Academicianul Eugen Simion afirmă că de trei decenii românitatea trăieşte o mare criză morală şi identitară şi atrage atenţia că spiritul românesc e pus în discuţie într-un fel de pedagogie demoralizantă.
„Noi trecem printr-o mare criză. Şi de trei decenii românitatea trăieşte o mare criză. Politicienii noştri spun că e o criză economică. Şi au dreptate. Probabil. Dar eu spun că mai mare este criza morală. Şi mai mare – acum se accentuează – este o criză identitară. Românii nu mai vor să fie români. (…) E pus în discuţie de universitari, de oameni onorabili spiritul românesc. Adică ‘Ce e asta, domne? Spiritul românesc?’. E înjurat Călinescu, este iar o ofensivă împotriva lui Călinescu pentru ultimul lui capitol ‘Specificul naţional’. Adică toată lumea este indignată: ‘Cum domne, nu mai suntem noi europeni?’. Vă rog să fiţi atenţi la acest fenomen, acest fenomen de criză identitară care e foarte grav. Şi câtă vreme a fost ţărănimea română şi a fost boierimea română, nu era primejdia, pentru că de-acolo pornea totdeauna o susţinere”, a spus Simion, la o întâlnire cu studenţi şi cadre didactice, desfăşurată în Sala de consiliu a Facultăţii de Litere.
El a susţinut că trebuie să fim „români cu faţa spre universalitate” şi a criticat faptul că „naţionalismul este identificat cu xenofobia”.
„Astăzi suntem puţin risipiţi. Păi cum? Dacă nu respectăm principiile lui Maiorescu! ‘Noi trebuie să fim români cu faţa spre universalitate’. O propoziţie pe care o amintesc mereu şi care este esenţială – Să fim români cu faţa spre universalitate. Da. Asta e. Ori, cealaltă atitudine… Uitaţi-vă la media românească, la ce se spune despre români. Ce vrei, domne? Români…Vai de capul lor. Nu sunt buni de nimic’. Face un fel de pedagogie negativă, care e demoralizantă pentru acest popor. De aceea, mi se pare că trebuie să fim foarte atenţi. Pentru că, altfel, ne paşte – dacă nu suntem chiar atinşi – de un alt fel de sovietism. Sunt în fond cam aceleaşi teze altfel coafate. (…) Nu vorbeam despre naţionalism. (…) Tot secolul al XIX-lea a trăit sub umbrela acestui concept. Aşa s-a creat România Modernă. (…) Acum, termenul este identificat cu xenofobia”, a mai spus Eugen Simion.
Despre personalitatea profesorului, criticului literar şi academicianului Eugen Simion, recentul câştigător al medaliei de aur pentru filologie „Alfred Nobel” pentru anul 2018, acordată de Societatea Internaţională de Filologie, au vorbit profesorii Marian Preda, preşedintele Senatului Universităţii Bucureşti, Mircea Martin, Rodica Zafiu, Paul Cernat, cercetătorul Nicolae Mecu, moderatorul întâlnirii fiind decanul Facultăţii de Litere, Emil Ionescu.
Criticul şi istoricul literar Eugen Simion este al 20-lea laureat al prestigiosului premiu. Ceremonia de decernare va avea loc la Palatul Parlamentului European de la Strasbourg şi va fi urmată, conform regulamentului, de organizarea unei alte ceremonii în ţara de origine a laureatului.

Fostul vicepremier Gabriel Oprea susţine că DNA nu avea competenţa de a instrumenta dosarul privind moartea poliţistului Bogdan Gigină şi spune că nu există nicio legătură între exercitarea atribuţiilor de ministru şi accidentul rutier.
Gabriel Oprea a publicat joi seara pe pagina de Facebook o reacţie la decizia Tribunalului Bucureşti, prin care a fost restituit la DNA dosarul în care fostul vicepremier a fost acuzat de ucidere din culpă.
„Astăzi, Tribunalul Bucureşti a decis ca dosarul în care, pe nedrept, am fost acuzat de ucidere din culpă să fie restituit Direcţiei Naţionale Anticorupţie. În cursul dezbaterilor, am invocat mai multe excepţii, printre care lipsa competenţei materiale a DNA de a instrumenta această cauză şi nelegalitatea sesizării instanţei datorită neregularităţii rechizitoriului, având în vedere hotărârea definitivă pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a stabilit că nu există nicio legătură între exercitarea atribuţiilor de serviciu ale funcţiei de ministru al Afacerilor Interne, pe care o deţineam în 2015, şi accidentul rutier în care şi-a pierdut viaţa poliţistul motociclist”, declară Gabriel Oprea.
