Într-o seară rece, cu luna atârnată ca un bec chior peste acoperișurile Sibiului, am primit vizita celor de la C.F.R. Cluj în cadrul SuperLigii, cu speranța aceea încăpățânată că pe iarba noastră putem mușca din orice adversar. A ieșit, în schimb, o reprezentație de teatru experimental – fără replici din partea gazdelor și cu un singur act – dar decisiv – din partea oaspeților.
Prima repriză a fost o plimbare prin Sub Arini, nu o bătălie pentru rămânerea în primul eșalon fotbalistic al țării. Am alergat mult și am gândit puțin. Mingea s-a plimbat printre jucătorii sibieni ca un porumbel amețit și fără direcție. Pasele au fost cuminți, laterale, fără îndrăzneală – scrisori fără destinatar. Clujenii au stat compacți, cu acea răceală de echipă obișnuită cu presiunea, privind cum ne încurcăm în propriile ezitări. Și au așteptat.
În minutul 53, a venit clipa ce ne-a despărțit de iluzie. Lorenzo Biliboc a primit mingea cu calmul unui chirurg gata de a intra în sala de operație și a trimis-o în plasă cu o precizie de bisturiu. 0–1. Fără preludiu, fără avertisment. Golul a căzut peste stadion ca și cum cerul și-ar fi lepădat dintr-odată un solz de fier. Prăbușirea a tăiat aerul precum un verdict final, urmată de o izbitură surdă, de parcă pământul ar fi închis brusc o carte uriașă. Dar tăcerea ce a urmat nu a fost liniște, ci o respirație ținută sub apă. În tăcerea aceea lungă s-a auzit tot adevărul: suntem deja în liga secundă…
Ce-a urmat apoi? O zvâcnire timidă, o tentativă de revoltă care a semănat mai mult cu o repetiție decât cu o premieră. Hermannstadt a încercat să urce liniile, să aglomereze careul advers, dar totul a fost previzibil, mecanic, lipsit de imaginație. Centrări fără adresă, șuturi anemice, combinații frânte înainte de a prinde contur. Mijlocul terenului a fost o zonă de tranzit, nu de creație. Iar în față, atacanții au părut niște călători rătăciți printr-o gară părăsită.
Trebuie s-o spunem fără ocolișuri: sibienii au fost foarte șterși azi pe Municipal. Nu lipsiți de efort, dar lipsiți de idei. Fără scânteie, fără îndrăzneală, fără acel dram de nebunie care poate deraia chiar și o locomotivă de talia C.F.R.-ului. În timp ce noi căutam soluții în Mersul trenurilor, C.F.R.-ul juca pragmatic, fragmenta ritmul, închidea culuare, știind când să încetinească și când să accelereze ritmul meciului pentru a tăia elanul gazdelor. Clujenii au fost eficienți, iar eficiența, în SuperLigă, e monedă forte.
Apărarea noastră n-a mai greșit decisiv după gol, dar a transmis permanent sentimentul fragilității. Mijlocul – prea moale. Atacul – prea timid. Am avut un stadion care ne-a împins din spate și noi am răspuns cu pași mărunți, ca și cum ne-am fi temut că am putea cumva deranja liniștea serii.
Fluierul final a consfințit o înfrângere „mică” pe tabelă, dar uriașă în implicații. În SuperLigă nu există indulgență pentru echipele care joacă frumos doar în intenție. Iar aceste echipe nu au ce căuta în prima ligă. În minutul 53, azi, s-a înscris un gol. În restul minutelor s-a cântat Glasul roților de tren de pe linia care-o duce pe A.F.C. Hermannstadt către gările Ligii a II-a.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%.Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
Reducerile de personal din educație, sănătate și apărare vor putea fi evitate, cu condiția unor tăieri de cheltuieli din altă parte decât de la salarii.
Coaliția a decis forma finală a reformei din administrație și pachetul de relansare economică, care vor fi adoptate prin ordonanță de urgență.
În urma ședinței de astăzi, coaliția de guvernare a convenit modificări ce vizează instituțiile din domeniile următoare: apărare, ordine publică, siguranța națională, educație, sănătate și cultură.
Acestea pot realiza economiile prin metode care vor fi stabilite conform specificului domeniului.
Principiul reconfirmat este ca reducerile cheltuielilor salariale realizate de ministere în anul 2025 vor fi luate în calculul reducerii totale de 10%.
