Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în Republica Franceză că, potrivit Meteo France, a fost emis un cod portocaliu de ninsoare şi polei pentru 29 de departamente din nordul şi centrul ţării iar patru departamente din sud-est sunt sub cod portocaliu de avalanşe.

Potrivit unui comunicat transmis de MAE marţi, în conformitate cu datele transmise de autorităţile locale, ca urmare a ninsorilor din ultimele 24 de ore, în regiunea Ile-de France, circulaţia rutieră pe şoseaua RN118 este închisă pentru camioanele de peste 3,5 tone începând cu data de 22 ianuarie, ora 21,00.

De asemenea, în diferite porţiuni ale şoselelor din zonele afectate de ninsori circulaţia este îngreunată. Având în vedere fluctuaţiile de trafic din cauza condiţiilor meteorologice deosebite, care, potrivit Meteo France, vor continua până în ziua de 23 ianuarie, se recomandă cetăţenilor români să consulte situaţia drumurilor pe paginile Internet care oferă informaţii în timp real: https://www.vinci-autoroutes.com/fr/autoroutes-temps-reel;http://www.v-traffic.com/?c=fr&uil=fr; https://www.viamichelin.fr/web/Trafic; https://www.moncoyote.com/fr/info-trafic-paris.html.

Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Paris +33147052966 şi +33147052755, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de operatorii Call Center în regim de permanenţă.

De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă, au la dispoziţie următoarele telefoane de permanenţă: misiunea diplomatică a României în Republica Franceză +33680713729, Consulatul General al României la Marsilia +33610027164, Consulatul General al României la Lyon +33643627736 şi Consulatul General al României la Strasbourg +33627050022, precizează MAE.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de Internet http://paris.mae.ro, http://strasbourg.mae.ro, http://lyon.mae.ro, www.mae.ro, www.meteoalarm.eu şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care se deplasează în străinătate au la dispoziţie aplicaţia „Călătoreşte în siguranţă” (www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie. 

Secţia pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii discută, miercuri, două rapoarte întocmite de Inspecţia Judiciară cu privire la săvârşirea unor abateri disciplinare de către fosta şefă a DNA Laura Codruţa Kovesi.

Una dintre abaterile disciplinare se referă la manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului Justiţiei săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu. În cadrul unei şedinţe de lucru, fosta şefă a DNA ar fi avut astfel de manifestări, aşa cum rezultă din înregistrări audio apărute în spaţiul media la data de 18 iunie 2017, potrivit Inspecţiei Judiciare.

„În concret, procurorul-şef al DNA s-a exprimat în sensul combaterii efectelor negative în planul imaginii şi credibilităţii instituţiei, generate de decizia CCR 68/2017, prin instrumentarea urgentă a unor dosare ‘cu miniştri’, de impact mediatic, şi-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv şi general obligatoriu al deciziei CCR 68/2017 şi a folosit exprimări inadecvate la adresa Curţii Constituţionale şi a unui judecător al Curţii, inducând ideea în cadrul opiniei publice că unul dintre criteriile în funcţie de care se prioritizează soluţionarea dosarelor este impactul mediatic al acestora şi calitatea oficială a persoanelor cercetate”, arăta IJ.

De asemenea, Kovesi a folosit faţă de colegii procurori un ton superior şi agresiv, inadmisibil în raport cu standardele minimale de etică şi deontologie ale unui magistrat, de natură a genera în rândul opiniei publice un sentiment de indignare şi un dubiu legitim cu privire la respectarea principiilor supremaţiei Constituţiei şi a legilor, precum şi a imparţialităţii procurorilor, susţinea Inspecţia Judiciară.

Acţiunea a vizat şi „atitudinile nedemne în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, celălalt personal al instanţei sau al parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili ori reprezentanţii altor instituţii”. Prin intermediul unei corespondenţe electronice (email) a adoptat o atitudine nedemnă, folosind la adresa procurorilor cuvinte şi expresii cu un conţinut vădit denigrator, insultător şi ameninţător, respectiv ‘laşi’, ‘bârfitori’, ‘infractori’, făcând cunoscut acestora faptul că ‘există deja un cerc de suspecţi’, cu referire la un dosar penal, încălcând astfel obligaţia de rezervă şi normele de conduită ataşate profesiei de magistrat, explica IJ.

