Miercuri seara, în municipiul Sibiu, la intersecția străzilor Vasile Aaron cu Ceferiștilor, pe fondul neacordării de prioritate auto de către un sibian în vârstă de 21 de ani, s-a produs o coliziune între două autoturisme, eveniment soldat numai cu pagube materiale.
„În jurul orei 18.30, la sediul Biroului Rutier Sibiu s-au prezentat trei bărbați, doi dintre aceștia declarând că au condus autoturismele în cauză.
După verificarea declarațiilor de tamponare completate de către cei doi conducători auto și în urma audierii martorilor care au asistat la producerea evenimentului, polițiștii au constatat că declarația șoferului care a circulat regulamentar în intersecție nu ar corespunde situației reale, bărbatul în vârstă de 27 de ani, sibian, declarând fals că a condus autoturismul deși cel care se aflase la volan în momentul producerii tamponării ar fi fost tatăl acestuia, în vârstă de 60 de ani.
Acesta din urmă, la rândul său, a declarat fals polițiștilor faptul că nu el s-ar fi aflat la volanul mașinii în momentul producerii coliziunii, ci fiul său”, spune Elena Welter, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.
În cauză, polițiștii rutieri au deschis un dosar penal privind săvârșirea infracțiunii de fals în declarații, urmând ca soluția să fie dată prin Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu.
De asemenea, în urma acestui eveniment rutier, la nivelul Poliției Municipiului Sibiu s-a înregistrat și plângerea șoferului care nu a acordat prioritate, plângere prin care reclamă faptul că, imediat după producerea tamponării, ar fi fost agresat fizic de către bărbatul în vârstă de 60 de ani. În acest caz, cercetările continuă sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovire sau alte violențe.
Dosare penale pentru doi sibieni pentru că ar fi mințit în declarațiile de tamponare
FOTO – Ministrul Pădurilor, Ioan Deneș, a plantat puieți la Copșa Mică
Sub titulatura „Reconstrucție ecologică la Copșa Mică”, joi a avut loc un eveniment organizat de către Romsilva în colaborare cu Direcția Silvică Sibiu pe un teren aparținând comunei Axente Sever, la ieșirea din Copșa Mică spre Blaj.
Au fost prezenți Mministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneș, Directorul General Romsilva-Gheorghe Mihăilescu, prefectul Județului Sibiu-Adela Muntean, senatorul Viorel Arcaș, reprezentanți ai Direcției Silvice Sibiu și primarii din Copșa Mică, Axente Sever, Șeica Mică, Micăsasa și Valea Viilor.
În cadrul întâlnirii de joi au fost prezentate rezultatele obținute la reconstrucția ecologică din zona Copșa Mică, împăduririle versanților afectați de poluarea istorică din oraș. De la prezentare s-a trecut apoi la fapte, adică la plantarea, asistată de specialiști forestieri și pădurari a aproximativ 400 de puieți salcâm și paltin într-o zonă pregătită de Romsilva şi Direcția Silvică Sibiu. Odată cu venirea primăverii s-a dat astfel startul unui amplu program național de reconstrucție a zonelor poluate prin reîmpăduriri, pentru ameliorarea solului și a mediului, pentru reconstrucția ecologică.
Până în prezent, Romsilva a plantat specii forestiere pe 802 hectare de terenuri afectate de poluare, din zona localității Copșa Mică, din care 254 ha în pădurile intens degradate, iar pe 548 de hectare s-au constituit perimetre de ameliorare. Peste 5 milioane de puieți au fost plantați până acum, valoarea lucrărilor de reconstrucție ecologică, ce includ și lucrări complexe de stabilizare a terenurilor și de ameliorare a solurilor, ajungând la 1,25 milioane de euro.
