Dosarul arestărilor RAR, în care 16 persoane din cadrul RAR Sibiu și RAR Vâlcea au fost arestați și acuzați de comiterea unor fapte de corupție intră în faza următoare. Procurorii au finalizat ancheta penală, iar rechizitoriul a fost trimis judecătorilor. Cei 16, inclusiv un agent de poliție, sunt acuzați de comiterea a 138 de fapte penale, de la luare și de mită, complicitate la luarea de mită, la trafic de influență.
Povestea celor 16, conduși de fostul director Ioan Oțetea, spusă de procurori, este simplă: angajații RAR cereau și primeau mită de la persoane care doreau să înmatriculeze automobile care nu îndeplineau, de fapt, condițiile tehnice pentru a putea circula pe drumurile publice. Cei vinovați și complicii lor foloseau un sistem de coduri pentru a nu fi prinși, primeau banii ascunși în actele mașinii și reușeau să scape de vigilența procurorilor, care au folosit investigatori sub acoperire pentru a culege dovezi.
Iată faptele, așa cum sunt descrise procurori:
În fapt s-a reţinut că, funcţionari publici din cadrul R.A.R. Sibiu şi R.A.R. Vâlcea, prin intermediul unor terţe persoane, pretindeau şi primeau sume de bani în legătură cu activități de identificare, omologare și verificare a stării tehnice a vehiculelor în vederea înmatriculării.
Funcţionarii publici din cadrul Registrului Auto Român, în realizarea în concret a faptelor de corupţie şi-au luat o serie de măsuri pentru a asigura conspirativitatea faptelor comise, apelând la „serviciile de intermediere” prestate de către anumiţi complici, de regulă, fiecare inginer „lucra” cu un anumit complice, aspecte cunoscute atât de ceilalţi funcţionari cât şi de ceilalţi intermediari şi beneficiari ai „serviciilor de intermediere” (mituitori).
Toate aceste măsuri de identificare şi folosire a intermediarilor, a complicilor la corupţie, sunt apte a elimina o serie de riscuri în privinţa deconspirării faptelor şi anchetarea lor de către organele de urmărire penală, făcând dificilă infiltrarea unor investigatori acoperiţi care să intre în contact direct cu funcţionarii publici şi să le remită acestora mita, fiind totodată aproape eliminată posibilitatea ca vreo persoană să îl denunţe pe funcţionarul public întrucât acesta din urmă nu executa personal acţiunea de pretindere şi primire a mitei, astfel încât potenţialul denunţător l-ar fi putut reclama doar pe complice, care acţiona în numele şi pentru funcţionarul public, iar, de regulă, „problema” mituitorului era rezolvată de inginer, acesta din urmă, în multe cazuri, analizând în prealabil situaţia prezentată de complice.
Au fost elaborate şi folosite de către funcţionarii publici, împreună  cu complicii acestora,  a anumitor coduri, pentru ca la momentul în care un beneficiar, un mituitor, intra în legătură cu complicele funcţionarului, după pretinderea şi primirea mitei, intermediarul îl instruia pe mituitor să îl contacteze pe inginerul pentru care el „lucra” şi să îi spună că „vine din partea lui Silviu” ori „vine din partea lui Mihai”, etc., potrivit înţelegerii, de la un anumit moment, dintre aceştia, aceste prenume schimbându-se periodic, reprezentând un cod.
În momentul în care funcţionarul auzea un anumit nume „Silviu”, „Marius” sau „Mihai”, acea persoană fiind una fictivă, iar acel nume corespundea cu cel stabilit de funcţionar cu complicele său, avea reprezentarea certă că mituitorul a luat legătura cu intermediarul, a discutat modalitatea de comitere a faptelor de corupţie şi a remis mita către el, prin intermediul  complicelui său.
Adoptarea acestui plan de către funcţionarii publici şi complicii lor avea un dublu scop, primul fiind determinat de încercarea infractorilor de a deruta organele de urmărire penală, prin acreditarea ideii că ar fi implicat în fapte de corupţie un terţ cu prenumele folosit drept cod, astfel încât organele de anchetă penală să îşi concentreze eforturile în scopul identificării acelui terţ inexistent, iar al doilea scop este reprezentat de intenţia făptuitorilor (funcţionari corupţi şi complicii acestora) de a evita scurtcircuitarea lanţului infracţional.
Astfel în privinţa acestui ultim scop, se reţine că un mituitor care a beneficiat în trecut de „serviciile” funcţionarului public şi ale complicelui acestuia ar putea memora parola, codul, ce i s-a comunicat cu acea ocazie, iar în momentul în care ar fi avut nevoie din nou de serviciile acestor inculpaţi s-ar fi putut prezenta direct la funcţionarul public şi i-ar fi spus că „vine din partea lui Silviu”, etc., cum i s-a spus în trecut, iar funcţionarul public i-ar fi prestat „serviciul” având reprezentarea că mituitorul a discutat în prealabil cu complicele său, deşi beneficiarul nu a făcut acest lucru.