Pentru acest lucru a fost creat un grup de lucru care va propune soluțiile finale.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
FC Hermannstadt a pierdut la limită, scor 0-1, partida de luni după amiaza cu CFR Cluj, într-un meci în care sibienii au ratat un 11 metri.
Oaspeții au avut prima oportuunitate a partidei în minutul 7. De la aproximativ 7-8 metri, Alibek Aliev a trimis pe lângă poartă.
Sibienii au replicat în minutul 22. Eduard Florescu a șutat puternic de la distanță, dar Mihai Popa a respins balonul.
Clujenii au revenit în ofensivă în minutul 31, când Korenica a reușit să-l dribleze pe Lazar, dar Căpușă a intervenit.
CFR a avut o mare ocazie în minutul 42. Korenica a șutat excelent dintr-o lovitură liberă de la aproximativ 30 de metri, însă mingea a lovit bara porții lui Lazar.
FC Hermannstadt a beneficiat de un penalty în prelungirile primei reprize. Keita l-a călcat în careu pe Eduard Florescu, iar Andrei Chivulete, după consultarea monitorului VAR, a acordat penalty.
Eduard Florescu a șutat de la punctul cu var, însă portarul Mihai Popa a respins cu piciorul, iar Denis Politic a șutat pe lângă poartă.
Clujenii au deschis scorul în minutul 52. Lorenzo Biliboc a șutat de la distanță, balonul a fost deviat de Ionuț Stoica și a intrat în plasă.
Tot CFR Cluj a mai avut o mare ocazie în minutul 62, însă șutul lui Păun a lovit bara după ce jucătorul oaspețilot a fost lansat excelent în careu.
Clujenii au primit o lovitură de la 11 metri în minutul 83. Zargary l-a faultat în careu pe Păun, iar arbitrul Chivulete a acordat fără ezitare lovitură de pedeapsă.
A tras Korenica, însă portarul David Lazar a salvat extraordinar și a respins în corner.
Sibienii au avut o dublă ocazie rarisimă în minutul 94. În urma unui corner, Zargary a reluat cu capul, mingea a lovit bara și a revenit la Sergiu Buș care din câțiva metri a șutat, însă portarul clujenilor a respins cu un reflex senzațional.
După un minut, sibienii au cerut penalty, arbitrul Chivulete a indicat în primă fază punctul de la 11 metri, însă și-a anulat propria decizie după ce a consultat sistemul VAR.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
Locuitorii din Șelimbăr au fost avertizați printr-un mesaj RO-ALERT cu privința unui urs în localitate, anunță ISU Sibiu.
În urmă cu puțin timp, pe numărul unic pentru apeluri de urgență 112, a fost semnalată prezența unui urs în localitatea Șelimbăr în zona Parcului Industrial.
„La fața locului se deplasează un echipaj SMURD pentru a asigura măsurile din competență.
De asemenea a fost transmis mesaj RO-Alert pentru locuitorii din zonă cu privire la prezența animalului pe raza localității”, a transmis Andreea Ștefan, purtătorul de cuvânt al ISU Sibiu.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
Pe parcursul săptămânii trecute, polițiștii rutieri din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Sibiu, sub coordonarea Serviciului Rutier Sibiu au desfășurat activități specifice în cadrul acțiunii europene „TRUCK & BUS” – ROADPOL, având ca scop verificarea legalității transportului rutier public de marfă și persoane.
Pe parcursul acțiunii, la nivelul județului Sibiu, au fost verificate peste 450 de autovehicule destinate transportului public de marfă și 77 de autovehicule destinate transportului public de persoane.
„Pentru neregulile constatate, polițiștii au aplicat 518 de sancțiuni contravenționale șoferilor autovehiculelor de transport marfă și 16 sancțiuni contravenționale în domeniul transportului de persoane, în cuantum de peste 111.000 lei.
Principalele abateri au vizat depășirea regimului legal de viteză, neutilizarea centurii de siguranță, nerespectarea timpilor de conducere și de odihnă și lipsa documentelor prevăzute de lege.
Inspectoratul de Poliție Județean Sibiu va continua acțiunile pentru creșterea siguranței rutiere și pentru prevenirea și combaterea încălcării legislației în domeniul transporturilor rutiere”, transmite Alecsandra Rugaci, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
În weekend, polițiștii din cadrul Biroului Poliție Autostrada A1 Râmnicu Vâlcea – Deva au desfășurat activități în scopul creșterii gradului de disciplină rutieră pe tronsoanele aflate în competență, precum și pentru respectarea legalității în domeniul transporturilor rutiere.