Poluarea din zona Copșa Mică a fost cauzată, în principal, de activitatea industrială cu profil chimic și de metalurgia neferoasă din perioada 1939 – 2008, de poluarea cu dioxid de sulf și pulberi de metale grele. Urmarea a fost uscarea totală a vegetației forestiere pe 254 ha și degradarea puternică a terenurilor pe o suprafață de aproximativ 10.000 ha.
Înainte de a se deplasa la Copșa Mică, ministrul Ioan Deneș și prefectul Adela Muntean au participat la workshop-ul internațional pentru situri UNESCO, găzduit de sala de conferințe a Hotelului Continental Forum din Sibiu.
Ghidurile pentru tineret, cultură și comunitate, în dezbatere la Consiliul Județean
Consiliul Județean Sibiu face un apel la promotorii de proiecte care doresc finanțare să participe la dezbaterile pe marginea ghidurilor din domeniile tineret, cultură și comunitate.
Marți, 2 aprilie, aceștia sunt așteptați în Sala de Ședințe a Consiliului Județean la ora 12.00 pentru Ghidul privind accesarea finanțărilor nerambursabile din fonduri publice pentru programe, proiecte și acțiuni culturale, la ora 13.30 – Ghidul privind accesarea finanţărilor nerambursabile din fonduri publice pentru programe, proiecte şi acţiuni pentru dezvoltarea comunităţii locale și la ora 15.00 –Ghidul privind accesarea finanțărilor nerambursabile din fonduri publice pentru programe, proiecte și acțiuni pentru tineret.
Reprezentanții CJ îi sfătuiesc pe cei interesați să consulte Ghidurile publicate pe site ul Consiliului Județean cu privire la subiectele abordate.
Ghidul privind accesarea finanțărilor nerambursabile din fonduri publice pentru programe, proiecte și acțiuni culturale în județul Sibiu în anul 2019
Ghidul privind accesarea finanţărilor nerambursabile din fonduri publice pentru programe, proiecte şi acţiuni pentru dezvoltarea comunităţii locale în anul 2019
Ghidul privind accesarea finanțărilor nerambursabile din fonduri publice pentru programe, proiecte și acțiuni pentru tineret în județul Sibiu în anul 2019
Jandarmii și-au prezentat tehnica la Mediaș, de Ziua Jandarmiei
Anul acesta, în data de 3 aprilie, se vor împlini 169 de ani de la înființarea Jandarmeriei Române. Premergător acestei zile, Inspectoratul de Jandarmi Județean Sibiu a organizat în Piața Corneliu Coposu din municipiul Mediaș o serie de activități pentru copii.
Acestea au cuprins prezentarea materialelor și a tehnicii din dotarea structurilor de ordine și siguranță publică precum și a celor montane sau plimbări cu ATV-ul.
Activitățile organizate au scopul de a oferi copiilor oportunitatea de a cunoaște detalii cu privire la activitatea jandarmilor, tehnica și materialele din dotarea structurilor de ordine și siguranță publică precum și a structurilor montane, însă nu în ultimul rând de a-i încuraja să adopte un comportament corect și civilizat în societate.
CJ propune un buget de peste 100 milioane de euro pentru 2019, în creștere de la circa 70 de milioane euro
Bugetul județului Sibiu va fi mai mare cu 170 de milioane de lei (circa 35 milioane de euro) în 2019, în forma propusă de Consiliul Județean. Cele mai mari investiții, la transporturi și sănătate.
Consiliul Județean a publicat proiectul de buget pentru anul 2019, cu venituri prognozat la un nivel de 495.395,53 mii lei, din care 6.022 mii lei venituri din taxe și impozite, 83,789 mii lei venituri din cotele defalcate de la impozitul pe venit, 62,083 mii lei sume alocate pentru echilibrarea bugetelor locale, din impozitul pe venit. Alte sume importante la venituri vor fi sumele defalcate din TVA, 58.018 mii lei, finanțare din PNDL, 88.642 mii lei, și subvenții de la bugetul de stat necesare proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile, 20.294 mii lei. Cheltuielile estimate se ridică la 557.847,78 mii lei, ceea ce înseamnă că bugetul este construi cu deficit, respectiv 62.452 mii lei. Cele mai mari sume alocate pentru cheltuieli sunt cele cu transporturile, aproape jumătate din buget, inclusiv proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, 257.451,63 mii lei, aceseta fiind urmate de asigurări și asistență socială, 106.934 mii lei, iar pe locul al treilea sunt cele pentru cultură, recreere și religie, 73.629 mii lei.
