iMed Oftalmologie, echipa care redă lumina ochilor
Trăim în secolul vitezei, unde totul se derulează prin fața ochilor cu mare repeziciune. Dar oare am fost noi creați să facem față acestor presiuni informaționale, vizuale? Cum ne putem proteja ochii de factorii nocivi sau cum putem depista bolile “tăcute”, ne vor spune medicii din cadrul Clinicii iMed Oftalmologie din Sibiu. Pentru că prevenția este foarte importantă, clinica situată pe strada N. Iorga Nr.50A (în spatele Dispensarului Cedonia) oferă consultații oftalmologice GRATUITE, cu bilet de trimitere de la medicul de familie. Tot ce trebuie să faceți pentru a vedea viața cu ochi este să sunați la numărul 0369.435.804 sau 0770.801.854 și să vă faceți o programare. Indiferent că aveți nevoie de tratament medicamentos, ochelari sau intervenție chirurgicală, nu veți fi puși pe drumuri deoarece aici există aparatura necesară și specialiștii pentru a găsi soluții pentru fiecare caz în parte.
Reporter: Dacă avem ochii roșii, îi simțim uscați și avem senzația de „nisip în ochi” ar trebui să mergem la medic sau ne putem trata acasă?
Dr. Pașca Bianca: Dacă apar aceste simptome, este necesară prezentarea la un consult oftalmologic. Ochii roșii pot fi semn al unei conjunctivite sau al unui sindrom de ochi uscat, dar pot totodată să apară în afecțiuni oculare grave, precum keratită sau glaucom. Din păcate, automedicația la pacientul care prezintă aceste simptome este foarte frecventă și poate să ducă la agravarea bolii și chiar la apariția complicațiilor. Conjunctivitele pot fi de mai multe feluri: alergice, bacteriene, virale sau fungice, iar tratamentul eficient poate fi instituit corect doar de către medicul oftalmolog, după o examinare riguroasă în cadrul consultației. Așadar, este recomandată prezentarea la medic încă de la debutul acestor simptome și evitarea administrării oricăror alte remedii (lapte, miere, substanțe care albesc ochiul, ceai de mușețel, etc.) care pot interfera cu vindecarea afecțiunii, ducând la complicații sau chiar pierderea vederii.
Reporter: De la copii de câteva luni până la adulți, tot mai multe persoane își petrec ore bune din zi în fața telefonului, tabletei, calculatorului, televizorului, etc. Au de suferit ochii?
Dr. Pașca Bianca: Da. Expunerea îndelungată la lumina albastră emanată de aceste aparate poate afecta ochiul. Manifestările care pot apare sunt diverse, de la uscăciune oculară severă, înroșirea ochiului, oboseală oculară, dureri de cap, vedere încețoșată până la scăderea vederii prin afectarea celulelor retiniene. Pentru a reduce incidența acestor simptome, în primul rând trebuie controlat screen-time-ul, adică durata petrecută privind fix la ecrane care emană radiație albastră. Dacă totuși nu se poate reduce durata, este recomandat să facem pauze de privit în depărtare, clipit des și să adoptăm o postură corectă. Este recomandată efectuarea unei consultații oftalmologice complete, medicul oftalmolog fiind în măsură să recomande și alte metode de protecție atunci când apar simptomele descrise mai sus (administrarea lacrimilor artificiale sau ochelari cu filtru de protecție).
Reporter: Auzim tot mai des că soarele este dăunător pentru piele. Este dăunător și pentru ochi?
Dr. Laslău Bianca: Marea majoritate a radiațiilor ultraviolete solare (UV-B) sunt absorbite de cornee și cristalin, în timp ce sub 1% ajung la nivelul retinei. Expunerea frecventă și prelungită la lumina solară poate să ducă la apariția unor afecțiuni oculare, datorita efectului cumulativ pe care aceasta îl are. Poate să cauzeze afecțiuni acute de tipul keratoconjunctivitei (o arsură oculară ce apare în condițiile expunerii la lumina puternică atunci când e zăpadă sau a reflectării luminii de către nisip sau apă), arsură a celulelor retinei (este ireversibilă și apare dacă privim eclipsa solară fără ochelari de protecție). Poate să determine apariția pingueculei (o ingroșare a conjunctivei) sau a pterigionului (o îngroșare și o proliferare a conjunctivei spre cornee), a cataractei, a unor tumori de conjunctivă, a degenerescenței maculare legate de vârstă. Pielea de la nivelul pleoapelor, în special de la nivelul pleoapei inferioare, este foarte expusă razelor soarelui. Ca urmare, o expunere cronică și excesivă poate să ducă la apariția tumorilor palpebrale benigne sau maligne (canceroase).
Reporter: Există afecțiuni ale ochilor care nu dau simptome, dar pot avea urmări grave?