„Totodată, au reținut 3 permise de conducere pentru abateri privind circulația pe drumul public, respectiv pentru încălcarea regulilor privind efectuarea depășirilor și au retras 5 certificate de înmatriculare, ca urmare a neregulilor tehnice constatate.
Spre exemplu, un conducător auto în vârstă 43 de ani din Argeș, a fost depistat pe A1, în zona km 280, în timp ce conducea o autoutilitara ce tracta o remorcă, iar în urma controlului efectuat s-a constatat ca acesta nu a utilizat cartela tahograf pentru a înregistra activitatea de conducere.
Bărbatul a fost sanctionat contravențional cu amendă în valoare de 4.000 lei conform OG 37/2007, fiind luata și măsura imobilizării ansamblului rutier.
Polițiștii Brigăzii Rutiere continuă acțiunile pentru prevenirea principalelor cauze generatoare de accidente și pentru protejarea vieții tuturor participanților la trafic”, spune purtătorul de cuvânt al poliției sibiene, Alecsandra Rugaci.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
„Sibiul nu a avut niciodată o piață de artă care să atragă atenția în mod real. Majoritatea colecționarilor, în măsura în care există în acest oraș, s-au orientat către centre culturale mai mari, precum Bucureștiul, unde caută validarea valorii artistului achiziționat, mai degrabă decât să se bazeze pe propriile sensibilități sau intuiții estetice. Din păcate, această atitudine este consecința unei lipse de educație în domeniul artelor plastice.
Astfel, mulți investesc în artă din inerție sau conform unui discurs vag preluat din exterior («am auzit că se poate investi și în artă»), fără o înțelegere reală a fenomenului artistic sau a contextului local”, îmi spune artistul sibian Albert Sofian, cu ajutorul căruia am făcut „radiografia” pieței de artă a Sibiului.
„Sibiul nu funcționează, în acest moment, ca un jucător relevant nici pe piața de artă din România, nici pe cea internațională”
Piața artei din Sibiu nu produce, spune Albert Sofian, în mod tradițional, recorduri de vânzări comparabile cu cele internaționale, însă au existat tranzacții și adjudecări notabile prin casele de licitații care includ Sibiu în circuitul lor sau opere cu legătură directă cu colecțiile locale.
Dar Sibiul nu funcționează, în acest moment, ca un jucător relevant nici pe piața de artă din România, nici pe cea internațională. Există evenimente culturale vizibile și inițiative punctuale, însă ele nu sunt susținute de o piață de artă coerentă, de galerii cu relevanță națională sau internațională și nici de un circuit constant de colecționari activi.
„Un număr redus de lucrări ajunge în străinătate”
Tablourile artiștilor sibieni ajung, în majoritate, în colecții private locale sau naționale, în special în orașe mai mari precum București, Cluj sau Timișoara. Un număr redus de lucrări ajunge în străinătate, de regulă prin contacte personale, expoziții internaționale sau achiziții făcute de români din diaspora, nu printr-un mecanism coerent de export cultural. „Această situație reflectă o piață de artă locală slab structurată, lipsită de instrumente de monitorizare și de o infrastructură profesională care să permită evaluarea reală a performanței artiștilor”, spune Albert.
Expozițiile de artă
Expozițiile de artă, îmi spune Albert Sofian, ajută în principal în mod indirect la vânzarea lucrărilor, prin creșterea vizibilității artistului și prin confirmarea consecvenței și a seriozității demersului său artistic. Ele funcționează ca un instrument de validare și de poziționare, nu ca un canal direct de vânzare.
Cazurile în care o lucrare se vinde direct din expoziție sunt rare, cel puțin în contextul sibian. De cele mai multe ori, achizițiile au loc ulterior, în afara spațiului expozițional, după un proces de reflecție și evaluare din partea potențialului cumpărător.
Cât de greu este să organizezi o expoziție de artă
În general, costurile de organizare și logistica unui eveniment expozițional revin galeriei sau instituției care găzduiește expoziția, e de părere Albert. Acestea includ spațiul, montajul, iluminarea, comunicarea publică de bază și, uneori, materialele de promovare. În realitate, însă, această susținere este adesea minimală.
„Timpul de lucru al artistului este constant ignorat”
Artistul suportă cheltuielile care țin de lucrările propriu zise: materiale de lucru precum pânză, culori, hârtie, rame, precum și transportul lucrărilor. Dar cel mai important cost este unul care nu este niciodată cuantificat și aproape niciodată luat în calcul: timpul.