Al doilea raport al Inspecţiei Judiciare susţinea că Laura Kovesi a inserat într-un comunicat de presă pasaje din înregistrările discuţiilor purtate la sediul DNA Ploieşti, care constituiau probe într-un dosar care îi viza pe membrii familiei Cosma.

În februarie 2018, DNA a dat publicităţii un comunicat de presă, în care era redată transcrierea unor convorbiri purtate de persoane din anturajul fostului deputat Vlad Cosma la sediul DNA Ploieşti. Potrivit DNA, persoanele respective au cerut procurorilor să facă demersuri astfel încât să-i creeze o situaţie juridică favorabilă lui Vlad Cosma şi tatălui său, Mircea Cosma, cercetat pentru luare de mită şi abuz în serviciu.

Premierul Viorica Dăncilă a declarat, marţi, că 2018 a fost un an cu o „bătălie permanentă” iar acest „război” va continua, deoarece preşedintele este în campanie electorală.

Dăncilă a spus că i s-a cerut de şapte ori demisia, în mod nefundamentat, dar nu-şi va dezamăgi colegele şi femeile din România şi nu va demisiona.

„Ţara nu poate fi ajutată cu un război români cu români. De fapt, în 2018 acest lucru s-a întâmplat. A fost o bătălie permanentă, o bătălie care nu s-a bazat pe argumente, pe lucruri logice, ci doar din considerente personale sau pornind de la campania electorală. Cred că anul 2018 a fost unul dintre cei mai agitaţi ani.

Cred că niciodată în istoria acestei ţări un premier nu a fost mai atacat, nu a fost mai jignit, nu i s-a cerut de atâtea ori demisia şi nu s-a încercat de atâtea ori ca activitatea guvernamentală să fie stopată, să fie împiedicată să ne punem în practică obiectivele.

Eu cred că anul 2018 putea fi un an mai bun dacă exista consens, dacă înţelegeam că, dincolo de războiul pe care îl ducem din punctul de vedere al partidelor politice, mai importantă e ţara şi că acest război trebuie să-l purtăm doar în ţară şi să nu-l importăm la Bruxelles.

Din păcate, în anul 2018 nu s-a întâmplat acest lucru, ceea ce a adus prejudicii de imagine pentru România”, a afirmat Dăncilă la Antena 3.

Ea a spus că i s-a cerut demisia de şapte ori, dar niciodată nu s-a gândit să recurgă la acest gest.

„Niciodată. Nu puteam să dezamăgesc oamenii, nu puteam să-i dezamăgesc pe cei care au crezut în mine şi pe cei care au crezut că pot schimba anumite lucruri, nu puteam să dezamăgesc colegele şi colegii şi în primul rând nu puteam să dezamăgesc femeile din România, să arăt că un premier femeie poate fi atât de slab, încât la cel mai mic obstacol sau la o solicitare nefondată imediat va ceda şi îşi va da demisia.

Am înţeles că acest lucru se va repeta şi sunt convinsă de acest lucru, dar în acelaşi timp m-a făcut mai puternică, să am mai multă încredere în mine. Şi în niciun caz nu o să-mi dau demisia”, a subliniat Dăncilă.

Premierul a susţinut că preşedintele este în campanie electorală şi acest „război” va continua.

„Uitaţi-vă la cele două portofolii, Transporturi şi Dezvoltare. Trimitem solicitări, acte, ni se cer alte acte, trimitem din nou, răspunsul din nou este neargumentat. E clar că acest război va continua, pentru că suntem în an electoral, este clar că preşedintele e în campanie electorală şi, dincolo de ceea ce e bine în această perioadă, deţinem Preşedinţia Consiliului UE, cred că mai mult contează modul în care se raportează din punctul de vedere al alegătorilor domniei sale.

Nu cred că vom reuşi să ajungem la un consens. La Ateneu am încercat să fim toţi împreună, să avem un consens, să arătăm că ţara nu e cum o zugrăvesc unii sau alţii. A fost un eveniment reuşit, a fost multă lume în spatele evenimentului. A fost foarte bine că a venit preşedintele. Cred că e dăunător pentru Romania să nu ai o viziune mai amplă şi să nu te raportezi la ţara ta, care trebuie privită altfel. Am vorbit foarte mult de faptul că nu trebuie să facem declaraţii în afara ţării despre Romania.

Am văzut declaraţiile presedintelui de azi. Nu cred că e un lucru bun şi nu cred că e benefic pentru Romania”, a mai declarat Viorica Dăncilă. 

