că agresivitatea poate fi învățată de către copii din modelele la care acesta este expus. De aceea, se recomandă monitorizarea expunerii copiilor, în online sau în viața reală, la evenimente cu caracter violent.
Elena Morariu: De ce apare bullying-ul? „Lupta” pentru putere în grup, statutul social, îin adolescență, sunt, cumva, vitale. Agresorul folosește frica pentru a urca pe „scara socială” a clasei, iar agresiunea continuă deoarece restul colegilor tac, ceea ce agresorul vede ca pe o aprobare. Bullying-ul trăiește prin „public”. Dacă ceilalți colegi râd sau tac, agresorul se simte încurajat. Tăcerea grupului este ca un combustibil care întreține focul.
Impactul lumii digitale, tehnologia nu este un aliat al empatiei. Deoarece online nu vezi fața celui pe care îl jignești, devine mult mai ușor să fii crud. În plus, jocurile sau conținutul violent fac ca agresivitatea reală să pară ceva normal.
Dacă profesorii/adulții nu observă repede sau dacă micile jigniri nu sunt sancționate imediat, agresorul înțelege că are „undă verde” pentru fapte mai grave.
Unii nu își pot controla impulsurile (în cazuri cu ADHD), iar alții atacă primii din frică, pentru că se simt amenințați de orice interacțiune pe care nu o înțeleg.
Copiii nu se nasc agresivi, ci pot „prelua” acest comportament, chiar de acasă. Un copil poate deveni agresiv dacă: nu se simte „văzut” sau iubit (caută atenție prin forță); copiază violența văzută la părinți; nu are limite clare acasă și crede că regulile nu i se aplică.
Mecanismul psihologic (Cine ce rol are?) ar fi următorul:
Agresorul își maschează propria stimă de sine scăzută, prin control și descarcă asupra altora frustrările de acasă, sau din alt mediu. Victima este aleasă pentru că este „diferită” sau pentru că reacționează emoțional, oferind agresorului satisfacția că deține controlul. Grupul menține bullying-ul prin râsete sau simpla prezență, oferind „audiența” de care agresorul are nevoie.
Fără abilitatea de a rezolva un conflict prin dialog, copiii pot trece direct la agresiune.
Bullying-ul nu apare din senin; este ca un puzzle format din mai multe piese greșite.
Tăcerea părintelui îl face pe copil să se simtă abandonat
Este reală lipsa rușinii, a bunului simț, din comprotamentul generațiilor actuale?
Elena Morariu: Nu este vorba despre un caracter „mai rău”, ci despre o schimbare profundă a modului în care copiii văd lumea. Doar pare că „nu mai au bun simț”.
Generațiile vechi erau educate prin rușine („ce o să zică lumea?”). Ceea ce noi am putea vedea ca obrăznicie, ei văd ca pe dreptul de a spune sincer ce gândesc.
Deoarece stau mult pe telefoane, copiii nu mai văd reacțiile celorlalți (tristețea sau supărarea de pe chip) și astfel „frâna” lor naturală nu se mai activează.
Tinerii nu mai respectă automat pe cineva doar pentru că e mai în vârstă sau are o funcție. Ei oferă respect doar dacă simt că sunt, la rândul lor, respectați și înțeleși.
Ar putea fi și faptul că bunul simț se învăța înainte și la joacă, afară. Dacă erai rău, grupul te dădea afară și învățai rapid unde e limita. Azi, copiii nu se mai prea joacă afară.
Copiii văd la televizor sau pe internet influenceri care devin faimoși și bogați tocmai pentru că sunt agresivi sau lipsiți de maniere. Ei copiază ceea ce văd, și mai vad că aduce și succes.
Ceea ce adultul percepe ca fiind un limbaj vulgar, pentru tânăr reprezintă doar libertatea de a se exprima și de a se simți acceptat în grupul său de prieteni. Acolo unde adultul vede sfidare sau obrăznicie, adolescentul simte că își apără propriile opinii sau că își trasează limitele personale în fața unei autorități. Ceea ce pentru adult par a fi doar haine ciudate, pentru tânăr este un proces esențial de explorare și de construire a propriei identități vizuale.