Împărțirea bugetului pe funcționare și dezvoltare arată un total al cheltuielilor de 242.747 mii lei pe funcționare și 315.099 mii lei pe dezvoltare, din care 220.773 mii lei sunt la transporturi și 64.850 mii lei la sănătate.
Anul trecut, bugetul aprobat al județului a fost de 325.293,94 mii lei venituri, cu 388,739,52 mii lei cheltuieli. Consiliul Județean nu a publicat execuția bugetară pentru întreg anul 2018.
Locatari evacuați dintr-un bloc din Sibiu din cauza unui incendiu
Un incendiu a izbucnit, joi, într-un apartament situat la primul etaj al unui bloc de pe strada Iezer din municipiul Sibiu. Locuitorii întregului etaj au fost evacuați.
Pompierii sibieni au intervenit cu două autospeciale de stingere a incendiilor și un echipaj SMURD pentru stingerea focului. Incendiul a fost lichidat rapid, nefiind înregistrate victime. „Focul s-a manifestat în bucătăria apartamentului. A fost necesară evacuarea preventivă a locatarilor de pe etaj, iar ceilalți locatari au rămas în locuințe”, spune Cristina Crivan, purtătorul de cuvânt al ISU Sibiu.
Probleme importante ale Aociației Române a Apei se discută la Sibiu
Sibiul găzduiește, timp de două zile, reuniunea Comisiei Economice și de Statistică a Asociației Române a Apei, organism ce reunește directorii economici și șefii departamentelor contabile și financiare ale operatorilor apă – canal din țară.
Pe ordinea de zi a întâlnirii se regăsesc teme privind activitatea economică a sectorului de apă din țară, modificările legislative dar și modalități de gestionare a investițiilor europene din punct de vedere fiscal.
Apă Canal Sibiu este partener al Asociației Române a Apei în organizarea acestui eveniment, la care participă peste 50 de delegați ai companiilor de apă, directorul general al societății sibiene, ing. Vasile Maier, recomandând celor prezenți găsirea celor mai bune căi de gestionare a laturii economice din companiile de apă, în interesul abonaților: ”Schimbul de experiență și bune practici este binevenit și am încrederea că aici, la Sibiu, vor fi găsite soluții la o parte dintre problemele cu care ne confruntăm. Mă bucură faptul că Asociația Română a Apei a ales orașul nostru să fie gazdă a acestei reuniuni, în acest an în care Sibiul este și Capitală Gastronomică Europeană.”
Din punct de vedere economic, Apă Canal Sibiu SA a înregistrat performanțe notabile, recunoscute în repetate rânduri prin premiile acordate de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Sibiu (locul I în Top Companii, pe profil de activitate) și de Consiliul Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii (Locul III la nivel național, pe profil de activitate).
”Îi asigurăm pe toți beneficiarii serviciilor noastre, din întreaga arie de operare, că principiul solidarității și echității între toate tipurile de consumatori, indiferent de localitatea sau județul în care avem activitate, va fi respectat și că nivelul tarifelor va fi menținut la limitele rezonabile, care să permită un consum decent fiecărui abonat dar și viabilitatea societății”, a mai declarat directorul general al Apă Canal Sibiu SA, ing. Vasile Maier.
Cu un tarif de 5,87 lei / metrul cub de apă și canalizare (inclusiv TVA), abonații Apă Canal Sibiu plătesc unul din cele mai mici tarife din România, media națională fiind de aproximativ 7 lei.