Curtea Constituţională ar putea pronunţa miercuri o decizie în cazul sesizării preşedintelui Klaus Iohannis privind modificările aduse Legii 35/1997, prin care funcţia de Avocat al Poporului este asimilată ca rang cu funcţia de ministru, beneficiind în mod corespunzător de toate drepturile acestuia, printre care şi pensie specială.

Iohannis a trimis la CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului. „Apreciem că această lege a fost adoptată cu nerespectarea prevederilor constituţionale ale art. 75 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 61 alin. (2), precum şi cu cele ale art. 147 alin. (4), iar prin conţinutul său actul normativ are prevederi care sunt contrare dispoziţiilor constituţionale consacrate prin art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1), precum şi prin art. 138 alin. (5) coroborat cu art. 111 alin. (1)”, se arată în sesizarea transmisă CCR.

Potrivit preşedintelui, legea încalcă prevederile constituţionale fiind dezbătută şi adoptată de prima Cameră sesizată, respectiv Camera Deputaţilor, cu depăşirea termenului de 60 de zile prevăzut de Legea fundamentală. El adaugă că Guvernul a transmis punctul de vedere cu privire la această iniţiativă pe 18 mai, deşi termenul stabilit de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor era 26 februarie.

Klaus Iohannis precizează că prin acest act normativ legiuitorul a instituit o pensie specială pentru judecătorii Curţii Constituţionale, în cuantum variabil, fără să se refere şi la cei care au exercitat în trecut această funcţie. Conform sursei citate, actul normativ criticat prevede că pensia de serviciu a Avocatului Poporului se actualizează în raport cu indemnizaţia judecătorilor CCR şi se impozitează conform legii.

„Analizând aceste dispoziţii în coroborare cu cele prevăzute la art. I pct. 8 referitoare la stabilirea şi calculul pensiei de serviciu al Avocatului Poporului, considerăm că textele sunt neclare în ceea ce priveşte cuantumul pensiei rezultate, întrucât nu reiese dacă aceasta se va stabili şi se va actualiza în raport cu indemnizaţia Avocatului Poporului sau cu indemnizaţia judecătorilor Curţii Constituţionale.

În atare condiţii, rezultă că art. I pct. 8 şi pct. 9 din legea criticată sunt neclare în ceea ce priveşte condiţiile şi procedura de stabilire a pensiei Avocatului Poporului prin raportare la condiţiile şi procedura de stabilire a pensiei judecătorilor Curţii Constituţionale şi, prin urmare, contravin cerinţelor de claritate şi previzibilitate instituite prin art. 1 alin. (5) din Constituţie”, susţine şeful statului.

Preşedintele consideră că acordarea unor pensii speciale pentru Avocatul Poporului şi adjuncţii săi constituie un privilegiu nejustificat faţă de ceilalţi demnitari cu acelaşi rang. „În cadrul aceleiaşi categorii de demnitari, legiuitorul nu poate face nicio diferenţiere cu privire la îndreptăţirea unora sau altora de a beneficia de dreptul la pensie specială decât cu încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie, conform căruia cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, instituind un privilegiu nejustificat pe baza unor criterii rezonabile şi obiective”, se arată în sesizarea de neconstituţionalitate.

Şeful statului critică şi prevederea potrivit căreia, dacă în funcţia de Avocat al Poporului este numit un consilier juridic sau o persoană din cadrul instituţiei Avocatul Poporului, rezervarea postului acestuia/ acesteia este obligatorie.

Iohannis critică şi dispoziţiile potrivit cărora personalul contractual, respectiv şoferii, beneficiază de salarii stabilite la nivelul în plată aferent funcţiilor similare din cadrul serviciilor Parlamentului.

Prin reglementările acestei legi se generează noi cheltuieli de fonduri publice necesare plăţii unor categorii de pensii speciale, pensii anticipate şi a unor cheltuieli cu veniturile încadrate pe alte grile de salarizare, arată Iohannis, care adaugă că iniţiatorii nu au precizat care este impactul bugetar şi care sunt sursele din care să se asigure acoperirea cheltuielilor generate de propunerea legislativă.

Propunerea legislativă a fost iniţiată de senatorul PSD Şerban Nicolae şi deputaţii PSD Florin Iordache şi Eugen Nicolicea.