Timpul de lucru al artistului este constant ignorat. Persistă încă ideea falsă că artistul este un boem sau un visător care își permite să piardă vremea în așteptarea inspirației. Nimic nu poate fi mai departe de realitate. Artiștii consecvenți sunt, în majoritatea cazurilor, oameni care lucrează zilnic în atelier, ore în șir. Din experiență directă, pot spune că se pot scurge fără să îți dai seama 12–14 ore de muncă continuă, fără să realizezi când au trecut,
În ceea ce privește costurile minime, o expoziție modestă, dar corect realizată, presupune pentru artist cheltuieli care pot începe de la câteva sute de euro și pot ajunge ușor la peste
1500–2 000 de euro, în funcție de numărul lucrărilor, dimensiuni, materiale, rame și transport. La acestea se adaugă costuri indirecte, precum documentarea, producția conceptuală și perioada în care artistul nu generează alte venituri.
Problema de fond este că mulți nu percep arta ca pe o profesie, ci ca pe un hobby care poate fi practicat în timpul liber. Realitatea este însă cu totul alta: pentru un artist serios, arta este o muncă zilnică, solicitantă fizic și mental, care presupune disciplină, investiție constantă și asumarea unor riscuri financiare reale.
„Principala problemă este lipsa unei piețe de artă funcționale, previzibile și transparente”
Îl întreb pe Albert care sunt principelele probleme ale artiștilor: „Principala problemă este lipsa unei piețe de artă funcționale, previzibile și transparente. În absența unui sistem coerent de galerii active, colecționari constanți și mecanisme clare de validare profesională, munca artistului rămâne vulnerabilă și dependentă de contexte punctuale, fără stabilitate sau perspectivă pe termen lung. Această fragilitate este amplificată de subfinanțarea cronică a sectorului artistic, mai ales în afara marilor centre urbane. Accesul la finanțări este limitat, competitiv și adesea excesiv birocratic, iar implicarea mediului privat este sporadică sau inexistentă. În multe situații, artistul ajunge să își autofinanțeze aproape integral activitatea, asumându-și riscuri economice considerabile.
La acest context se adaugă lipsa educației vizuale a publicului, care influențează direct cererea și modul în care este percepută arta contemporană. Arta este încă privită mai degrabă ca un element decorativ sau ca un hobby, nu ca o profesie care presupune muncă susținută, disciplină și investiție constantă. Un efect direct al acestei realități este izolarea profesională. Fără rețele solide, fără schimburi reale cu alte scene artistice și fără mobilitate, artistul riscă să rămână blocat într-un perimetru local limitat, cu șanse reduse de creștere și validare externă. În acest cadru deja precar apar și problemele legate de relația cu unele galerii.
Dintre toate dificultățile, poate cea mai neplăcută este modul abuziv în care artiștii ajung uneori să fie tratați: lucrări returnate deteriorate fără asumarea responsabilității, piese reținute sub pretextul unor înțelegeri verbale niciodată formalizate contractual, dar interpretate unilateral în defavoarea artistului. Majoritatea artiștilor nu sunt pregătiți să gestioneze astfel de situații și nu dispun de resursele financiare sau juridice necesare pentru a iniția demersuri legale.
De a lungul celor 15 ani de activitate expozitională pe scena artistică românească, m-am confruntat personal cu mai multe situații de acest tip, greu de soluționat. Cea mai recentă, încă nerezolvată, a fost o colaborare cu galeria Galateca din București, în urma căreia zece lucrări mi-au fost reținute abuziv, sub pretexte mincinoase. Astfel de situații pot fi evitate doar prin contracte clare și bine puse la punct. Ideea că lumea artei funcționează pe baza unor înțelegeri de tip gentleman’s agreement este, din păcate, constant infirmată de realitate.
Lipsa spațiilor de atelier la prețuri rezonabile
Pe lângă toate acestea, există problema acută a lipsei spațiilor de atelier la prețuri rezonabile. Dacă îți dorești un spațiu decent în care să îți desfășori activitatea, ești, de cele mai multe ori, împins către periferia orașului sau chiar în afara acestuia.