Primăria Mediaș stinge luminile de Ora Pământului
Municipalitatea medieșeană se alătură și în acest an campaniei Ora Pământului, cea mai mare mișcare de voluntariat inițiată de World Wild Federation, care reunește anual milioane de persoane din întreaga lume, din peste 180 de țări.
Pentru a marca acest moment, atât iluminatul exterior cât și cel interior al sediului Primăriei Municipiului Mediaș va fi oprit sâmbătă seara timp de o oră, în intervalul orar 20.30-21.30, iar cu această ocazie cât mai mulți locuitori ai municipiului Mediaș sunt invitați să urmeze exemplul în propriile locuințe.
Scopul campaniei este de a atrage atenția asupra problemelor legate de schimbările climatice și pierderea biodiversității, la nivel global și, totodată, de a sensibiliza și inspira oameni, comunități, companii și guverne în a-și uni eforturile și acțiunile pentru protejarea mediului natural, folosirea responsabilă a resurselor naturale și promovarea unui stil de viață nepoluant, în comuniune cu natura.
Cu Familii la teatru
Pe 27 martie a fost sărbătoare mare la Teatru. S-a primenit, s-a înnoit, ca de primăvară, gata să ne primească cu cuvinte și mai alese, în decoruri și mai spectaculoase, cu emoții și răstălmăciri ale vieții din ce în ce mai sincere. A venit să șteargă praful de pe convențiile noastre, de pe obișnuințele noastre, de pe clișeele noastre! Să deschidem din nou poarta spre lumea reprezentării teatrale, spre lumea măștilor, uneori mai reale decât viața, nu înainte de a ura, Teatrului și făuritorilor săi, La mulți ani! Spectacole multe și bune! Și cât mai multe aplauze!
De Ziua mondială a Teatrului, Teatrul Național „Radu Stanca” a oferit publicului sibian, în cadrul campaniei Artiști pentru artiști, ocazia să (re)vadă spectacolul Familii de Eugen Jebeleanu, unul dintre cei mai cunoscuți și mai apreciați actori ai tinerei generații, ce s-a remarcat în ultima perioadă prin stilul său regizoral inedit, puternic amprentat de esteticile occidentale ale momentului. Versatilitatea sa vizionară, dar și extrem de cosmopolită, a făcut astfel posibilă o panoramare lucidă și sinceră a structurii sufletului uman contemporan specifică unei paradigme a tinereții, prin abordarea unor limbaje regizorale specifice mai multor categorii de vârstă și a unor formule ale unei teatralități variate, bazate pe o abordare textuală, de fiecare dată, diferită. De la one man show-ul inspirat de textul lui Lars Noren, 20 noiembrie, la reinterpretarea modernă a unei povești clasice pentru copii și nu numai, Alice, și până la scriitura de platou care a stat la baza producției Familii, Eugen Jebeleanu pare să fie unul dintre cei mai complecși regizori ce montează pe scena sibiană, pentru care dimensiunea textuală a unui spectacol este mai mult decât indispensabilă.
Sursa pentru spectacolul Familii este o scriitură de platou (realizată deopotrivă cu toată distribuția acestui spectacol) bazată inițial pe un controversat proiect de lege care a suscitat multe dezbateri și discuții în contradictoriu în România: „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.”. Ulterior, un alt proiect de lege avea să nuanțeze într-o singură cheie interpretativă posibilă textul legii, modificând art. 48, alin. 1: „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.” Proiectul spectacolului pornește de la o radiografie sinceră și obiectivă bine documentată a ceea ce înseamnă azi conceptul de familie. Fără a ofensa puritanismul et les âmes sensiblemes s, premisa pragmatică de la care a pornit Eugen Jebeleanu este una corectă. În jurul nostru, familia se atomizează, se pulverizează, se transformă și se coagulează în forme și tipare noi, în sensibilități uneori șocante și incomode, dar, în esență, funcționale. Paradoxal sau nu, spectacolul nu dă un răspuns la întrebarea ce înseamnă o familie, ci mai ales propune o panoramare și o punere în discuție a multiplelor fațete contemporane ale conceptului . Spectacolul Familii este, înainte de toate, un manifest textual despre acea parte ascunsă, nerostită cu voce tare a unei societăți ce se străduiește an de an să acopere, prin discurs demagogic, un trup deja cangrenat, o goliciune rușinoasă și imperfectă.