Dr. Popa Dorina: Da, sunt boli oculare sau boli generale cu manifestări oculare, tăcute, care nu dau niciun simptom. De exemplu, glaucomul cu unghi deschis este o boala tăcută, nu doare, dar care duce la orbire printr-o distrugere lentă a nervului optic de o presiune oculară mare. De aceea, noi măsurăm tensiunea oculară tuturor pacienţilor care se prezintă pentru consult oftalmologic, fie că este pentru prescriere de ochelari, fie că este pentru o altă patologie. Presiunea oculară poate fi crescută şi de cortizonul din anumite picături, uneori găsim presiune oculară mare la pacienţi care au pus picături pentru conjunctivită. De aceea, orice tratament trebuie prescris de medic şi urmărit de medic. Am avut copii cu glaucom secundar avansat, chiar recent, un caz care a ajuns la chirurgie, pentru că a pus picături cu cortizon şi nu a fost urmărită presiunea oculară. Un alt exemplu este diabetul care poate să afecteze foarte grav retina şi uneori, deşi la fundul de ochi sunt modificări avansate, vederea este încă bună şi pacientul nu urmează niciun tratament. Este foarte periculos să aştepţi un simptom cum este scăderea vederii ca să faci un tratament pentru că, uneori, nu mai putem recupera şi leziunile sunt ireversibile. De aceea se fac consultaţii preventive, de depistare activă a anumitor boli oculare „tăcute” şi totul trebuie urmărit de medicul oftalmolog într-un ritm bine stabilit prin niste ghiduri şi norme foarte clare. Nimic nu se face la întâmplare, pentru a avea rezultate bune.
Reporter: Cât de mult a evoluat tehnologia?
Dr. Popa Dorina: Asistăm la o adevărată explozie a aparaturii medicale în oftalmologie.Acum nici nu mai concepem un consult medical fără a fi completat de investigaţii. De exemplu, nu mai prescriem ochelari fără o autorefractometrie computerizată şi fără foropterul automat unde lentilele sunt schimbate automat. În cazul astigmatismelor, verificăm corneea cu topografie corneeană care ne aduce informaţii despre anumite boli ale corneei cum este keratoconusul. Sunt foarte mulţi pacienţi cu afecţiuni retiniene cum este retinopatia diabetică şi degenerescenţa maculară sau pacienţi cu glaucom la care tomografia de retină şi de nerv optic (OCT-ul) este o investigaţie indispensabilă pentru a pune un dignostic corect, întrucât ne aduce informaţii de ordinul micronilor. Bineînţeles că aceste informaţii trebuie corect interpretate pentru că dacă nu ştii să le interpretezi, degeaba ai aparatura performantă. În acest scop noi suntem pregătiţi, am participat la cursuri şi am făcut stagii de pregătire în străinătate şi în alte centre universitare, avem diplome de certificare şi atestate, nu lucrăm „după ureche”. Este foarte importantă pregătirea clinică şi coroborarea acestor rezultate cu aspectul clinic.
Reporter: În ceea ce priveste operaţiile de cataractă şi nu numai, tehnologia modernă a evoluat şi ea?
Dr. Popa Dorina: Da, pentru operaţiile de cataractă trendul este acum de intervenţii miniminvazive, cu incizii mici de 1-2 milimetri, cu anestezie cu picături, cu cristaline foldabile şi preîncărcate, care permit un timp scurt, de 10-15 minute al operaţiilor şi o recuperare foarte rapidă. Este şi laserul YAG care înlocuieşte anumite operaţii, cu el se face capsulotomia laser în cazul cataractei secundare şi iridotomia laser în cazul glaucomului cu unghi îngust.
Reporter: Cum se realizează în zilele noastre o operație de extirpare a unei tumori a pleoapei?
Dr. Laslău Bianca: În momentul în care suspicionăm o tumoră canceroasă indicăm și plănuim în cel mai scurt timp intervenția chirurgicală prin care aceasta va fi îndepărtată. De cele mai multe ori operația se face cu anestezie locală. Tumora va fi excizată, iar defectul rămas va fi reconstruit în funcție de cât de mare este, prin sutura directă (în cazul celor mici), sau prin utilizarea de lambouri și grefe din țesuturile învecinate (atunci când defectul rămas este mare). Țesutul îndepărtat va fi trimis la laborator pentru examen histopatologic. La baza chirurgiei pleoapei stau tehnici descrise în urmă cu mulți ani, dar care au suferit de-a lungul timpului numeroase modificări, devenind astfel mai puțin agresive cu țesuturile învecinate, mai delicate cu suprafața ochiului, având totodată și un rezultat bun din punct de vedere estetic. Chirurgul oculo-plastician are în vedere îndepărtarea completă a tumorii, minimalizând astfel riscul unei recidive, alegerea tehnicii operatorii potrivite cazului, dar și protejarea sănătății globului ocular.
Cât de des trebuie să mergem la oftalmolog?
Consultația oftalmologică se recomandă cel puțin odată pe an. Desigur, există și afecțiuni care necesită prezentarea cu o frecvență mult mai crescută la medicul oftalmolog.
Consultația de bază constă în determinarea dioptriilor prin autorefractometrie computerizată, realizarea corecției optice și a prescripției rețetei de ochelari, măsurarea tensiunii intraoculare, examinarea structurilor anterioare ale globului ocular, examinarea fundului de ochi. La copii sunt necesare examinări suplimentare (instilarea picăturilor pentru cicloplegie, determinarea vederii în spațiu, evaluarea prezenței strabismului, evaluarea motilității oculare). Clinica iMed este singurul loc unde se face exerciţii ortoptice la SINOPTOFOR pentru evaluarea vederii binoculare, foarte importantă la copii deoarece procesul se încheie la 6 ani şi poate fi reeducat între vârsta de 3 şi 6 ani, prin excerciţii la acest aparat.
