Din 2021, sub conceptul “noului fermier”, românii de peste 40 de ani, în special cei plecați în străinătate, vor putea beneficia de sprijin de până la 100 mii euro din partea UE pentru începerea unei afaceri în agricultură

 
 Reporter: Cum arată bilanțul mandatului dvs., dincolo de ceea ce orice cetățean poate lectura pe site-ul Parlamentului European?
Daniel Buda: Mandatul de europarlamentar presupune un efort permanent și susținut pentru ca drepturile și interesele României să fie respectate și, în același timp, de a face tot ceea ce este necesar pentru ca țara noastră să facă parte din nucleul inimii europene. Viața de zi cu zi a cetățenilor din România și a europenilor în general poate fi îmbunătățită în mod direct în orice domeniu prin adoptarea Regulamentelor și a Directivelor europene care să satisfacă nevoile și interesele tuturor.
În calitate de europarlamentar, am activat în mai multe comisii din cadrul PE, depunând 1982 amendamente și gestionând un număr de 35 rapoarte. În ceea ce privește activitatea pe care am avut-o în Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, am depus o serie de amendamente menite să ducă la simplificarea procedurilor de absorbție a fondurilor europene, în special în ceea ce privește fondurile alocate prin Politica Agricolă Comună. Alături de colegii din Grupul PPE, am reușit ca în noul exercițiu financiar să obținem o creștere a subvențiilor respectiv a cuantumului plăților directe la hectar pentru fermierii  români. Această creștere a subvențiilor îi va ajuta să devină competitivi pe piața europeană și să obțină performanțe în agricultură. În același timp, fermierii afectați de fenomenele de secetă sau de înghețuri târzii ori de Pestă Porcină Africană au fost ajutați de Comisia Europeană, urmare a eforturilor depuse în acest sens împreună cu grupul de europarlamentari ai PNL din PE.
În ceea ce privește activitatea din Comisia de Dezvoltare Regională, o preocuparea permanentă și constantă a fost legată de simplificarea procedurilor de absorbție a fondurilor europene, acordarea vocației de a absorbi fonduri direct de la Bruxelles pentru autoritățile publice locale și județene, creșterea gradului de cofinanțare pentru regiunile de dezvoltare. Sublinierea nevoilor de finanțare suplimentară pentru România în noul exercițiu financiar 2021-2027 din Politica de Coeziune a făcut ca Proiectul de buget pe viitorul exercițiu financiar să prevadă o creștere a fondurilor în cadrul acestei politici cu peste 2 miliarde de euro.
În cadrul comisiei de Afaceri Juridice, drepturile și libertățile românilor din Diaspora au constituit elementul central al activității. S-au creat mecanisme eficiente prin care cetățenii afectați în drepturile lor salariale să poată accesa prin proceduri rapide și simplificate recuperarea plăților salariale. Simplificarea  circulației juridice a actelor de stare civilă, de proprietate sau recunoașterea hotărârilor judecătorești au devenit realități într-o Europă a mobilității prin adoptarea și modificarea regulamentelor europene în cadrul acestei comisii.
În viitorul mandat de europarlamentar voi depune toate eforturile astfel încât fermierii români să se bucure de subvenții egale cu cele ale fermierilor din celelalte state ale UE pentru ca drepturile românilor să fie respectate oriunde în UE și în lume
Reporter: Care sunt din punctul dumneavoastră de vedere trei realizări importante pe care le-ați obținut ca deputat în Parlamentul European?
Daniel Buda: În urma voturilor exprimate în comisia de Agricultură și Dezvoltare Rurală la peste 5000 de amendamente depuse la raportul privind ’’Planuri strategice ale PAC’’, s-au creionat câteva direcții care vor consolida viitorul fermierilor. Astfel, „Noul fermier”, un concept introdus pentru prima dată în Politica Agricolă Comună, ca urmare a unui amendament propus de mine, se referă la persoanele care au peste 40 de ani și care pot primi o primă de instalare de până la 100.000 de euro. Cetățenii români stabiliți în străinătate vor avea, astfel, posibilitatea de a se întoarce acasă și să își pornească o noua afacere, chiar dacă au vârsta de peste 40 de ani. Statele membre sunt obligate să aleagă una dintre următoarele două variante cu privire la plafonare: fie aleg varianta unui prag de 100.000 de euro, fie aleg varianta unei alocări obligatorii de 10% din pachetele lor pentru plăți redistributive, care vor merge către fermierii mici și mijlocii. În acest fel, se consolidează modelul fermelor familiale mici și mijlocii. În același timp, se asigură un echilibru între resursele financiare ce urmează a fi puse la dispoziția fermierilor mari și fermierilor mici.
