Cauti un avocat de drept penal? Iata ce calitati trebuie sa aiba acesta
Despre criteriile generale in care trebuie sa se incadreze un avocat specializat in drept penal nu consider ca mai e necesar a face mentiuni. De altfel, gasesti informatii nenumarate in acest sens atat in ghiduri, cat si in mediul online. Spre ce vreau sa imi indrept atentia in cadrul acestui articol se refera la acele calitati ce depasesc sfera clasicului. Ma refer aici la acele aspecte care vizeaza inteligenta emotionala. Un specialist in drept penal va sti cum sa abordeze fiecare situatie, inclusiv cea in care rolul sau este de a oferi asistenta juridica clientului sau in cadrul unui proces penal.
Referitor la acest domeniu, trebuie stiut ca este unul deosebit de delicat si in aceeasi masura de complex. Nu oricine poate deveni avocat de succes in cadrul acestuia, mai ales daca nu detine o serie de calitati psiho-emotionale.
Calitatile unui avocat de succes in drept penal
Este un domeniu de activitate in care va iesi mereu in evidenta cel ce exceleaza in specializarea sa, care are o capacitate deosebita de gestionare a propriilor emotii, o abilitate excelenta de a le recunoaste totodata, dar mai ales de a putea face diferenta intre sentimente complexe diverse, de a stabili sursa lor si de a determina impactul acestora.
Tot in lista de calitati a unui avocat Sibiu in drept penal intra si iscusinta cu care poate identifica emotiile pe care ceilalti le experimenteaza, ce sunt generate fie prin comunicare non-verbala, fie verbala. Un specialist este un bun interpret al tonului din voce, a posturii corpului, al limbajului gesturilor, contactul vizual etc.
Astfel de aspecte sunt detalii insemnate in cazul celor ce necesita asistenta juridica, la care fiecare trebuie sa se raporteze. Astfel de calitati isi aduc contributia in ceea ce priveste rezultatele clientului final prin faptul ca avocatul va studia astfel, va analiza si anticipa comportamente – cele ale partilor implicate si organelor judiciare, precum si a altor participanti la procesul penal. Atentia lui se va indrepta si asupra modului in care evolueaza dosarul clientului sau, prin raportare la factorii mentionati.
Sunt actiuni pe care nu le poate realiza orice avocat. Cel care nu are taria de caracter ce se cere, nu va oferi in concluzie clientului sau o asistenta juridica adecvata, calitatile psiho-emotionale mentionate fiind cruciale in acest sens.
Foarte important de stiut legat de ceea ce reprezinta un avocat in drept penal excelent este ca acesta nu va discerne dupa cat de vinovata e o persoana atunci cand decide preluarea unui caz. Este valabil atat in cazul in care va apara victima, cat si daca va apara faptasul. Tocmai asta presupune meseria sa – de a-si apara clientul, asigurandu-i toate drepturile constitutionale, dar si pe cele procesual penale.
Deosebit de important in toata aceasta ecuatie este ca specialistul sa realizeze propria investigare in dosar si sa nu ia de bun doar pe cel realilzat de organele de urmarire penala. Acesta va aduna in acest sens probe, va cauta martori – altfel spus va deveni extrem de vigilent pe intreaga durata a procesului.
Intentia este de a elimina orice nelamurire, astfel incat stabilirea vinovatiei, respectiv a nevinovatiei sa se faca prin corectitudine.
Pe cat permit dispozitiile legale, un avocat specialist in drept penal va incerca sa obtina o solutie pe cat posibil de favorabila, avand in vedere rapoartele ce vizeaza probe, dar si particularitatile cazurilor sale.
Vă vedem din Sibiu, alături de magistrați în fiecare zi
Comunitatea Vă vedem din Sibiu este alături de magistrați. În această săptămână, protestatarii sibieni vor fi alături de magistrați, zilnic, de la ora 11.30, în fața Tribunalului Sibiu.
“Gestul magistraților care aleg demnitatea e esențial pentru a ține România în Europa. Protestatarii sibieni sunt alături de magistrați – și pentru a-i susține, și pentru a-i încuraja să fie cât mai mulți în demersul lor admirabil. Prin urmare, săptămâna asta vom fi zi de zi, de la ora 11.30, vreme de 15 minute, în fața Tribunalului Sibiu, pe Calea Dumbrăvii – pentru a-i aplauda și a striga: „Cinste lor, cinste magistraților!” Justiția & Strada, împreună, vor ține România în Europa”, este mesajul postat pe pagina de Facebook Vă vedem din Sibiu.
Festivalul “Lucreția Ciobanu” aduce mărțișoare muzicale pentru sibieni
În prag de primăvară, Junii Sibiului oferă mărțișoare muzical- coregrafice, în cadrul celei de-a IV-a ediţii a Festivalului-Concurs al Cântecului Popular Românesc „Lucreţia Ciobanu”, între 4 și 6 martie.
În competiție s-au înscris tineri din toată România, iar în urma preselecţiei, ce va avea loc în data de 4 martie 2019, la Cercul Militar din Sibiu, juriul de specialitate va întocmi lista concurenţilor care vor evolua în faţa publicului marţi, 5 martie 2019.