Ce se întâmplă atunci când bullyingul vine de la învățător, educator? Pentru că, de ce să nu recunoaștem, întâlnim și astfel de situații, în care copiii ajung acasă speriați, dacă nu traumatizați de anumite atitudini nu chiar pedagogice ale cadrelor didactice?
Elena Morariu: Dacă există abuzul de putere al profesorului, atunci este foarte periculos!
Când un profesor umilește sau agresează un elev, impactul este mult mai grav decât o ceartă între colegi, deoarece profesorul este figura de autoritate în care copilul ar trebui să aibă încredere.
Dacă un profesor folosește ironia, el distruge imaginea copilului în fața colegilor. Ceilalți elevi, de frică să nu devină și ei ținte, se vor „alia” cu profesorul și vor începe să îl izoleze pe cel vizat. Un copil speriat nu mai poate procesa informația, face greșeli și intră într-un cerc vicios de eșec și critici.
Unii profesori ar putea să se comporte așa din cauza unei epuizări, încât își pierd empatia și văd copiii ca pe niște probleme.
Poate ca mulți predau prin frică pentru că așa au fost și ei educați, confundând umilința cu disciplina.
Sau poate unii folosesc agresivitatea pentru a obține tăcere și rezultate imediate.
Ce poate face părintele?
Nu minimizați ce vă spune copilul. Validarea voastră este singura lui protecție.
Verificați situația, și vorbiți cu alți părinți, pentru că de obicei, dacă un copil suferă, mai sunt și alții în aceeași barcă.
Discutați cu profesorul și cu conducerea școlii. Tăcerea părintelui îl face pe copil să se simtă abandonat.
Singura persoană din viața multor copii care îi ascultă fără să aibă o „agendă”
Ce vă face să continuați să faceți ceea ce faceți?
Simona Crăciun: A fi profesor consilier școlar pentru mine este mai mult decât o profesie, iar școala este mai mult decât un loc de muncă. În activitatea mea profesională se aplică spusele lui Nicolae Steinhardt, „Dăruind vei dobândi’’, de aceea, fiecare zi alături de elevii mei este un prilej de a învăța împreună și o sursă de satisfacție, văzându-i cum cresc, se dezvoltă, reușesc să evolueze și să atingă succesul.
Elena Morariu: Munca de consilier este, fără îndoială, una dintre cele mai solicitante profesii, mai ales în climatul actual.
Din postura de consilier, rareori vezi schimbări spectaculoase peste noapte. Dar succesul tău stă și în momentele mici: momentul în care un copil care nu vorbea cu nimeni îți spune o glumă, momentul în care un părinte agresiv tace pentru o secundă și reflectează.
De ce să continui ca consilier? Pentru că ești singura persoană din viața multor copii care îi ascultă fără să aibă o „agendă” (note, pedepse, așteptări). Iar această prezență neutră este, în sine, terapeutică.
Ești cel care le reamintește copiilor că sunt valoroși chiar și atunci când greșesc, că există o rezolvare în cele mai multe situații, iar părinților, că nu sunt singuri în disperarea lor.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%.Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
Polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Sibiu au desfășurat noi activități în școlile din orașul Cisnădie, având ca obiectiv creșterea nivelului de siguranță atât în incinta cat și în zonele adiacentă unităților de învățământ.
Activitățile derulate au vizat prevenirea și combaterea faptelor antisociale, identificarea elevilor cu comportamente de risc – fie victimal, fie infracțional – precum și menținerea unui climat public sigur pentru întreaga comunitate școlară.
„De asemenea, polițiștii au acționat în zonele adiacente școlilor pentru a preveni comercializarea către minori a produselor din tutun, alcool sau băuturi energizante și pentru a identifica operatorii economici care încalcă legislația în acest sens.
Prin prezența activă a polițiștilor în mediul școlar și în comunitate se consolidează cooperarea dintre autorități, cadrele didactice, părinți și elevi, în vederea menținerii unui mediu educațional sigur și echilibrat”, spune Alecsandra Rugaci, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.