Funcţionarii publici şi complicii acestora, la anumite intervale de timp, schimbau codurile, prenumele folosite, astfel încât, în momentul în care beneficiarul nu a discutat cu complicele şi nu i s-a comunicat noul cod, dar se prezenta folosind un vechi prenume, funcţionarul public îşi dădea seama că acesta nu a discutat în prealabil cu intermediarul şi nu a remis mita, situaţie în care nu îl favoriza pe acesta în cadrul procedurilor R.A.R.
Astfel, acordarea calificativului „bun tehnic” cu ocazia inspecţiei tehnice, în mod discreţionar, unui vehicul necorespunzător tehnic, de către un funcţionar public corupt, are drept consecinţă punerea în circulaţie a unui vehicul periculos pentru traficul rutier, existând astfel premisele producerii unor evenimente rutiere grave, de cele mai multe ori soldate cu victime omeneşti.
De asemenea s-a mai reţinut că unii funcţionari publici, în schimbul unor sume de bani pretinse şi primite cu titlu de preţ al influenţei, prin intermediul complicilor lor, îşi exercitau influenţa şi îşi determinau anumiţi colegi să procedeze la efectuarea procedurilor de inspecţie tehnică a vehiculelor şi să acorde calificativul ˝bun tehnic˝acelor vehicule aparţinând cumpărătorilor de influenţă.
Totodată, în privinţa unor persoane ce acţionau ca intermediari ai angajaţilor R.A.R. s-a mai reţinut că aceştia au pretins şi primit diferite sume de bani, cu titlu de preţ al influenţei, susţinând în mod nereal că ar avea influenţă asupra angajaţilor Instituţiei Prefectului – SPCRPCIV Sibiu şi că în schimbul acelor sume de bani care ar ajunge cu titlu de mită la acei poliţişti le-ar fi facilitată obţinerea certificatelor de înmatriculare a unor vehicule sau a permiselor de conducere.
Menţionăm că 10 inculpaţi, printre care şeful de reprezentanţă R.A.R. Sibiu, 3 ingineri R.A.R. şi un agent de poliţie, alături de complicii lor, au fost cercetaţi penal în stare de arest preventiv în perioada 12.09.2019 – 09.12.2019, iar apoi în perioada 09.12.2019 – 02.01.2020 în stare de arest la domiciliu, iar în prezent aceşti 10 inculpaţi, alături de alţii 3 dintre cei 16 trimişi în judecată, se află sub control judiciar.
Prin rechizitoriul din data de 12.05.2020, dosarul a fost înaintat Tribunalului Sibiu spre judecare cu propunerea de menţinere a măsurii preventive a controlului judiciar luată faţă de 13 dintre cei 16 inculpaţi, dar şi de menţinere a măsurii asiguratorie a sechestrului dispus asupra sumelor totale de 34.240 lei şi 7795 Euro.”
Faptele de care sunt acuzați cei 16, așa cum sunt ele prevăzute de legile penale, sunt următoarele:
„Prin Rechizitoriul din data de 12.05.2020 procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu au dispus trimiterea în judecată a unui număr de 16 inculpaţi pentru săvârşirea unui număr total de 138 de fapte de corupţie şi complicitate la corupţie (luare de mită, prev. şi ped. de art. 289 alin. 1 C.pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, complicitate la luare de mită, prev. şi ped. de art. 48 alin. 1 C.pen., raportat la art. 289 alin. 1 C.pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, dare de mită, prev. şi ped. de art. 290 alin. 1 C.pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi respectiv complicitate la dare de mită, prev. şi ped. de art. 48 alin. 1 C.pen., raportat la art.290 alin. 1 C.pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, trafic de influenţă prev. şi ped. de art. 291 alin. 1 C.pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi respectiv complicitate la trafic de influenţă, prev. şi ped. de art. 48 alin. 1 C.pen., raportat la art.291 alin. 1 C.pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cumpărare de influenţă, prev. şi ped. de art. 292 alin. 1 C.pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi respectiv complicitate la cumpărare de influenţă, prev. şi ped. de art. 48 alin. 1 C.pen., raportat la art.292 alin. 1 C.pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000), săvârșite de funcționari publici și persoane civile ce acţionau în calitate de complici ai acestora, în legătură cu activități de identificare, omologare și verificare a stării tehnice a vehiculelor în vederea înmatriculării.”