Tinerii fermieri (până la 40 de ani) care au fost înființați pentru prima dată ca șefi ai exploatației vor primi un sprijin complementar pentru o perioadă de 7 ani în loc de 5 ani cât era prevăzut și cu un cuantum majorat de la 70.000 de euro la 100.00 de euro. Fermierii mici: statele membre introduc un sistem simplificat pentru micii agricultori care solicită sprijin pentru o sumă de până la 1250 EUR. Sectorul apicol va beneficia de o creștere a ratei de cofinanțare de la 50% la 75% și la 85% în cazul regiunilor ultraperiferice. Formele asociative vor beneficia de un sprijin considerabil din fondurile europene. Agricultura ecologică și protejarea mediului reprezintă obiective clare și asumate de noua PAC. Forma finală a Regulamentului privind Politica Agricolă Comună adoptat este de natură să consolideze viitorul fermierilor români și europeni. Începând din 2020, fermierii români vor avea un viitor mai bun.
O altă realizare personală o reprezintă raportul propus de mine și adoptat în urmă cu doi ani privind “Creşterea implicării partenerilor şi a vizibilităţii în activitatea fondurilor structurale şi de investiţii europene’’. Este unul dintre puternicele instrumente în vederea sporirii vizibilității impactului fondurilor europene. Prin creșterea vizibilității proiectelor finanțate în cadrul politicii de coeziune se întărește încrederea cetățenilor europeni, implicit încrederea românilor în Uniunea Europeană. Pentru a creşte interesul cetăţenilor faţă de apartenenţa la proiectul european devine esențială sporirea vizibilității proiectelor europene care contribuie neîndoielnic la bunăstarea cetățenilor europeni de pretutindeni.
Reporter: Au fost dezbateri intense pe marginea viitoarei Politici Agricole Comune, cum vedeți dvs. bugetul multianual referitor la agricultură, iar subsumat cum ar trebui susținut fermierul român astfel încât acesta să înregistreze o creștere a productivității (inclusiv prin implementarea unor tehnologii agricole performante), iar în final să contribuie la dezvoltarea spațiului rural românesc?
Daniel Buda: Reforma PAC are în vedere favorizarea unui sector agricol inteligent, rezistent și diversificat, susținerea acțiunilor privind mediul și clima și consolidarea structurii socio-economice a zonelor rurale. Politica Agricolă Comună permite sprijinirea priorităţilor-cheie pentru dezvoltarea rurală a României, şi anume: îmbunătăţirea competitivităţii în sectorul agroalimentar, conservarea ecosistemelor şi asigurarea unei utilizări eficiente a resurselor naturale, stimularea revitalizării economice şi sociale a zonelor rurale.
Prin eforturile depuse în cadrul Parlamentului European, în special în cadrul Comisiei pentru Agricultură, al cărei membru sunt, am reușit ca în noul exercițiu financiar să obțin o creștere a subvențiilor fermierilor români. În contextul Brexitului și în condițiile în care cele mai multe dintre statele membre se confruntă cu reducerea subvențiilor, fermierii români vor beneficia de o majorare a subvențiilor în noua Politică Agricolă Comună. În acest fel, vor fi estompate diferențele de sprijin financiar dintre fermierii din Vestul Europei și Estul Europei. Fermierii români se vor bucura de o creștere a subvențiilor astfel încât aceștia să poată deveni competitivi pe piața europeană și să obțină performanțe în agricultură.
Reporter: Reprezintă fondurile europene o soluție de finanțare suficientă pentru fermierii români astfel încât să asistăm la o reală creștere a productivității? Explicați, vă rugăm.
Daniel Buda: În calitate de membru al Comisiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală dar şi de membru al Comisiei pentru Dezvoltare Regională din Parlamentul European, am fost preocupat încă de la începutul mandatului meu să încurajez accesarea de fonduri europene fie prin mecanismele naționale, fie direct de la Bruxelles deoarece numai așa se pot realiza în țara noastră investiții consistente în toate sectoarele importante. În acest sens, am lansat campania publică „Fondurile europene, șansa agriculturii românești!”, prin care am încurajat fermierii români să acceseze fondurile europene alocate pentru agricultură, astfel încât aceștia să devină mai puternici și mai competitivi pe piața românească și europeană. În acest fel, putem asista la o reală creștere a productivității. Spre exemplu, în cadrul Programului de Dezvoltare Rurală al României pentru perioada 2014-2020, sprijinul pentru creșterea productivității în sectorul laptelui este disponibil în cadrul măsurii 4 (Investiții în active fizice) prin investiții în exploatații de animale producătoare de lapte sau în mici unități procesatoare. Mai mult, pentru a contribui la sporirea productivității, fermierii din acest sector au acces la credite avantajoase și prin instrumentul de creditare al PDR, care a devenit operațional în decembrie 2018.