Structural, spectacolul debutează metaforic cu redarea textuală a unui prolog ce relatează episodul de o teroare antologică, momentul erupției Vezuviului care avea să acopere orașul Pompei. Decupajul scenic are o componentă pur textuală, fiind marcat prin proiecții neutre care anunță fiecare capitol din scenele de familie. Realizat aparent pe baza unei formule fragmentare, spectacolul dezvăluie ulterior o rețea subtilă care leagă cele 8 personaje fără nume între ele, în spații diferite, cu funcționalități diferite. În textul original, personajele sunt intitulate didascalic, într-un mod generic, ce ne dau doar indicii de gen și vârstă (Băiatul 1, Băiatul 2, Femeia 1, Femeia 2, Bărbatul 1, Bărbatul 2, Fratele și Sora; doar în scena inițială mai apar Golan 1 și Golan 2 care nu au o influență marcantă de-a lungul performance-ului), un aspect emblematic atât pentru estetica teatrului modern, cât și pentru uniformitatea socială actuală. Reprezentația nu redă, prin adresabilitate directă sau relații între personaje, apartenența lor socială, ci o sugerează prin imagine scenică. Pe lângă decupajele operate de scenografie, muzică și lumini, un al patrulea spațiu scenic este cel delimitat de corpurile personajelor în mișcare ce articulează anumite schematisme și un geometrism evident. Personajele se apropie și se distanțează unul de celălalt, conform unui protocol de mișcare care sugerează oscilațiile și permutările ce au loc în relaționarea cu celălalt. Pe scurt, pe baza declarației lui Eugen Jebeleanu, „Familii este un spectacol de teatru social care dă voce poveștilor cotidiene ale unor copii, frați, părinți, soți etc. Personajele se confruntă cu sentimentul de abandon, fuga de responsabilitate, nevoia confirmărilor, identificarea rigidă cu părinții sau, dimpotrivă, refuzul acesteia, patetismul întâlnirilor de familie, însușirea rolului de părinte, inducerea și resimțirea culpabilității.”.
De la scene care surprind cruzimea domestică a luptelor între colegi și frați, eșecul personal și înecarea în alcool și antidepresive a unei femei prinse în chingile bolii tatălui ei și a sacrosanctei datorii filiale a îngrijirii tatălui, până la încercările unui cuplu homosexual armonios și împlinit de a adopta un copil, spectacolul lui Eugen Jebeleanu se prezintă ca o succesiune de stereotipii sociale, funcționale sau disfuncționale, ale actualității. Din mijlocul acestei atomizări sociale, a unor personaje surprinse anacronic, în flash-uri, și nu durativ, se reliefează încet evoluții paralele, rezolvări uneori fericite, împliniri și reconcilieri ale personajelor. Aparenta lipsă de coerență afectivă, de asumare a eșecului individual, a frustrărilor și complexelor și a marasmului general al relațiilor interumane se armonizează înspre final într-un climax de toleranță și de acceptare a diversității celuilalt.