După concurs, câteva dintre cele mai valoroase cântece din repertoriul Lucreţiei Ciobanu vor fi readuse în scenă de interpreţii: Nelu Albu, Marcel Părău, Camelia Cosma Stoiţă, Alina Pinca. Microfonul aparţine apoi tinerilor care au obţinut premii în concursul de la Sibiu şi invitaţilor speciali: Olguța Berbec, Dumitru Teleagă, Gheorghe Turda, Mariana Anghel, Matilda Pascal Cojocăriţa.
Seara de cântec va fi completată cu reprezentaţii artistice susţinute de către ansamblurile folclorice „Ceata Junilor” şi „Veteranii Junii Sibiului”.
“În cadrul Galei din data de 6 martie vom cunoaşte numele laureaţilor ediţiei 2019 a Festivalului-Concurs „Lucreţia Ciobanu”. Pe aceeaşi scenă vor urca, în recitaluri extraordinare, Georgiana Necşa, laureata Marelui Premiu al ediţiei cu numărul III a Festivalului „Lucreţia Ciobanu”, Ansamblul Folcloric Profesionist „Cindrelul – Junii Sibiului” împreună cu soliştii: Robert Târnăveanu, Alina Bîcă, Adrian Neamţu, precum şi Ansamblul Folcloric „Ceata Junilor”. Spectacolul de gală este conceput ca o întrecere între laureaţi ai Festivalului, atent „jurizați” de mult îndrăgiţii solişti de muzică populară: Carmen Popovici Dumbravă, Nineta Popa şi Ionuţ Fulea”, transmit organizatorii.
Accesul la spectacolele din 5 și 6 martie 2019 se face pe bază de bilete, care se pun în vânzare luni, 25 februarie a.c., la Centrul Cultural „Ion Besoiu” (str. Emil Cioran, nr. 1 A, Sibiu). Acestea pot fi procurate la prețul de 40 lei/ bilet, respectiv 20 de lei, de luni până vineri, între orele 17.00-21.30.
Cea de-a patra ediţie a Festivalului-Concurs „Lucreţia Ciobanu” este organizată de Consiliul Judeţean Sibiu şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul – Junii” Sibiu, partener fiind Cercul Militar Sibiu.
PROGRAMUL FESTIVALULUI-CONCURS „LUCREŢIA CIOBANU”, EDIȚIA A IV-A
5 martie 2019, ora 18.00, Centrul Cultural „Ion Besoiu” Sibiu
* Concurs al tinerilor interpreţi de muzică populară
* Spectacol susţinut de: Ansamblul Folcloric „Ceata Junilor”, Ansamblul Folcloric „Veteranii Junii Sibiului” şi soliştii: Marcel Părău, Camelia Cosma Stoiță, Nelu Albu, Alina Pinca, Radu Goța, Ionuț Cocoș, Ioana Bogdan, Florin Mihalache, Mihaela Pițigoi, Ionela Sterp, Andrada Tulvan, Izabela Tomița, Ilie Medrea, Olguța Berbec, Angelica Flutur, Alexandru Urs, Denisa Bărbat, Dan Vasilescu, Larisa Uță, Paula Medrea, Claudia Olariu, Luminița Dejan, Cosmin Herăscu, Ion Drăgan, Maria Butilă, Călin Brăteanu, Dumitru Teleagă, Matilda Pascal Cojocărița, Gheorghe Turda, Mariana Anghel
6 martie 2019, ora 18.00, Centrul Cultural „Ion Besoiu” Sibiu
* Gala Laureaţilor
* Spectacol susţinut de: Ansamblul Folcloric Profesionist „Cindrelul-Junii Sibiului”, Ansamblul Folcloric „Ceata Junilor” şi soliştii: Robert Târnăveanu, Alina Bîcă, Adrian Neamțu, Răzvan Năstăsescu, Georgiana Necșa, Tudor Furdui Iancu, Ovidiu Homorodean, Codruța Rodean, Bogdan Cioranu, Mădălina Mîrza, Daniel Pop, Vlăduț Sărmaș, Cristina Bugnar, Marian Medregoniu, Narcisa Băleanu, Cosmin Bîrlan, Irina Birou, Iulia Mihai, Simona Alexandru, Gabriel Dumitru, Stelian Păun, Oana Tomoiagă, Daria Gâdea, Silvia Timiș, Maria Mihali, Stana Stepanescu, Florin Boita, Bogdan Firu, Ciprian Pop, Andra Matei, Alexandru Brădățan, Andreea Haisan, Marian Gogan, Carmen Popovici Dumbravă, Ionuț Fulea, Nineta Popa.
Cinci candidați admiși pentru postul de director al Filarmonicii Sibiu, un singur sibian
Consiliul Județean Sibiu a selectat cinci persoane dintre candidații la postul de director al Filarmonicii Sibiu, care vor participa la concursul de proiecte.