🔹 Respectați regulile din incinta școlii și indicațiile personalului didactic și ale agenților de ordine;
🔹 Evitați anturajele care vă pot influența negativ sau vă pot implica în situații de risc;
🔹 Nu cumpărați produse nepermise minorilor (tutun, alcool, energizante) și nu îi încurajați pe alții să o facă;
🔹 Deplasați-vă în siguranță spre și de la școală—folosiți trotuarele, trecerile de pietoni și evitați zonele izolate;
🔹 Nu implicați colegii în glume periculoase sau comportamente care pot degenera în violență;
🔹 Păstrați-vă bunurile personale în siguranță și nu le lăsați nesupravegheate;
🔹 Raportați rapid orice situație neobișnuită sau persoană suspectă din apropierea unității de învățământ;
🔹 Fiți un exemplu pozitiv pentru colegi prin comportament, respect și responsabilitate.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
Autoritățile de la Baku au informat că mai multe drone și rachete au fost trimise de către regimul de la Teheran către exclava azeră Nahicevan. Unul dintre aparatele de zbor a lovit aeroportul din orașul cu același nume.
Ieri, Azerbaidjan a mobilizat trupele la granița cu Iranul, într-o măsură de caracter defensiv menită să protejeze țara, iar la frontieră au fost instalate sisteme de apărare împotriva dronelor.
Autoritățile azere au anunțat că două persoane au fost rănite, au convocat ambasadorul Iranului și au spus că își rezervă dreptul de a riposta.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
Un cutremur cu magnitudinea 3,3 s-a produs joi dimineaţa, la ora 6:01, în judeţul Buzău, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).
Seismul a avut loc la adâncimea de 120,1 km, în apropierea următoarelor oraşe: 45 km nord-vest de Buzău, 56 km nod-est de Ploieşti, 66 km sud-est de Braşov, 70 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 72 km sud-vest de Focşani şi 88 km nord-est de Târgovişte.
Cel mai important seism din acest an, cu magnitudinea 4,5, s-a produs în data de 26 februarie tot în zona seismică Vrancea, judeţul Vrancea.
În 2025, cele mai importante seisme, ambele cu magnitudinea 4,4, au avut loc pe data de 13 februarie, în judeţul Buzău, respectiv pe 11 mai, în judeţul Vrancea.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
Există în România o credință aproape mistică, transmisă din mamă în fiu, mai ceva ca rețeta de zacuscă: „Pune casa pe numele tău, mamă, ca să nu aibă ea niciun drept”. Este momentul în care mama își privește băiatul cu satisfacție juridică deplină. Planul e perfect. Casa e pe numele lui.
Doar că, undeva, într-un colț prăfuit de bibliotecă, stă liniștit Art. 321 Cod civil. Și așteaptă.
Ce spune Art. 321, pe românește?
Articolul spune așa: locuința familiei este locuința comună a soților.
Nu spune „locuința proprietarului”.
Nu spune „locuința mamei proprietarului”.
Spune „locuința familiei”.
Și mai spune ceva, absolut devastator pentru liniștea strategică a familiei extinse: Chiar dacă nu ești proprietar, poți cere notarea în cartea funciară a locuinței ca locuință a familiei. Adică, tradus din limbaj juridic în limbaj de bucătărie: nu trebuie să fii proprietar ca să ai drepturi serioase acolo.
De regulă, totul e liniștit până într-o zi, când apare o discuție. Apoi o ceartă. Apoi cuvântul interzis: divorț. Și atunci mama rostește replica clasică, cu un calm construit pe ani de planificare: „Lasă, mamă, că nu are ce să-ți ia. Casa e pe numele tău”.
Și atunci apare avocatul. Care spune calm: „Este locuința familiei.” Și, brusc, liniștea strategică dispare
Art. 321 nu face din soție proprietar automat. Face ceva mult mai incomod: îi dă protecție juridică asupra locuinței familiei.
Adică: nu poate fi dată afară pur și simplu, nu poate fi ignorată juridic, nu este un simplu „musafir”. Este parte a familiei. Chiar dacă nu apare în contract. Chiar dacă nu apare în cartea funciară. Chiar dacă „mama a zis altceva”.