În zonele centrale, costurile sunt exagerate și complet necorelate cu veniturile reale ale unui artist, ceea ce face aproape imposibilă menținerea unui atelier funcțional în oraș. Această situație afectează direct continuitatea și calitatea muncii artistice și contribuie la marginalizarea artei din spațiul urban activ, acolo unde ar trebui, în mod firesc, să fie vizibilă și integrată.
„Toate aceste probleme se cumulează și transformă practica artistică, în prezent, mai degrabă într-un act de rezistență decât într-unul susținut de un sistem funcțional. Acestea sunt doar câteva dintre dificultățile cu care se confruntă majoritatea artiștilor. Lista este mult mai lungă, însă, din dorința de a nu face această discuție excesiv de sumbră, mă opresc aici”.
„La nivel general, se observă o scădere constantă a vânzărilor”
Anul 2026 se va desfășura, spune artistul, cel mai probabil, sub semnul continuității unui trend descendent care afectează piața de artă de aproape doi ani. La nivel general, se observă o scădere constantă a vânzărilor, în special în zona artei contemporane, care este prima afectată în perioade de instabilitate economică. Arta contemporană se vinde tot mai greu, colecționarii devenind mai prudenți și orientându se aproape exclusiv către nume consacrate sau către lucrări cu valoare istorică deja confirmată.
Segmentul experimental sau emergent este, în acest context, marginalizat aproape complet din punct de vedere comercial. Sibiul nu va face excepție de la acest context. Orașul va rămâne activ din punct de vedere cultural, însă fără o piață de artă funcțională, artiștii vor resimți tot mai acut presiunea economică. Expozițiile vor continua să existe, dar vor genera tot mai puține rezultate concrete în termeni de vânzări.
„Sibiul rămâne mai degrabă un spațiu de consum cultural decât un actor activ în economia artei”
Orașul produce, e de părere artistul, conținut cultural și vizibilitate, dar nu generează mecanisme reale de piață. Fără infrastructură profesională, fără investiții private consistente și fără o strategie pe termen lung, Sibiul rămâne mai degrabă un spațiu de consum cultural decât un actor activ în economia artei, este un oraș relativ animat din punct de vedere cultural.
Elementul central rămâne Festivalul Internațional de Teatru, care concentrează cea mai mare parte a vizibilității și a resurselor. Deși acest festival încearcă să includă și alte segmente artistice, precum artele plastice, muzica sau baletul, aceste zone funcționează mai degrabă ca extensii marginale.
Singurul eveniment de anvergură dedicat exclusiv artelor plastice contemporane în Sibiu rămâne Festivalul Internațional de Artă Contemporană SCAF. Acesta a avut un început timid și modest, dar a fost organizat constant, an de an, iar astăzi a crescut vizibil atât ca amploare, cât și ca notorietate.
În pofida acestei evoluții, evenimentul rămâne fragil, fiind dependent în mare măsură de finanțările oferite de Ministerul Culturii. Din această perspectivă, SCAF ar putea deveni un exemplu de bună practică pentru implicarea mediului privat local. Oamenii cu resurse financiare din Sibiu ar putea investi cu încredere într un astfel de proiect, contribuind nu doar la consolidarea festivalului, ci și la adăugarea unui plus de valoare culturală reală orașului.
„Un an de adaptare și rezistență pentru artiști, nu unul de relansare”
„În lipsa unor intervenții structurale, a implicării mediului privat și a unor politici culturale coerente, 2026 se anunță mai degrabă un an de adaptare și rezistență pentru artiști, nu unul de relansare”, concluzionează Albert.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%.Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
Într-o țară în care curierul adevărat sună, dar hoțul scrie SMS-uri politicoase, a apărut una dintre cele mai frecvente țepe ale momentului: „avem un colet pentru dvs., introduceți datele cardului”.
Pare banal. E eficient. Și, din păcate, face victime zilnic.
Schema e simplă, aproape elegantă în ticăloșia ei. Primești un mesaj sau un e-mail care arată ca fiind de la o firmă de curierat. Logo, font, limbaj corect, chiar și un „număr de comandă”. Ți se spune că livrarea a fost blocată și că trebuie să achiți o taxă mică sau să confirmi datele cardului. Apeși linkul. Introduci datele. Banii dispar. Iar curierul… n-a existat niciodată.
De ce prinde?
Pentru că:
• comandăm mult online;
• suntem grăbiți;
• suma cerută e mică („doar 9,99 lei”);
• mesajul creează panică („ultimul termen de livrare”).
Hoțul nu îți cere milioane. Îți cere atenția pentru 30 de secunde. Atât îi trebuie.