Scenografia semnată de Velica Panduru mizează pe un minimalism aseptic, similar unui interior de salon de spital, al cărui alb agresează, potențează conflictele personajelor prin contraste asemănătoare unui stroboscop ce rup fragmentele de viață ale celor 8 personaje. Spațiul este delimitat prin jaluzele albe, verticale, ce delimitează funcționalitatea perimetrului scenic, care, prin manevrabilitatea lor, creează destinații diferite ale unor cronotopuri de viață distincte (cu excepția primului tablou, care este exterior, celelalte scene recompun spații închise, interioare: sala de sport, spații domestice, spații instituționalizate). Astfel, spațiul gol, aproape carceral, invaziv, maladiv, care expune până la dezgolire personajele fratelui, al surorii și ale fraților vitregi alternează cu acele espaces meublés, impersonale, la cheie, ale locuintelor confortabile destinate păturii de mijloc din scenele de familie sau ale camerelor de interogatoriu ale secției de poliție, populate de câteva obiecte emblematice. Scenografa se încrede în cheia de percepție a spectatorului care își recompune mental întregul spațiu destinat unei anumite funcții, pornind de la destinația anumitor obiecte de mobilier cu valoare simbolică: un fotoliu așezat frontal determină un living oarecare, la fel de bine cum o masă modulară pe care tronează o lampă telescopică, lipsite de alte ornamente, sugerează interiorul unui birou de investigație. Cromatica spectacolului alternează nonculorile spațiului de joc și ale decorurilor cu aparenta stridență vestimentară și a anumitor piese de mobilier care contrapunctează cu monotonia în alb, negru și gri a platoului. Ar putea fi un nou indiciu al acestei perpetue și atât de actuale goane, obsesii pentru imagine specifice contemporaneității, dar și o ancorare temporală foarte exactă, costumele personajelor fără nume fiind emblematice pentru mediul urban, fără probleme financiare, bine reprezentați profesional, pentru mediul stradal, al găștilor de infractori juvenili, precum și pentru mediul instituționalizat, înconjurat de gadgeturi moderne, manevrate de celelalte personaje ce instrumentează din umbră cazurile. O altă componentă esențială a scenografiei actuale o constituie ambalajul de lumini care are o cinetică proprie, evoluând de la nuanțe reci, dure și distribuite unitar de-a lungul perimetrului scenic, la dușurile de lumină pe personaje și până la contrastele calde care înconjoară actorii în scena finală. Acest mecanism de éclairage surprinde evoluția personajelor de la cadre generale, care stabilesc perimetrele convenționale ale indivizilor ce-și dezvăluie sensibilitatea doar prin raportarea la celălalt, la datele sociale care-l determină implacabil, până la particularizarea fiecăruia în momentele de descoperire a propriei corporalități.
Învelișul acustic al spectacolului, deși este lipsit de o complexitate egalabilă cu cea textuală, are o sensibilitate deloc contrastantă cu statutul personajelor în scenă, muzica fiind nu numai element de recuzită scenică, ci și temă ocurentă în economia spectacolului. Pe lângă efectele sonore care acompaniază decupajul scenic, sub forma unor jingle-uri radiofonice, redate prin mixaje, spectacolul are două momente muzicale de sine stătătoare diferite atât prin intenționalitate și tonalitate, cât și prin formă. Primul moment muzical este un cover live, realizat de toți cei 8 actori, al piesei Mad world cântate de Gary Jules (și care a făcut deja carieră, odată cu filmul Donnie Darko din 2001) ce devine un imn al singurătății contemporane, un manifest împotriva alienării familiale și sociale, realizat pe culori timbrale diferite, cu tonalități specifice care redau metaforic demersul evolutiv al fiecărui personaj. Coeziunea armonică pare că se realizează accidental într-un tablou ce surprinde privirile intangente ale personajelor, șoapta se suprapune cu versurile cântate, registrul grav alternează cu cel acut. Tot astfel, contrapunctic cu această scenă muzicală încremenită în singurătățile individuale, finalul stă sub semnul unei coeziuni armonice și energice, într-un clip live, orchestrat pe viu cu instrumente specifice, rupt din estetica electro-disco, flamboaiantă și ușor calofilă, fashion, ce redă împlinirea visului american (și muzical) care a obsedat întreaga evoluție a Băiatului 1 și, implicit a fiecărui personaj în parte, transformat în vedeta propriei existențe și care, astfel, se salvează.
