Pentru vaccinarea antigripală din acest sezon, Ministerul Sănătății a decis să aloce județului Sibiu 26.800 doze de vaccin. Până în prezent, la DSP Sibiu au ajuns 900 doze în tranşa I şi 8.930 doze în tranşa a II-a. Restul de vaccin va veni eşalonat, în alte 2 tranşe (8.930 doze în tranşa a III-a, respectiv 8.040 doze în tranşa a IV-a), la date care vor fi stabilite de către Ministerul Sănătăţii. Distribuţia primelor doze de vaccin din acest sezon s-a făcut deja către medicii de familie, iar vaccinarea antigripală a început. Care sunt persoanele cu risc crescut de a dezvolta complicații cauzate de gripă, cine are contraindicații de administrare a vaccinului antigripal, dar și care sunt riscurile și efectele adverse ne spune dr. Georgeta Marga, medic primar epidemiolog în cadrul Direcției de Sănătate Publică Sibiu, Compartimentul Supraveghere Epidemiologică și Controlul Bolilor Transmisibile Sibiu.
Anul trecut au existat numeroase decese cauzate de gripă – cum se preconizează anul acesta sezonul gripal, cât de grave și numeroase vor fi cazurile care se vor înregistra?
Într-adevăr, în sezonul gripal 2018 / 2019, în care s-a declarat epidemie de gripă în România, numărul deceselor confirmate cu gripă a fost de 199 cazuri, faţă de 129 cazuri cu un sezon înainte. În judeţul Sibiu, numărul deceselor din sezonul trecut (4 cazuri), s-a dublat faţă de sezonul anterior, iar toate aceste cazuri erau persoane din grupele la risc, nevaccinate antigripal.
O previziune asupra sezonului actual este foarte dificil de făcut, dar un lucru este sigur: numărul cazurilor şi gravitatea lor depind foarte de mult de modul în care vom aplica măsurile preventive şi în special vaccinarea gripală, cea mai eficientă dintre aceste măsuri. Mai multe persoane din grupele de risc vaccinate înseamnă mai puţine cazuri severe, respectiv mai puţine spitalizări şi decese legate de gripă
Care sunt persoanele cu risc crescut de a dezvolta complicații legate de gripă?
În opinia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, sunt considerate ca persoane cu risc crescut de a prezenta o gripă cu complicaţii: copiii și adulții cu boli cronice (pulmonare, hepatice, metabolice, renale, cardiovasculare), obezitate, HIV/SIDA, gravidele, persoanele cu vârsta de peste 65 ani şi, începând din acest an, toţi copiii cu vârste între 6 luni şi 5 ani. Pentru persoanele cu boli acute febrile, vaccinarea va fi amânată, până la dispariţia simptomelor
În cazul femeilor însărcinate sau care doresc să rămână însărcinate se recomandă vaccinarea?
Experţii în vaccinarea antigripală recomandă vaccinarea gravidelor. Aceasta protejează atât mama cât şi copilul, reducând riscul unei gripe severe, care necesită spitalizare, dar şi riscul de naştere prematură, respectiv de greutate mică la naştere. Utilizarea acestui vaccin la nivel mondial nu indică faptul că ar avea efecte dăunătoare asupra sarcinii sau a copilului şi se poate face în orice perioadă a sarcinii.
În afara bebelușilor cu vârsta sub 6 luni, căror altor persoane nu li se recomandă vaccinarea antigripală?
Contraindicaţie definitivă la vaccinare au doar persoanele care prezintă reacţii alergice severe (de tip şoc anafilactic) la una dintre componentele vaccinului, inclusiv la proteine din ou (întrucât vaccinul este preparat pe culturi din ouă de găină fertilizate), dar şi la gentamicină (folosită în fabricarea vaccinului). Pentru persoanele cu boli acute febrile, vaccinarea va fi amânată, până la dispariţia simptomelor.