Codul civil nu participă la discuțiile din sufragerie. Nu a fost consultat când s-a spus: „Să nu treci nimic pe numele ei”. Codul civil are o regulă simplă: protejează locuința familiei. Nu planurile familiei.
Realitatea dureroasă: casa nu mai este doar „a băiatului”. Este casa în care locuiește familia. Și, din acel moment, devine subiect de protecție juridică.Nu de protecție maternă.
Art. 321 Cod civil este probabil unul dintre cele mai nepopulare articole în anumite bucătării din România. Pentru că el spune un adevăr simplu și greu de acceptat: când băiatul s-a însurat, casa nu mai este doar o strategie. Este locuința familiei. Iar Codul civil, spre deosebire de mama, nu ține partea nimănui. Ține partea legii.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%.Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
Aeroportul Internaţional Sibiu R.A. organizează concurs în data de 19.03.2026, ora 10:00, în vederea ocupării unui (1) post vacant de inginer automatist în cadrul Serviciului Mentenanță/Direcția Investiții și Dezvoltare (contract de muncă pe durată nedeterminată) .
ATRIBUȚII ȘI RESPONSABILITĂȚI PRINCIPALE ALE POSTULUI:
asigură o bună funcționare a elementelor automatizate ale sistemului de management al parcării, precum şi sprijin pentru lucrătorii acestui compartiment în exploatarea sistemului de management al parcării;
monitorizează permanent funcţionarea eficientă a tuturor instalațiilor de automatizare asigurând intervenții rapide și eficiente în cazul apariției unor probleme în funcționarea acestora;
verifică lucrările de mentenanță corectivă şi preventivă executate de societatile cu care regia are contract de mentenanţă (pe domeniile sale de competenţă);
asigură suport tehnic pentru funcționarea echipamentelor la parametrii optimi, lucru ce implică numeroase intervenții zilnice, dar si revizii periodice;
realizarea de intervenții asupra sistemelor de automatizări la toate instalațiile în funcțiune;
se îngrijește de menținere în bună funcționare a sistemelor de ventilație, chillerului, centralele termice, CTA, sistemele de răcire care asigură atmosfera controlată în anumite încăperi, sistemele de alimentare cu energie la toți consumatorii din perimetrul AIS;
CERINȚE DE OCUPARE A POSTULUI:
Studii și experiență profesională:
studii superioare tehnice în domeniul electric absolvite cu diplomă de licenţă;
constituie avantaj: cunoștințe de automatizări, experiență în mentenanță.
Competențe comportamentale:
orientarea către performanță;
comunicare eficientă;
flexibilitate în abordarea situaţiilor de lucru, capacitate de a lucra în echipă.
ETAPE DE SELECȚIE ȘI PROBE AFERENTE ACESTORA:
1. evaluare compatibilității cu postul prin interviu;
2. evaluarea cunoștințelor de specialitate prin test scris care are la bază bibliografia publicată în prezentul anunț.
CONȚINUTUL DOSARULUI DE CANDIDATURĂ:
1. cerere de înscriere;
2. CV în format Europass semnat pe toate paginile;
3. copiile documentelor care atestă nivelul studiilor și ale altor acte care atestă efectuarea unor speciali- zări, copiile documentelor care atestă îndeplinirea condițiilor specifice;
4. carnet de muncă – în copie sau adeverință care să ateste vechimea în muncă;
5. copia actului de identitate;
6. adeverință medicală;
7. cazier judiciar;
8. alte documente relevante pentru desfășurarea concursului.
Documentele justificative în copie trebuie să fie semnate de către candidat privind conformitatea cu originalul.
Bibliografie:
1. Manualul electricianului si automatistului modern – Silviu VORNICESCU
Dosarele se depun la sediul Aeroportului Internațional Sibiu R.A., din şos. Alba Iulia nr. 73, până la data de 18.03.2026 ora 15:00.
Modalitatea de desfășurare a probelor de selecție: la sediu Aeroportului Internațional Sibiu R.A.
Mai multe informații privind procesul de recrutare pot fi găsite pe site-ul Regiei și ne puteți contacta prin e-mail, pe adresa [email protected] sau [email protected]
