Candidatul PNL la funcția de primar al municipiului Sibiu, Adrian Bibu, este la prima competiție electorală de acest nivel. Una pe care și-a dorit-o convins fiind că “Se poate mai mult. Și mai bine!”.
Asociat cu sportul prin performanțele sale în domeniu și prin funcția de director al Sălii Transilvania, Adrian Bibu este, de fapt, absolvent de Științe Economice. A activat în domeniul privat și este un susținător cunoscut al organizațiilor de mediu și de protecție a animalelor. Speră ca Sibiul să fie din nou înaintea vremurilor și nu doar să țină pasul cu ele.
Ați anunțat încă de acum un an că doriți să candidați. De ce?
Candidez fiindcă știu că Sibiul poate mai mult. Și mai bine! Din același motiv mi-am și anunțat intenția încă de acum un an – fiindcă sunt convins că funcția de primar al acestui oraș trebuie întâi de toate dorită. Nu trebuie să te împingă nici partidul să ți-o asumi și nici alte conjuncturi. Apoi, pentru această funcție trebuie să convingi. Eu am reușit să conving liberalii sibieni și sper ca împreună cu ei să conving și sibienii.
Cum se împacă toate acestea cu relația privilegiată dintre PNL și FDGR?
Se împacă foarte bine, fiindcă nu suntem într-o competiție cu mize personale. Suntem, dacă îmi permiteți comparația, într-un fel de “concurs de soluții” cu scop final mai binele orașului. PNL a susținut FDGR în administrarea Sibiului. Apreciez unele dintre eforturi, ba chiar le-am votat în Consiliul Local. Dar sunt și situații în care cred că se putea face mai bine, unele în care abordarea putea fi diferită sau altele în care e bine să ne întoarcem la ceea ce a gândit fostul primar Klaus Iohannis, fiindcă a gândit bine.
Care sunt proiectele PNL Sibiu și ale lui Adrian Bibu?
Avem un program complex, detaliat. Va fi postat public și o să-i îndemnăm pe sibieni să ne trimită opiniile lor. De altfel, după cum s-a vazut, cred în idei plecate de la comunitate și aplicate de specialiști. Cred, de asemenea, în abordări curajoase. Sibiul trebuie nu doar să țină pasul cu vremurile, ci să fie, așa cum se întampla odată, înaintea lor.
La ce vă referiți când vorbiți despre curaj?
Mă refer, de exemplu, la determinarea Municipalității de a depăși abordări împământenite, dar nu neapărat bune. Eu sunt liberal și cred că dezvoltarea unui oraș depinde de mediul de afaceri. Pe de altă parte nu cred că expansiunea urbanistică trebuie dictată de dezvoltatori, ci că trebuie sa fie rezultatul unui dialog cu acestia, dar cu prevederi clare din partea Municipalitatii. Nu mi se pare normal ca într-o zonă care reprezintă interes evident pentru dezvoltatori să avem trei-cinci-zece planuri urbanistice zonale, făcute de trei-cinci-zece constructori. Si undeva la intersectia tuturor acestora sa gasim un drum mai larg sau mai ingust, trotuare mai mici sau mai mari si asa mai departe.
Noul Plan Urbanistic General trebuie sa fie un document explicit, care sa ne scuteasca de interpretari si prin care sa putem vedea dezvoltarea orasului. Pana atunci, pana cand vom ajunge la aprobarea actualizarii PUG-ului, trebuie sa schimbam modul de lucru! Cred că PUZ-urile trebuie făcute de Primărie, și în ele, la nivel de detaliu, să se încadreze cei care vor să construiasca, tinand cont de spatiile publice de care are nevoie orasul (strazi, alei, piste -nu benzi!- de biciclete, zone verzi etc). Sunt evidente zonele care manifesta interes pentru investitori. Ei bine, pentru fiecare dintre acestea Primaria trebuie sa isi intocmeasca PUZ-uri care sa prevada spatiile publice. Fireste, municipalitatea trebuie sa isi asume termene clare si sa le respecte, sa nu tina investitorii in asteptare si de aceea este nevoie de implicarea tuturor. Sunt institutii de avizare care nu au termene, pot raspunde azi sau pot raspunde peste un an sau doi. Acest lucru, cu hotarari politice daca altfel nu se poate, trebuie reglementat la nivel national.
Stiu ca urbanismul este un subiect sensibil la nivelul Sibiului, dar trebuie avut curajul de a schimba lucrurile. Si oamenii, dacă e cazul. Trebuie sa ne pozitionam corect unii fata de ceilalti, administratie si investitori si sa o facem cu gandul la oras. Sunt foarte multe lucruri de spus – si de facut in domeniul acesta. Oamenii asteapta Planul Urbanistic-Zone Construite Protejate, un alt mecanism de ajutor si asa mai departe.
Un alt exemplu de curaj se referă tot la dezvoltare și privește capacitatea administrației de a negocia cu deținătorii de proprietăți, fie ei persoane fizice sau juridice. Iata un caz concret, unul din multele: Primarul Klaus Johannis a vorbit despre relocarea Bazei Hipice acum 10 ani. Astăzi suntem în aceeași situație, doar că presiunea acestei relocări, necesitatea sa, este mult mai mare. De fapt relocarea ar ajuta clubul, care s-ar putea dezvolta într-un spațiu mai mare, în natură, și i-ar ajuta și pe riverani: zona ar putea fi transformată în parc (într-un cartier deficitar la acest capitol). Vorbim de asemenea despre intersecții care ar putea fi reconfigurate dacă am cumpara imobile conform legii, despre străzi întregi care s-ar putea face dacă am avea curajul de a face lucruri care sunt premise de lege, dar nu s-au mai făcut până acum la noi.