Nu mai puțin de 10 candidați s-au înscris la concursul pentru postul de director al Filarmonicii Sibiu, organizat de Consiliul Județean. Printre condițiile de admitere la competiția de proiecte de management se număra și cea de ocupare a unei poziții în managementul unei instituții de cultură timp de 3 ani. Jumătate dintre candidați n-au respectat această condiție sau n-au depus un document care să o ateste.
Cei cinci care se vor bate pentru postul de director al Filarmonicii Sibiu sunt Alexandru Chituță, singurul sibian din listă, absolvent de telologie, scriitor, în prezent șef secție marketing și comunicare la Muzeul Bruckental, Cleopatra David, soprană la Filarmonica George Enescu, cu experiență de management și PR, muzicolog și jurnalist, Cristian Lupeș, muzician, dirijor, cunoscut pentru turneul 100 x Enescu, Morel Marius Negru, violonist în Iași, fost director artistic al Operei din Iași, și Larisa Zubcu, din Republica Moldova, care nu are studii muzicale, dar are experiență ca director al Sălii cu Orgi din Chișinău. Ceilalți cinci candidați au fost respinși pentru că nu aveau sau nu și-au dovedit experiența managerială de minim 3 ani într-o instituție culturală. Unii dintre candidați nu au depus nici măcare acte care să dovedească studiile cerute de condițiile de concurs.
Analiza proiectelor de management va avea loc în următoarele două săptămâni, pentru ca rezultatele să fie publicate în 6 martie, cu prezentarea acestor proiecte pe 7 martie. Numele viitorului director al Filarmonicii Sibiu va fi anunțat pe 8 martie, acesta urmând să semneze un contract de management pe 3 ani.
Actualul director al Filarmonicii Sibiu, Ioan Bojin, a condus instituția timp de 18 ani, fiind nevoit să renunțe la post ca urmare a atingerii vârstei de pensionare. Ioan Bojin, fost profesor de muzică, lucrează în Filarmonică de 29 de ani, evoluând mai întâi ca instrumentist (flaut) și apoi ca director (din 2001).
„Dragobetele sărută fetele”
Trăim vremuri în care tindem să ne îndepărtăm de la tradiții și autohton și adoptăm cu ușurință alte obiceiuri, ale căror origini stau mai mult în strategii de marketing. Totuși, în ultimii ani, în spațiul românesc, luna februarie a adus în lumină sărbătoarea aproape uitată a Dragobetelui. În 24 februarie, românii au propria sărbătoare a iubirii ce ia forma unui adevărat Cupidon autohton. Cunoscută mai ales în Muntenia, în județele Gorj și Olt, sărbătoarea poate înlocui cu succes valul american ce crește vânzările inimioarelor de pluș pe 14 februarie.
Fiu al Babei Dochia, Zânul Dragobete era în mitologia românească un flăcău voinic, frumos și puternic care putea fi întâlnit mai ales prin păduri. Numele acestuia ar fi de origine slavă, unii filologi considerând că vine din două cuvinte vechi „dragu” și „biti”, care s-ar traduce prin „a fi drag”. El inspira iubire curată și încredere, însă unele fete își doreau să fie pedepsite de acesta lucrând de ziua lui. Apoi, fetele luau drumul pădurii și se lăsau „iubite” de Dragobete sau un flăcău confundat cu Dragobete. În ciuda acestei pedepse, Dragobetele ocrotea îndrăgostiții, fiind un veritabil Eros românesc.
Dragostea e universală, Dragobetele e românesc
Marcel Lutic în cartea „Timpul sacru. Sărbătorile de altădată” observă că sărbătoarea are loc în apropierea echinocțiului de primăvară ceea ce îi acordă universalitate. Astfel, în vremuri demult apuse, sărbătoarea, sub diverse forme sau denumiri, era ținută și de romani (la Lupercalii), de vechii celți sau de către daci. Pentru că originea sărbătorii ar fi în ciclurile naturii, Dragobetele are loc la sfârșit de iarnă, început de primăvară, când păsările încep să cuibărească. De aceea, mai era numit în spațiul autohton și „Logodnicul Păsărilor”. La începutul primăverii, dezmorțite după iarna grea, păsările începeau să se împerecheze și să depună ouă. O sărbătoare a iubirii, a împlinirii prin dragoste, a unui moment potrivit pentru a „cuibări”și a te așeza la casa ta.
Ziua de Dragobete era una mult așteptată de către tineri. Era ziua în care lepădau cojoacele pentru a îmbrăca haine de sărbătoare și să întâmpine primăvara mult așteptată. Aceștia se strângeau pe dealuri sau la casele unora, celebrând iubirea prin dans și voie bună. Fetele culegeau flori de primăvară, în special violete și tămâioare, folosite apoi pentru descântece în dragoste. În alte părți, în această zi fetele adunau apa din omătul netopit, crezând că ar avea proprietăți magice. Se credea că apa aceasta provine din „surâsul zânelor” și putea face fetele mai frumoase și mai iubitoare.
Putem îmbrățișa din nou tradiția, mai cu foc, mai cu credința că iubirea poate fi sărbătorită în întregul an. Dragobetele poate fi o punte între vechi și nou, un început, ca orice primăvară.
Foto: Daniel Andreica