Oprea susţine că acest dosar a fost construit pentru a-l elimina în mod brutal din politică.
„În urma deciziei de astăzi înţelegem, încă o dată, că acest dosar a fost unul politic, un dosar construit fără un fundament legal sau moral, pentru ca o persoană aflată într-o funcţie de demnitate publică în statul român, o poziţie de mare responsabilitate, de ministru al Afacerilor Interne şi vicepremier pentru securitate naţională, să fie eliminată din politică în mod injust, brutal şi de neacceptat într-un stat de drept. Toate acestea, într-o perioadă şi într-un context în care scopul principal al unor oameni şi structuri a fost să înlăture cu orice preţ un guvern performant, dar şi o generaţie întreagă de politicieni, prin mijloace nelegale, aşa cum s-a dovedit în ultima vreme în atât de multe cazuri. Am spus-o de fiecare dată: este regretabil şi, din păcate, ireparabil, faptul că poliţistul Gigină şi-a pierdut viaţa într-un accident rutier de care – ştim cu toţii, chiar şi cei care vreme de 3 ani au aruncat cu noroi asupra mea – nu sunt vinovat. Înţeleg durerea părinţilor tânărului poliţist, pentru care nu există alinare”, precizează Oprea.
Tribunalul Bucureşti a decis joi să fie retrimis la DNA dosarul în care fostul vicepremier Gabriel Oprea este acuzat de ucidere din culpă, în legătură cu accidentul rutier ce a dus la decesul poliţistului Bogdan Gigină.
Iniţial, DNA a trimis acest dosar spre judecare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, însă Instanţa supremă şi-a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Sectorului 1. Ulterior, Judecătoria Sectorului 1 a trimis dosarul la Tribunalul Bucureşti.
Gabriel Oprea a fost trimis în judecată, alături de societatea General MPM Impex SRL şi administratorul acesteia, Petre Mazilu, pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă.
„În seara de 20 octombrie 2015, agentul de poliţie Gigină Bogdan-Cosmin, în vârstă de 28 de ani, a fost implicat într-un accident de circulaţie pe o stradă din municipiul Bucureşti, în urma căruia a suferit o hemoragie cranio-cerebrală, consecinţă a unui traumatism cranio-cerebral şi facial cu fractură craniană, leziuni care au cauzat decesul. La momentul producerii accidentului, victima Gigină Bogdan-Cosmin făcea parte dintr-un dispozitiv de însoţire a ministrului Oprea Gabriel, care preceda în trafic autoturismul în care se afla ministrul. La momentul producerii accidentului, ministrul Oprea Gabriel se deplasa către locuinţa sa”, arăta DNA.
Conform procurorilor, accidentul rutier care a determinat decesul poliţistului Gigină s-a produs ca urmare a nerespectării de către Gabriel Oprea, Petre Mazilu şi General MPM Impex SRL a dispoziţiilor legale şi a măsurilor de prevedere pentru exercitarea unor activităţi – activitatea de însoţire a ministrului de către poliţişti rutieri în cazul lui Oprea, respectiv activitatea de realizare a unor lucrări în carosabil în cazul firmei şi administratorului acesteia.
DNA susţinea că Gabriel Oprea i-a pus pe poliţiştii rutieri care au executat această activitate de însoţire într-o situaţie permanentă de risc sporit, obligându-i să participe la o activitate ce avea un potenţial ridicat de producere a unor evenimente rutiere.
Procurorii mai spuneau că Gabriel Oprea este cel care a impus, folosindu-se de ascendentul funcţiei sale şi conferindu-şi în mod discreţionar drepturi neprevăzute de cadrul legal ce reglementează însoţirea demnitarilor, ca deplasarea să se facă cu viteză foarte ridicată, ceea ce a contribuit la producerea accidentului rutier care a dus la decesul poliţistului.

Manifestaţia desfăşurată joi seară în apropierea Ateneului Român, unde a fost organizată ceremonia oficială de inaugurare a Preşedinţiei române la Consiliul UE, s-a încheiat fără incidente.