Practic, platforma când ar deveni document public?
Foarte curând fiindcă vreau sa aflu ce cred oamenii despre soluțiile noastre. Sper, de exemplu, să avem susținerea publică într-un demers care are potențialul de a ajuta orașul să respire, chiar dacă are nevoie de o abordare metropolitană: TRENUL PERIURBAN SIBIU-VEST-CISNADIE. Este vorba despre legătura feroviară între Zona Industrială Vest- Gara Mică-Gara Mare-Halta Vasile Aaron- Șelimbăr-Cisnădie, o legătură care în mare parte există chiar dacă, parțial, este deținută de privați.
Nu este o investiție enormă?
-Ba da, dar și puterea Sibiului de a realiza acest proiect în parteneriatul Zonei Metropolitane este mare. Numărul de mașini care intră în Sibiu trebuie redus și trebuie acționat pe mai multe direcții: Centura Sud, un proiect pe care Daniela Cimpean l-a adus de la faza de povești la cea de variante concrete de realizare, transportul public rutier metropolitan și transportul feroviar periurban. Respirăm zilnic noxe, stăm în trafic zeci și zeci de minute fiindcă nu există alternative. Ei bine, trenul periurban este una care poate asigura legătura din Șelimbăr sau Cisnădie cu Zona Industrială Vest în condiții de rapiditate, de poluare redusă și de eficiență economică.
Cu ce bani s-ar putea realiza acest proiect?
Cu bani din Programul Operațional Infrastructura Mare și din Programul Operațional Asistență Tehnică. Ambele finanțează o bună parte din necesitățile acestui demers, care, într-adevăr sunt complexe: spații de genul park&ride, material rulant, pasaje de trecere peste drumuri etc. Dar, asa cum spuneam, dacă nu avem curaj să privim spre viitor, peste zece ani vom constata că deși s-au mai asfaltat încă 100 de străzi, calitatea vieții nu a crescut simțitor.
Oamenii se asteaptă probabil să vorbiți mult despre sport în această campanie…
Voi vorbi mult ȘI despre sport fiindcă avem în vedere un concept amplu care nu privește doar facilități răzlețe, ci este o întreagă strategie. Considerăm în primul rând, că oamenii trebuie să beneficieze de facilități în zonele în care locuiesc. Cine vrea să facă mișcare nu ar trebui să se urce în mașină, să piardă 15-20-30 minute în trafic, să participe la aglomerarea orașului ca să ajungă în Sub Arini. Propunem trei parcuri cu facilități sportive de mari dimensiuni, dar și facilități în curțile școlilor. Curțile școlilor trebuie să rămână deschise după cursuri, dar la fel de important este ca ele să ofere infrastructură pentru sport.
În plus, strategia noastra prevede transformarea Sibiului -avantajat din punct de vedere geografic- într-un centru de interes pentru practicarea sportului de performanță și de masă. Mă refer aici la competiții și cantonamente, iar acest lucru se poate face doar oferind infrastructura necesară: un complex competițional și un complex de pregătire. Primul – pe terenul dintre Sibiu și Poplaca, având în componență o sală polivalentă de 10.000 de locuri, terenuri exterioare, spații de servicii, parcări etc. Al doilea- în Păltiniș, cuprinzând facilități de cazare și pregătire (terenuri, săli de antrenament) pentru diferite discipline. Aceasta este rețeta care poate asigura un flux suplimentar de turiști, poate determina real promovarea sportului și poate contribui la creșterea economică a orașului.
Sibienii cred ca sunt preocupați de trafic și parcări…
Este normal să fie așa. Și eu sunt preocupat de trafic și parcări. Și de aceea propunem investiții care, sincronizate, pot produce efecte. Degeaba desenăm parcări. Autobuzele nu vor avea loc de mașinile parcate, la fel nici pietonii sau bicicliștii. Am prevăzut în programul nostru parcări supraterane în cartiere. Acestea vor conduce la eliberarea domeniului public și ulterior la realizarea de benzi de circulație speciale pentru mijloacele de transport și piste sigure de biciclete. De asemenea, parcările park & ride de la intrările în oraș realizate în parteneriatul Zonei Metropolitane împreună cu Șelimbărul și cu Cristianul vor contribui la reducerea aglomerației. Luăm chiar în discutie folosirea tichetului de park & ride drept bilet pentru mijlocul de transport în comun.
Cred, insa, ca sibienii sunt preocupati si de educatie. Avem probeleme majore din acest punct de vedere la nivelul orasului si de aceea am conturat un program de constructie de unitati de invatamant si extideri a celor existente.
Domnule Adrian Bibu, este prima campanie electorală de nivelul acesta în care intrați. La ce vă așteptați?
Mă aștept ca noi, candidații, să găsim unii la alții idei bune și mă mai aștept ca de ele sa aibă maturitatea de a ține cont oricare câștigător. Eu sunt un om căruia nu i se poate reproșa trecutul, sunt nou în politică și sper ca fie și numai din acest motiv să nu ne pierdem vremea în atacuri, să nu ne manifestăm în fața sibienilor altfel decât cu respect față de ei și unii față de ceilalți.
