Excelența Sa Cord Meier-Klodt, ambasadorul Germaniei în România, a participat sâmbătă la simpozionul intitulat “Hotărârea de Adeziune a Sașilor cu România la 100 de ani”, manifestare organizată de către Forumul Democrat al Germanilor din România și Fundația Hanns Seidel.
Manifestarea a avut loc sâmbătă dimineața în Sala Festivă a Liceului Teoretic “Stephan Ludwig Roth” Mediaș. Printre invitaţi s-au mai numărat preşedintele FDGR, Paul-Jürgen Porr, reprezentantul Fundaţiei Hanns Seidel, Daniel Seiberling și prorectorul Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Rudolf Gräf.
În cadrul evenimentului au fost prezentate diferite comunicări semnate de profesorul Helmuth Knall-“Mediașul în perioada Marii Uniri”, Dr. Alexandru Nicolaescu-“Imaginea sașilor în presa românescă între 1914-1919” și Konrad Gündisch-“Sașii în Primul Război Mondial, Declarația de la Alba Iulia și Declarația de la Mediaș”, Rudolf Gräf-“Șvabii din Banat și Germanii din Banatul Montan și Unirea din 1918”, Vasile Ciobanu-“Însemnătatea și ecoul Declarației de la Mediaș” și Thomas Șindilariu-“Prețul plătit de sași pentru rațiunea politică”.
Manifestarea a cuprins și prezentarea a două volume. Este vorba despre “Loyalitätswechsel und institutioneller Neuanfang. Die regionalen deutschen Minderheiten in Rumänien 1918-1928”,realizat de Rudolf Gräf și Daniela Stanciu și “Mediașul și Marea Unire”, realizat de profesorii Vasile Mărculeț și Helmuth Knall. Evenimentul s-a încheiat cu prezentarea proiectului “Etnicii germani. 100 destine în secolul românesc”, realizat de Fundația Michael Schmidt.
„Anul acesta, aniversăm în mod deosebit 100 de ani de la adeziunea unor comunităţi etnice şi minorităţi la noul stat. Votul germanilor din Bucovina, din noiembrie 1918, a fost urmat, la 8 ianuarie 1919, de Adunarea Saşilor de la Mediaş, apoi de adeziunile germanilor din Basarabia şi ale şvabilor bănăţeni.
Acestea reprezintă evenimente de amploare, festive şi pline de simboluri în istoria noului stat. Însă, în contextul politic actual, în care unele forţe din ţară continuă să considere oportună discreditarea rolului minorităţii germane în această Românie comună, aceste evenimente sunt mai relevante decât oricând. În cazul minorităţii germane putem vorbi de aderare, de incluziune în noul stat sau chiar de alipire din proprie voinţă. (…)
Totodată, doresc să accentuez un alt aspect important: aceste voci sunt voci individuale. Indiferent cât de tare răsună, ele au un fundament limitat şi urmăresc obiective mai mult decât transparente. Ele nu reprezintă nicidecum opinia majorităţii populaţiei României, în relaţia acesteia cu minoritatea germană.
Aniversăm astăzi, aici, la Mediaş, acest pact echitabil între a oferi şi a primi, acest semn al solidarităţii reciproce. Aş dori să-l numesc <<spiritul de la Mediaş>> din istoria României. Doresc să spun clar şi răspicat, dacă nu apărăm astăzi acest spirit, cu toată convingerea, în faţa vocilor menţionate anterior, care s-au manifestat în mod defăimător chiar recent – atunci când?
Sunt foarte recunoscător că foarte mulţi s-au exprimat împotriva acestor defăimări, printre aceştia, cu precădere, reprezentanţii comunităţilor evreieşti. Iar în urma eforturilor noastre comune, şi politicieni români de rang înalt. Numai că acest cuvânt dat trebuie să fie şi ţinut”, a menționat ambasadorul Germaniei la Mediaș.