Pe lângă toate acestea, o distribuție tânără, frumoasă și talentată care vă va convinge, dacă nu a făcut-o deja, de noua tinerețe a teatrului sibian!
Echipa artistică a spectacolului „Familii”
Regia: Eugen Jebeleanu
SCENOGRAFIA: Velica Panduru
SOUND DESIGN: Claudiu Urse
VIDEO: Andrei Cozlac
ASISTENT REGIE: Ștefan Tunsoiu
MANAGER PROIECT: Luminiţa Bîrsan
ÎN DISTRIBUŢIE: Ioana Cosma, Oana Marin, Vladimir Petre, Ioan Paraschiv, Gabriela Pîrlițeanu, Ștefan Tunsoiu, Iustinian Turcu, Claudiu Urse
Co-producători: Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – Facultatea de Litere şi Arte – Departamentul de Artă Teatrală şi Centrul de Cercetări Avansate în Domeniul Artelor Spectacolului
Credit foto: TNRS
Oricine voiește să vină după Mine…( Marcu 8. 34-38. 9.1)
Evanghelia Duminicii acesteia, numită și Duminica Sfintei Cruci, e fixată în parcursul postirii precum un refugiu în coama muntelui la vreme de furtună. E taina menținerii noastre în viață, printr-o ancoră cerească, la vremea dependenței de prea mult lumesc, în care trăim acum. Dintre toate propunerile de supraviețuire pe care ni le aduce dinainte lumea, Crucea rămâne singura care ne trece în veșnicie. Ceea ce am uitat cam de multișor. Luați seama la cuvântul Evangheliei ce-l citim la vremea Liturghiei. Nu suntem chemați la o cruce obligatorie ci la asumarea în libertate a propriei vieți. Imperfecte, deseori. Fals perfecte, alteori.
Hristos Domnul nu e un dictator de mucava pentru niște suflete de mucava ci e Cel care ne dăruiește prin Cruce puterea de a ne purta crucile noastre. Pe care, deseori, le identificăm cu suferințele noastre. Dacă rădăcina suferințelor noastre nu poartă pe fibrele sale mugurii crucii nu se împlinește în Crucea Lui. Se ratează în falsa noastră părere despre cruce și suferință. Lucrând în taina crucii, sufletul omului primește măsura iubirii. Află, tot Domnul nostru o spune, că omul nu poate da nimic în schimb sufletului său (Mc. 8.37) și că rușinarea de Crucea Lui e singura formă de moarte spirituală din timpul vieții (Mc. 8.38). Luați aminte la tot ce ni se propune de jur împrejur. Un soi de evanghelie a ruperii de Cruce, a rușinării de ea, o năucitoare și perversă rușinare de Dumnezeu. Nu vorbiți despre Dumnezeu, nu credeți, nu vă expuneți și toate celelalte. Refrenul unui drastic imn de refuzare a Mântuitorului, un refuz care face mult mai mult decât imnologia falsei libertăți în care ne scăldăm auzul. Nu. Nu există Libertate fără Cruce, fără asumare și responsabilizare.
Priviți spre lamentabila ratare a libertății în care ne scufundăm azi, după 30 de ani de la cea mai amplă mișcare de eliberare de sub comunism- care propunea propria viziune a libertății umane. Nenorocirea crescută malign în mijlocul gândirii noastre, libertate fără responsabilitate, spre aceasta ne conduce. Spre o fractură adâncă în inimile și viețile noastre. Libertatea care nu aduce fericirea de a o trăi în deplină comuniune cu nedreptățiții și uitații, care nu te leagă de Înviere nu are nimic de a face cu adevărul. E doar o libertate a dreptăților de conjunctură, din care, din nefericire, se hrănesc ideologiile și politicianismele ieftine. Adevărata Libertate trece cu noi moartea. E parte din exercițiul Învierii noaste, fără de care rămânem rușinați dinaintea Tatălui Ceresc. Cred că de aici trebuie să reîncepem să ne gândim libertatea. Din durata ei veșnică, legată, prin Cruce de Hristos.