Care sunt principalele efecte adverse ale vaccinului?
Majoritatea reacţiilor adverse sunt uşoare, iar cele mai frecvente sunt reacţiile locale (durere, roşeaţă, inflamaţie la locul injectării), dureri de cap, dureri musculare şi oboseală. Alte manifestări alergice sau mai severe sunt excepţionale.
Organismul are nevoie de 2-3 săptămâni pentru a se imuniza după vaccinare
Multă lume se teme să se vaccineze antigripal pe motiv că imediat după vaccin va face gripă, chiar dacă o formă mai ușoară. Este adevărat acest lucru?
Vaccinul gipal administrat injectabil nu provoacă gripă, întrucât nu conţine virusuri gripale vii. Simptomele care pot să apară după vaccinare, considerate drept “gripă” (febră, dureri de cap, dureri musculare, oboseală) sunt doar un semn că organismul reacţionează la virusurile gripale din vaccin.
Pe de altă parte, poate fi vorba de o coincidenţă, ca persoana respectivă să fie în incubaţie cu o altă viroză respiratorie la momentul vaccinării, iar simptomele să fie puse pe seama vaccinului.
Când este recomandat să ne vaccinăm antigripal? Practic, de cât timp are nevoie corpul să se imunizeze după vaccinare?
Vaccinarea trebuie făcută în fiecare an, de preferat în lunile octombrie şi noiembrie, înainte de a se răspândi în populaţie gripa, dar ne putem vaccina chiar şi în ianuarie sau februarie, dacă gripa continuă să evolueze, întrucât avem cazuri severe şi spre sfârşitul sezonului rece.
În plus, să nu uităm că organismul are nevoie de 2-3 săptămâni pentru a se imuniza după vaccinare, iar durata pentru care suntem protejaţi e mai mică de 1 an, pentru că imunitatea scade în timp.
Vaccinarea trebuie făcută în fiecare an, de preferat în lunile octombrie şi noiembrie
De ce este nevoie de vaccin antigripal în fiecare an?
Întrucât tipurile de virus gripal care circulă în populaţie sunt diferite de la un sezon la altul, compoziţia vaccinului gripal se schimbă şi ea în fiecare an, la recomandarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care stabileşte formula optimă a vaccinului pentru fiecare sezon gripal în parte şi diferit pentru cele două emisfere ale globului.
Și totuși, nici vaccinarea antigripală nu ne garantează că nu vom face gripa sezonieră. Vaccinul de anul acesta în ce proporție ne protejază?
Orice tip de vaccin gripal, deci şi cel din acest an, previne gripa doar la 40-60% dintre persoanele vaccinate, însă reduce cu 60-80 % riscul de deces prin complicaţii, cu alte cuvinte, vaccinul antigripal salvează vieţi .
Ce sfaturi aveți pentru prevenirea îmbolnăvirii cu gripă?
Aşa cum am spus deja, cea mai eficientă metodă preventivă în cazul gripei rămâne vaccinarea, însă nu trebuie să neglijăm nici celelalte măsuri cunoscute: să evităm pe cât posibil contactul cu persoanele bolnave şi spaţiile închise aglomerate, să ne spălăm mâinile cât mai des cu apă şi săpun şi să nu atingem ochii, nasul şi gura cu mâinile murdare.
Dacă suntem bolnavi, pentru a preveni răspândirea bolii, stăm acasă, folosim şerveţele când tuşim sau strănutăm, iar dacă nu le avem la îndemână vom acoperi gura şi nasul cu dosul palmei sau cu plica cotului, respectând aşa-numita « etichetă » de tuse, pe care nu o cunoaşte încă toată lumea. Şerveţelele se pun la coşul de gunoi, iar mâinile se spală imediat cu apă şi săpun, întrucât virusul gripal rezistă timp îndelungat pe obiectele şi suprafeţe pe care le atingem cu mâinile murdare şi pot transmite boala.