Manifestanţii au început să plece în jurul orei 21,00, la încheierea ceremoniei rămânând în zonă doar câteva zeci de oameni. Ei eu continuat să scandeze lozinci împotriva guvernului şi în favoarea Uniunii Europene, în timp ce participanţii la evenimentul de la Ateneu se îndreptau către Palatul Regal.
Câteva sute de persoane au manifestat în apropierea Ateneului Român, unde s-a desfăşurat ceremonia oficială de inaugurare a preşedinţiei române la Consiliul UE, eveniment la care au participat lideri europeni.
Manifestanţii au scandat lozinci pro-Europa, exprimându-şi nemulţumirea faţă de Guvernul de la Bucureşti. Ei au purtat steagurile României şi UE şi au afişat pancarte cu mesajele ”Suntem cu voi, Europa!, ”România, fără graţiere”.
Printre manifestanţi s-a aflat şi fostul premier Dacian Cioloş. El a criticat absenţa preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, de la evenimentul de la Ateneul Român, considerând-o o „lipsă de respect faţă de români”.
Ordinea publică în zonă a fost asigurată de jandarmi.
Protestul, anunţat pe reţelele de socializare, s-a desfăşurat sub sloganul ”Vrem Europa, nu dictatură”. El a fost anunţat de organizaţiile Rezistenţa, Corupţia Ucide, Declic şi Iniţiativa România.
FOTO – Arhivă

România a preluat oficial, joi seară, președinția Consiliului Uniunii Europene. Au rostit discursuri Klaus Iohannis, Călin Popescu Tăriceanu, Florin Iordache, Antonio Tajani, Donald Tusk, Jean Claude Juncker și Viorica Dăncilă. Cel mai aplaudat discurs a fost al preşedintelui Consiliului European, care a vorbit în limba română la Ateneu.
„Sunt foarte mândru și fericit că voi conduce, împreună cu dumneavoastră, afacerile noastre europene comune în acest semestru al primei președinții române a Consiliului Uniunii Europene. Sunt convins că, în aceste șase luni, veți interpreta cu energie și înțelepciune o adevărată Rapsodie română.
Sunt sigur că președinția dumneavoastră va fi la fel de energică, de românească și de europeană ca muzica lui George Enescu. Și nu o spun doar pentru că ne aflăm la Ateneu în această seară. O spun pentru că știu cât de rezistentă și de creativă este națiunea română. Cred că, sub bagheta dumneavoastră, orchestra va găsi sunetul potrivit și că veți face tot ce vă stă în putință pentru a lucra ca o echipă pentru apărarea intereselor Europei.
Veți fi gazdele Europei și sunt convins că veți acționa în spiritul proverbului: Omul sfințește locul. Am încredere, de asemenea, că veți acorda importanța necesară respectării regulilor. În această lume în transformare rapidă, în care viitorul ne va surprinde zi de zi, respectarea regulilor și atașamentul față de principii vor juca un rol esențial. După cum spunea Nichita Stănescu într-o frumoasă poezie:
Se apropie viitorul, se aude, se vede
Gândurile pe care le trimit spre el
se-ntorc mai repede ca altădată.
Și-mi trec scântei șuierând în viteză
prin suflet, vestindu-l întruna.
În mare măsură, depinde acum de România dacă și în ce fel Europa va depăși provocările viitorului. Depinde numai de dumneavoastră dacă politica românească va fi pentru Europa un exemplu bun sau un avertisment sever.
La reuniunea informală de la Sibiu a Consiliului European va fi în joc concepția noastră comună în privința viitorului Europei. Celor care, își imaginează că în Uniunea Europeană, e un semn de putere să acționezi în afara regulilor convenite și să găsești scurtături , le spun că se înșală. Este un semn de slăbiciune.
Celor care fac eforturi pentru a apăra valorile europene, libertatea și drepturile noastre, le spun: continuați lupta! Nu uitați că provocări vor exista întotdeauna și că uneori, după cum spunea Mircea Eliade: Lumina nu vine din lumină, ci din întuneric. Și amintiți-vă și de aceste vorbe ale lui Andrei Pleșu: Toate obstacolele ne par ziduri. Problema e să le tratăm drept oglinzi sau ferestre.
România are puterea de a fascina și de a încânta. În familia mea, prima mașină a fost Dacia 1300 a socrului meu. Întâmplarea face că, astăzi, socrul fiului meu conduce și el o Dacie Duster.