Din experiența profesională (și din dosare concrete), lucrurile sunt simple:
1. Nicio firmă de curierat NU îți cere datele cardului prin SMS sau e-mail. Niciodată.
2. Linkurile duc către site-uri dubioase, cu adrese ciudate, nu domenii oficiale.
3. Mesajele sunt impersonale: „Stimate client”, nu numele tău.
4. Urgență artificială: „dacă nu confirmați în 2 ore…”.
Dacă apare una dintre aceste situații, nu e curier. E infracțiune.
Ce se întâmplă aici nu e „ghinion”, nu e „neatenție”, ci înșelăciune, în forma ei clasică, comisă prin mijloace informatice.
Fapta e penală. Victima are dreptul să:
• sesizeze banca (imediat);
• blocheze cardul;
• depună plângere penală;
• solicite recuperarea prejudiciului, acolo unde se poate.
Problema reală? Mulți nu reclamă. Din rușine. Din comoditate. Din ideea falsă că „n-are rost”. Are rost. Tocmai pentru că fenomenul a explodat.
Curierul adevărat îți aduce pachetul.
Curierul fals îți golește contul.
Nu introduceți niciodată datele cardului dintr-un link primit pe telefon. Oricât de „oficial” ar arăta. Oricât de mică ar fi suma. Oricât de grăbiți ați fi.
Iar dacă totuși ați căzut în capcană, nu tăceți. Înșelăciunea trăiește din tăcerea victimelor.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%.Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
Poeta sibiană Luminița Giurgiu își lansează joi, 19 februarie, la Galeria Atu Toys NAC din Sibiu, cel de-al cincilea volum de poezie, intitulat „Inimioni”.
La evenimentul găzduit de artistul Niu Herișanu vor lua cuvântul: scriitorul Ioan Radu Văcărescu, președintele filialei Sibiu a Uniunii scriitorilor, poeta Simona Șerban, scriitorul și criticul literar Savu Popa, scriitorul și poetul Dumitru Chioaru, scriitorul Silviu Guga, actorii Lerida Bucholtzer și Cătălin Neghină, care vor susține și un recital poetic, precum și elevii Maia Loloiu și Cristian Băilă, membri ai Cenaclului „Iustin Panța”.
„Inimioni este un volum despre fragilitatea umanului într-o lume suprasaturată de zgomot, tehnologie și simulacru. Mesajul este unul onest. Salvarea până la urmă nu vine din progres, ci din capacitatea de a rămâne vulnerabili, sensibili și umani. Poezia Luminiței Giurgiu face mai mult decât să invite cititorul la lectură, ea îl implică în fiecare vers, îl pătrunde adânc, asemenea unei răni necesare din care se naște sensul”, spun criticii.
Luminița Giurgiu a debutat în anul 2021 cu volumul de poezii „Flagrant delict de emoție”, apoi a urmat o succesiune de volume: „Fără suflare”, „Floare carnivoră, speranța”, „ Această tandrețe”.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%.Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
Suedia se află într-un punct critic: presiunile pentru a renunța la coroana suedeză și a adopta euro cresc, într-un context global marcat de tensiuni geopolitice. Situația diferă semnificativ de referendumul din 2003, când suedezii au respins moneda europeană.
Contextul geopolitic schimbat
Amenințările venite din partea Rusiei și Chinei, alături de politica „America First” promovată de fostul președinte Donald Trump, expun economiile mici la riscuri majore. Adoptarea euro ar putea consolida integrarea Suediei în structurile europene și ar oferi stabilitate într-un moment critic, notează publicația El Economista, citată de Mediafax.
Diferența față de 2003
În 2003, suedezii au votat împotriva adoptării euro, protejând independența monetară a țării. Astăzi, dezbaterea include și dimensiuni geopolitice, evidențiate de evenimente precum intenția lui Trump de a cumpăra Groenlanda de la Danemarca, care subliniază vulnerabilitatea statelor mici.
„Suedia este acum membru cu drepturi depline al NATO și ne consolidăm apărarea împreună cu partenerii din UE”, declară Cecilia Rönn, deputată din Partidul Liberal. „Dar rămânem cu un picior în afară, pentru că nu facem parte din cooperarea monetară.”
Ministrul finanțelor, Elisabeth Svantesson, a anunțat sprijinul pentru o analiză aprofundată a avantajelor și dezavantajelor adoptării euro. „Lumea se schimbă, la fel și Uniunea Europeană”, a subliniat ea în Parlament.
