Sărbătoarea Sfinţilor Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur este hramul tuturor şcolilor de teologie ortodoxă din lume. Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna” din Sibiu şi-a cinstit şi în acest an ocrotitorii prin manifestări duhovniceşti şi academice, în condiţiile impuse în această perioadă de pandemie, arată Mitropolia Ardealului.

Programul hramului a început la Catedrala mitropolitană „Sfânta Treime” din Sibiu, unde Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, a oficiat Sfânta Liturghie împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi din care au făcut parte vicarul-administrativ al Arhiepiscopiei Sibiului, arhimandritul Ioachim Tomoiagă, eclesiarhul Catedralei mitropolitane, protosinghelul Emilian Man, decanul Facultăţii de Teologie din Sibiu, pr. conf. univ. dr. Daniel Buda, prodecanul instituţiei, pr. conf. univ. dr. Constantin Necula, cadre didactice, slujitori ai Catedralei mitropolitane şi slujitori ai comunităţilor româneşti din Serbia.
Răspunsurile liturgice au fost date de Corala „Timotei Popovici” a Catedralei mitropolitane din Sibiu, dirijată de pr. lect. univ. dr. Dan Alexandru Streza.
În cadrul Sfintei Liturghii, ierodiaconul Calist Magyar a fost hirotonit ieromonah pentru Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din localitatea Alibunar, Vicariatul Ortodox Român al Voivodinei din cadrul Episcopiei Ortodoxe Române a Daciei Felix.
Cuvântul de învăţătură de la Sfânta Liturghie a fost rostit de părintele decan Daniel Buda, care a evidenţiat cinstirea celor mari Sfinţi Trei Ierarhi.

„Sfinţii Trei Ierarhi au trăit între secolele IV şi V într-o lume care părea a fi veşnică şi stabilă, lumea greco-romană. Însă, tot în vremea lor, au început să fie provocări pentru această lume, zguduind-o din temelii. Erau semne că această lume, care părea eternă, se clatină. Tot lumea în care au trăit aceşti Sfinţi Părinţi a ajuns, în ceea ce priveşte înţelepciunea omenească, la un grad atât de înalt încât se credea că nu mai poate mintea omenească, raţiunea, să creeze o filosofie mai înaltă, o logică mai înaltă. Şi ceea ce au făcut Sfinţii Trei Ierarhi este un lucru minunat, la care suntem chemaţi şi noi, cei care slujim Biserica astăzi. Toţi trei au studiat la cele mai înalte şcoli ale vremii, învăţând filosofia, logica şi retorica acelor vremi. Fiind studenţi, toţi trei remarcabili, şi-au însuşit această învăţătură omenească pentru a putea, prin limbajul ei şi prin logica şi prin regulile retoricii din acea vreme, să împărtăşească lumii înţelepciunea lui Dumnezeu, înţelepciunea cea revelată pe care ei au luat-o din Scripturi de la Mântuitorul Iisus Hristos. Sfinţii Trei Ierarhi, în raport cu lumea în care au trăit, au fost deschişi, au dialogat cu această lume, de multe ori în mod critic şi de multe ori au suferit pentru că au criticat lumea din vremea lor, atât lumea necreştină, cât şi cea creştină. Deşi au fost toţi trei monahi şi au trăit o parte a vieţii lor retraşi, ei au înţeles să fie mereu prezenţi în lume prin cuvânt şi mai ales prin faptă”, a spus părintele Daniel Buda.

La finalul Sfintei Liturghii, ÎPS Mitropolit Laurenţiu a transmis urările specifice unei astfel de sărbători tuturor cadrelor didactice, studenţilor teologi şi reprezentanţilor Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, dar şi tuturor celor care poartă numele unuia dintre cei Sfinţi Trei Ierarhi.

„I-am mulţumit lui Dumnezeu pentru binefacerile revărsate asupra noastră şi mai ales asupra învăţământului teologic, asupra profesorilor şi studenţilor de la facultăţile de Teologie. Suntem trişti, dar şi încrezători că Sfinţii Trei Ierarhi vor mijloci pentru noi ca Dumnezeu să ridice încercarea aceasta care se află asupra noastră. Este prima dată când Catedrala simte doar prezenţa spirituală a studenţilor noştri. Au venit profesorii, dar nu şi studenţii, folosindu-ne acum de mijloacele acestea moderne pentru a relaţiona cu studenţii”, a spus ierarhul.

Conform Mitropoliei Ardealului, programul hramului a continuat cu o conferinţă online susţinută de arhid. prof. univ. dr. Ioan I. Ică jr. cu tema „Sfântul Ioan Gură de Aur şi rugăciunea lui Iisus”. După un cuvânt de binecuvântare al IPS Mitropolit Laurenţiu şi un cuvânt de bun-venit al pr. conf. univ. dr. Daniel Buda, arhid. prof. univ. dr. Ioan I. Ică jr. a evidenţiat învăţăturile scrise de Sfântul Ioan Gură de Aur despre rugăciunea isihastă, rugăciunea inimii.
„Epistola către monahi a Sfântului Ioan Gură de Aur este citată în tomosul primului Sinod isihast palamit din 10 iunie 1340, unde a fost Varlaam de faţă, s-au citit criticile lui la adresa teologiei Luminii necreate şi la adresa rugăciunii lui Iisus şi monahii, recte Palama, răspund cu citate biblice în apărarea teologiei Luminii necreate şi cu texte biblice şi patristice în apărarea rugăciunii lui Iisus. Trei texte patristice sunt invocate în apărarea rugăciunii lui Iisus, unul al Sfântului Ioan Scărarul, unul al Didadoh al Foticeii şi cel mai important cel din Epistola către monahi atribuită Sfântului Ioan Gură de Aur, un text extrem de interesant, scurt, dar concis, care spune că toată lupta vrăjmaşului, gândului rău, este să ne separe mintea de Dumnezeu, deci toată lupta noastră este de a îndepărta gândurile şi să ne fixăm mintea în Iisus Hristos, prin aducerea-aminte continuă de El. Această aducerea-aminte continuă de Iisus se face prin pomenire numelui lui Iisus şi se dă formula clasică, repetând necontenit «Doamne Iisus Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul». În momentul în care se petrece această respiraţie, şarpele din inimă este scos de către rugăciune, Iisus se instalează în interiorul inimii noastre şi este o formulă absolut superbă, senzaţională. În momentele aceastea ale rugăciunii neîncetate, ale rugăciunii isihaste, «inima Îl înghite pe Domnul şi Domnul înghite inima». Este una dintre cele mai frumoase expresii ale fuziunii acesteia care are loc în inimă între Domnul şi toată fiinţa rugătorului”, a subliniat arhid. prof. univ. dr. Ioan I. Ică jr.

„În această zi s-au înălţat rugăciuni pentru ca Dumnezeu să oprească pandemia şi să ocrotească sănătatea oamenilor, pentru ca în timp cât mai scurt, viaţa oamenilor să revină la normalitate, iar actul educaţional să se desfăşoare în condiţii fireşti”, mai arată Mitropolia.