Reporter: Care sunt pașii pe care România trebuie să-i realizeze pentru a rămâne un partener de încredere într-o Uniune Europeană unită, care trebuie să dea dovadă de coeziune mai mult ca niciodată, având în vedere contextul internațional, din interiorul UE, apropierea BREXIT-ului, euroscepticismul tot mai accentuat, și din exteriorul acesteia – pericolul dezinformării, perceput ca un atac la democrație, care vine dinspre Estul Europei?
Daniel Buda: Europa a rămas sinonimă cu unitatea în diversitate şi luptă cu euroscepticismul alimentat adesea de diferiţi actori politici implicaţi în procesul decizional de la nivelul statelor membre, dar şi de la nivelul instituţiilor europene, continuând să îşi întărească valorile prin cetăţenii care cred în ea. Generația actuală de politicieni are datoria de a contribui la continuarea proiectului european care, de mai bine de 60 de ani, s-a consacrat drept una dintre cele mai puternice structuri economice și politice din lume și care a generat pace, libertate și prosperitate pentru cei peste 500 de milioane de cetățeni ai săi.
Prin exercitarea Președinției Consiliului UE, România are oportunitatea de a contribui activ la consolidarea construcției europene și de a-și prezenta o viziune puternică cu privire la evoluția Uniunii Europene și la modalitățile de a răspunde provocărilor de la acest moment. România are misiunea de a gestiona eficient dosarele în lucru, dar și de a depune eforturi în continuare pentru realizarea obiectivelor asumate, și anume, cele subsumate pilonilor: „Europa convergenței”, „Europa siguranței”, „Europa, actor global”, „Europa valorilor comune”.
Împreună trebuie să croim acel drum al unei Europe unite care să pornească de la realizări concrete şi care să creeze o solidaritate de fapt, aşa cum milita acum 60 de ani şi părintele fondator al Uniunii Europene, marele Robert Schuman. Iar noi avem menirea de a duce mai departe acest crez, de a menţine Europa unită şi de a păstra acest model şi în viitor!
Reporter: Care este mesajul dumneavoastră pentru cetățenii României, ca deputat, cum ar trebui să privim Uniunea Europeană, o comunitate care pare greu accesebilă cetățenilor români?
Daniel Buda: Apartenența României la Uniunea Europeană reprezintă cel mai puternic motor de dezvoltare și securitate. Uniunea Europeană ne-a asigurat timp de mai bine de 60 de ani pace şi prosperitate și s-a consacrat drept una dintre cele mai puternice structuri economice și politice din lume. Acest lucru ne demonstrează că nu a existat, nu există și nu va exista o alternativă la Uniunea Europeană.
Cu toate aceste, multiplele beneficii ale apartenenței la UE nu sunt întotdeauna conștientizate de către cetățeni și asta într-o bună măsură din cauza unei guvernanțe incapabile să comunice rezultatele atinse cu ajutorul Uniunii, dar și să atragă fondurile puse la dispoziție pentru îmbunătățirea calității vieții cetățenilor. Din păcate, potivit celui mai recent Eurobarometru publicat de Parlamentul European, sprijinul pentru apartenența la Uniunea Europeană se deteriorează în șapte țări, iar România este pe locul doi, după Marea Britanie în ceea ce privește percepția negativă a populației față de apartenența europeană. Această diminuare a sprijinului în România este fără precedent în ultimul deceniu, provenind de la un nivel de 71% înregistrat în țară în 2007. Incapacitatea guvernării PSD-ALDE de a atrage fonduri europene pentru investiții în infrastructură, sănătate, educație, au dus la un declin alarmant al susținerii românilor față de Uniunea Europeană.
În calitate de europarlamentar și membru în Comisia de Dezvoltare Regională, am inițiat un raport care a fost adoptat în urmă cu un an privind “Creşterea implicării partenerilor şi a vizibilităţii în activitatea fondurilor structurale şi de investiţii europene.’’ Această inițiativă a fost răspuns la faptul că investițiile europene nu sunt întotdeauna percepute de către cetățenii europeni motiv pentru care există și o susținere scăzută în unele state membre față de Uniunea Europeană. În continuare, voi depune toate eforturile necesare pentru a transmite faptul că Uniunea Europeană este singura structură care a generat și generează beneficii incomensurabile pentru România și celelalte state membre. Uniunea Europeană reprezintă casa noastră, a tuturor europenilor! Este singura construcție europeană care ne poate asigura pacea, securitatea și bunăstarea.