Totuși, mai mult decât mașinile românești mă fascinează intelectualii și sportivii români. Mircea Eliade, pe care l-am citat mai devreme, Emil Cioran, dadaistul Tristan Tzara, Eugen Ionescu sunt toți eroi ai imaginației mele. La fel ca sportivii de seama Nadiei Comăneci și a Simonei Halep, care încântă publicul din întreaga lume.
Dar episodul care mi s-a întipărit cel mai bine în memorie a fost finala Cupei campionilor europeni la fotbal de la Sevilla, din o mie nouă sute optzeci și șase (1986), când Steaua București a învins Barcelona. Și aș vrea să fac un apel la toți românii, să apere, în România și în Europa, fundamentele civilizației noastre politice: libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viața publică, statul de drept și constituția.
Să le apere cu aceeași hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la rând. Atunci, și mie mi s-a părut imposibil! Dar el a reușit. Și voi veți reuși. Pe această cale, vă asigur de tot sprijinul meu”, a spus Donald Tusk.

România marchează preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. Astăzi şi mâine, la Bucureşti au loc întâlniri oficiale şi evenimentele culturale dedicate acestui eveniment. Participă Jean Claude Juncker, preşedintele Comisiei, Antonio Tajani, preşedintele Parlamentului, şi Donald Tusk, preşedintele Consiliului European. De la ceremonie lipsește Liviu Dragnea, plecat în vacanță.
Preşedinţia rotativă a Consiliului UE preluată de România a debutat, joi, cu o ceremonie de deschidere şi un concert inaugural la Ateneul Român. De la ora 20 au susținut discursuri de deschidere președintele Klaus Iohannis, premierul Viorica Dăncilă, preşedintele PE Antonio Tajani, preşedintele Consiliului European Donald Tusk şi preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker.
De asemenea, vineri, Jean-Claude Juncker va avea, vineri, întâlniri bilaterale cu preşedintele Klaus Iohannis şi ulterior cu premierul Viorica Dăncilă, potrivit unui comunicat al Reprezentanţei Comisiei Europene. Cele două reuniuni vor fi urmate de conferinţe de presă.
Primul care a susținut un discurs este președintele Klaus Iohannis. Cele mai importante declarații ale șefului statului:

Uniunea se confruntă în prezent cu diverse provocări, atât interne, cât și externe, precum procesul de retragere a Marii Britanii din Uniune, migrația şi securitatea în vecinătatea sa imediată și dincolo de continentul european.
Construirea Uniunii Europene de astăzi a fost posibilă pentru că părinții fondatori au crezut în proiectul european, în idealurile şi valorile sale. Noi credem astăzi, mai mult ca oricând, că Uniunea Europeană este în mod incontestabil un proiect de succes, puternic și viabil.
Cei peste 60 de ani de pace de care s-a bucurat cea mai mare parte a continentului nostru stau mărturie forței, temerității și încrederii tuturor în capacitatea noastră de a coopera în mod eficient și sustenabil. Ei sunt dovada că „uniți în diversitate” nu este un simplu motto, ci expresia faptului că Uniunea noastră este un proiect peren, capabil să se remodeleze mereu, fără a renunța la principiile și valorile fondatoare.
Știm cu toții că exercitarea unei Președinții este o misiune de înaltă responsabilitate, care presupune deopotrivă angajament și pragmatism pentru a putea răspunde de o manieră concretă, adecvată și realistă tuturor provocărilor.
Mai multă unitate și coeziune – aceasta este calea pe care o propunem pentru următoarele șase luni și pe care va trebui să o urmărim cu toții cu consecvență. Avem o serie de dosare importante pe agenda europeană, precum negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual post 2020, iar contextul Președinției României va fi marcat de alegerile pentru viitorul Parlament European.
Pe acest fond, va trebui să demonstrăm că prin unitate și consens putem defini o nouă pagină a proiectului nostru comun. Avem nevoie de mai multă coeziune în toate acțiunile noastre la nivelul Uniunii Europene, indiferent că vorbim de o Europă a convergenței, de o Europă mai sigură, de o creștere a rolului Europei ca actor global sau de valorile noastre comune.
Coeziunea este, în viziunea noastră, un aspect esențial pentru a asigura avansarea proiectului european. După cum spuneam, pe parcursul mandatului nostru de Președinție a Consiliului Uniunii Europene vor avea loc momente marcante pentru evoluția Uniunii Europene și avem încrederea că reuniuni de o semnificație aparte, precum Summitul de la Sibiu, vor oferi noi perspective Europei de mâine.