Primăria Sibiu anunță oficial penalitățile și condițiile rezilierii contractului de modernizare a stadionului
Primăria Sibiu a anunțat care este stadiul lucrărilor efectuate de Construcții S.A. la ultimul termen de finalizare convenit de cele două părți: 80%. Contractul se va considera reziliat de drept la 15 aprilie, conform contractului, executantul fiind notificat despre “punerea în întârziere”.
Administrația orașului Sibiu va fi nevoită să organizeze o nouă licitație pentru efectuarea lucrărilor rămase neexecutate. Este vorba despre o serie destul de mare de lucrări, de la hidroizolație, la montajul scaunelor. Primăria a lămurit și situația penalizărilor. O parte din acestea au fost deja calculate și aplicate, peste 155.000 de lei, pentru lucrări la interior neefectuate. Pentru exterior, vor fi calculate la momentul la care compania va preda, pe 15 aprilie, lucrarea.
Comunicatul Primăriei Sibiu
Până la termenul contractual de execuție a lucrărilor – 15 martie – constructorul a finalizat doar 80% din lucrări în contextul în care termenul de finalizare a lucrărilor a fost decalat de 3 ori, termenul inițial fiind 14 octombrie 2018.
Au mai rămas de executat următoarele lucrări: finalizarea hidroizolației; turnarea șapei; montarea scaunelor pentru spectatori; furnizarea și montarea băncilor de rezervă, montarea scaunelor în sectorul VIP și în lojă și montarea treptelor.
Având în vedere faptul că lucrarile nu au fost finalizate conform contractului și în termenul prevăzut de acesta, executantul SC Construcții SA-Arhimus SRL a fost notificat privind punerea în întârziere. În conformitate cu clauzele contractuale, in data de 15 aprilie contractul va fi considerat reziliat de drept, iar până la acea dată executantul va continua să plătească penalități de întârziere.
În ceea ce privește penalitățile de întârziere:
- Pentru lucrările la interior neexecutate la termen s-au aplicat și încasat penalități în valoare de 155.525,79 lei.
- Pentru lucrările la exterior rămase neexecutate în momentul rezilierii urmează să fie aplicate penalități la situațiile de lucrări pe care constructorul le va preda până în data de 15 aprilie, când contractul se va rezilia.
În cazul în care vor rămâne lucrări neexecutate, se va organiza o procedură de achiziție.
Caravana SMURD ajunge la Sibiu și Copșa Mică
Cu ocazia Zilei Inspectoratului pentru Situații de Urgență “cpt. Dumitru Croitoru” al județului Sibiu (4 aprilie 2019) , Caravana SMURD ”Fii pregătit!” va staționa în acest week-end, în 30 și 31 martie, în municipiul Sibiu și la Copșa Mică.
Scopul acesteia este desfășurarea unor activități de instruire a populației pentru a face față situațiilor de urgență. Caravana constă în deplasarea unui centru de formare mobil, în care se vor organiza cursuri de instruire a populației, pentru acordarea primului ajutor, în situații de urgență.
Centrul mobil este construit pe structura unui tir, are o sală de întrunire, cu o capacitate de 40 de persoane și este dotat cu echipamente medicale și de prim-ajutor, dispozitive portabile, inclusiv simulatoare, care permit pregătirea și perfecționarea în tehnicile de acordare a primului ajutor.
În municipiul Sibiu, Caravana SMURD ajunge în 30 martie între 10-16, în Piața Mare, numărul 16, iar la Copșa Mică va fi prezentă duminică, 31 martie, între 10 și 16 parcarea din fața Primăriei Copșa Mică.