Argumentele pentru euro câștigă teren
Economistul Lars Calmfors, considerat o autoritate în probleme monetare, și-a schimbat poziția față de euro. Dacă în 2003 recomanda amânarea deciziei, acum susține moneda unică europeană ca răspuns la provocările geopolitice.
„Considerațiile geopolitice sunt foarte diferite astăzi. Este vorba despre Rusia, China și o Americă mai puțin previzibilă”, spune Calmfors.
Adoptarea euro ar întări legăturile politice, ar asigura un loc la masa deciziilor financiare europene și ar facilita comerțul și investițiile. Peste 60% din comerțul Suediei este cu Uniunea Europeană, comparativ cu doar 6,4% cu SUA.
Rezistența internă rămâne ridicată
Sprijinul public pentru euro este încă limitat: doar o treime dintre suedezi susțin adoptarea monedei unice. Un nou referendum va fi, cel mai probabil, necesar.
Partidul Liberal este singurul care susține ferm aderarea la euro, în timp ce alte partide majore sprijină doar evaluarea avantajelor. Social-democrații nu au luat o poziție clară, iar Democrații Suedezi, formațiune de extremă dreapta, se opun categoric.
Un proces îndelungat
Dacă Suedia va decide să adopte euro, implementarea ar dura cel puțin patru ani, incluzând doi ani pentru stabilizarea cursului de schimb față de moneda europeană.
Cecilia Rönn vede însă posibilități de accelerare, comparând situația cu aderarea rapidă a Suediei la NATO în 2022, după invazia Ucrainei. „Pentru mine, euro nu este o chestiune de dacă, ci de când”, concluzionează ea.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%.Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
Îmbătrânirea nu este un proces liniar. Un studiu amplu realizat în 2024 de Universitatea Stanford arată că organismul uman trece prin două etape critice de îmbătrânire accelerată, în jurul vârstelor de 44 de ani și 60 de ani, relatează Mediafax. Cercetarea, desfășurată pe o perioadă de șapte ani, a analizat modificările celulare la persoane cu vârste între 25 și 75 de ani.
Potrivit publicației Daily Mail, rezultatele indică două „vârfuri” clare în procesul de degradare biologică. Profesorul Michael Snyder, specialist în genetică, subliniază că aceste praguri biologice necesită o atenție sporită asupra stilului de viață.
Ce se întâmplă în corp la 44 de ani
În jurul vârstei de 40–45 de ani, metabolismul începe să sufere modificări semnificative:
1. Metabolismul grăsimilor și al zahărului încetinește
Organismul procesează diferit lipidele și carbohidrații. Nivelul colesterolului poate crește, ceea ce amplifică riscul de boli cardiovasculare.
2. Scade densitatea osoasă
Masa osoasă atinge un vârf în jurul vârstei de 30 de ani, apoi începe să scadă progresiv. După 44 de ani, fragilizarea oaselor devine mai evidentă.
Până la 40% dintre persoanele peste 50 de ani pot dezvolta osteopenie – stadiul incipient al subțierii osoase, care poate evolua spre osteoporoză dacă nu sunt luate măsuri preventive.
Conform datelor publicate de Royal Osteoporosis Society, una din două femei și unul din cinci bărbați de peste 50 de ani vor suferi o fractură cauzată de fragilitatea oaselor.
Schimbările majore după 60 de ani
După pragul de 60 de ani, organismul trece printr-o nouă etapă de îmbătrânire accelerată, care afectează în special metabolismul, rinichii și sistemul cardiovascular.
1. Crește riscul de diabet de tip 2
Rezistența la insulină devine mai frecventă, iar glicemia este metabolizată mai greu. Potrivit organizației Diabetes UK, milioane de persoane sunt afectate de diabet, iar multe cazuri rămân nediagnosticate.
Specialistul Douglas Twenefour atrage atenția că sedentarismul și pierderea masei musculare agravează problema.
2. Funcția renală scade treptat
După 60 de ani, funcția rinichilor se reduce cu aproximativ 1% pe an. Diabetul și hipertensiunea arterială sunt factori majori de risc pentru boala cronică de rinichi.
3. Inima și vasele de sânge devin mai vulnerabile
Arterele își pierd elasticitatea, iar acumularea de placă ateromatoasă crește riscul de infarct și accident vascular cerebral.
Cum poți încetini procesul de îmbătrânire
Deși aceste praguri biologice sunt naturale, impactul lor poate fi redus prin măsuri simple, susținute de specialiști:
1. Exerciții fizice regulate
Minimum 150 de minute de activitate moderată pe săptămână
Exerciții de forță de cel puțin două ori pe săptămână
Activități cu impact (mers alert, sărituri ușoare) pentru stimularea densității osoase
2. Alimentație echilibrată
-Consum adecvat de calciu (produse lactate, legume verzi)
-Suplimente de vitamina D, la recomandarea medicului
-Limitarea cărnii roșii și procesate la maximum 70 g pe zi
3. Stil de viață sănătos
Renunțarea la fumat
Limitarea alcoolului la cel mult 14 unități pe săptămână
Monitorizarea regulată a tensiunii arteriale, glicemiei și colesterolului
La 44 și 60 de ani apar schimbări biologice profunde
Îmbătrânirea accelerată la 44 și 60 de ani este susținută de dovezi științifice și reflectă schimbări biologice profunde. Totuși, prin prevenție, mișcare și alimentație corectă, aceste etape pot fi gestionate eficient.
Adoptarea unui stil de viață sănătos înainte și în timpul acestor praguri critice poate face diferența dintre o îmbătrânire cu probleme și una activă, echilibrată și sănătoasă.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%.Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat o schimbare majoră în politica de administrare a companiilor de stat: orice societate care înregistrează pierderi doi ani la rând va intra automat într-un proces de restructurare și reorganizare, sub monitorizarea directă a Ministerul Finanțelor.
Măsura face parte dintr-un pachet amplu de reformă a companiilor de stat și vizează creșterea eficienței, reducerea pierderilor bugetare și profesionalizarea managementului.
Analiza financiară a companiilor de stat, în linie dreaptă
Într-o intervenție la Digi 24, vicepremierul a explicat că AMEPIP a finalizat analiza financiară preliminară a companiilor de stat.
„De săptămâna trecută au început întâlnirile cu ministerele împreună cu fiecare companie în parte”, a declarat Oana Gheorghiu.
Printre primele companii analizate se numără:
Tarom
Metrorex
CFR
În perioada următoare, evaluările vor continua cu companiile din sectorul energetic. Totodată, au avut loc discuții și cu sindicatele pentru a obține o imagine completă asupra situației.
Termenul-limită pentru finalizarea analizei este sfârșitul lunii februarie.
Reguli stricte: fără finanțare fără plan clar de restructurare
Noua regulă este clară: două exerciții financiare consecutive pe pierdere declanșează automat procedura de restructurare.
Vicepremierul a criticat practica anterioară prin care companiile cu pierderi cronice au fost susținute din bugetul de stat fără măsuri ferme de redresare. De acum înainte, finanțarea va fi condiționată de:
existența unui plan solid de restructurare;
obiective clare de eficientizare;
monitorizare strictă din partea Ministerului Finanțelor.
Lipsa monitorizării și implicarea insuficientă a consiliilor de administrație au fost identificate drept cauze majore ale acumulării pierderilor.
Probleme structurale: supraangajare și dezechilibru între TESA și operațional
Unul dintre punctele sensibile ale reformei companiilor de stat este structura personalului.
Potrivit vicepremierului, există situații în care:
numărul angajaților depășește standardele de eficiență;
personalul TESA (administrativ) este supradimensionat;
sectorul operațional este subdimensionat.
Obiectivul declarat nu este concedierea masivă, ci readucerea companiilor în parametri sustenabili și competitivi.
Profesionalizarea managementului și voința politică
Un alt pilon al reformei îl reprezintă profesionalizarea consiliilor de administrație. În colaborare cu AMEPIP, Guvernul lucrează la:
selecții transparente;
criterii de competență clare;
numirea unor manageri cu experiență reală în administrarea companiilor.
Succesul reformei depinde însă, potrivit vicepremierului, de voința politică. „Companiile trebuie finanțate doar în condiții foarte stricte și cu un plan foarte clar de restructurare, care trebuie să fie și monitorizat”, a subliniat Oana Gheorghiu.
Concluzie
Noua regulă privind restructurarea obligatorie a companiilor de stat cu pierderi doi ani consecutiv marchează o schimbare semnificativă în gestionarea banului public. Accentul cade pe responsabilitate managerială, eficiență economică și monitorizare strictă, într-un context în care pierderile repetate nu vor mai fi tolerate fără măsuri concrete de reformă.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%.Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
