Comisia parlamentară specială pe domeniul justiţiei a adoptat, marţi, modificările aduse Codului de procedură penală ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale, una dintre acestea fiind eliminarea sintagmei „indicii temeinice” în cazul punerii în mişcare a acţiunii penale.
Conform noului text, acţiunea penală se pune în mişcare şi se exercită când există probe din care rezultă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi nu există cazuri care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acesteia.
În forma contestată la CCR, textul prevede că acţiunea penală se pune în mişcare în cazul în care există probe din care rezultă „indicii temeinice” privind infracţiunea, iar forma în vigoare a Codului de procedură penală se face referire la „presupunere rezonabilă”.
Opoziţia propusese să se revină la conceptul actual din lege, cel de „presupunere rezonabilă”, însă a fost adoptat amendamentul propus de PSD şi ALDE.
Comisia a modificat şi prevederile în ceea ce priveşte condiţiile în care se dispune percheziţia.
Potrivit formei modificate a articolului 158, cererea formulată de procuror pentru emiterea mandatului de percheziţie domiciliară trebuie să cuprindă: a) descrierea locului unde urmează a se efectua percheziţia, iar dacă sunt indicii temeinice privind existenţa sau posibilitatea transferării probelor, datelor sau persoanelor căutate în locuri învecinate, descrierea acestor locuri; b) indicarea probelor ori a indiciilor temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă cu privire la săvârşirea unei infracţiuni sau cu privire la deţinerea obiectelor ori înscrisurilor ce au legătură cu o infracţiune.
Potrivit articolului 171 referitor la probe reformulat în comisie, obiectele, înscrisurile sau datele informatice predate sau ridicate silit vor fi folosite ca mijloace de probă numai în cauza în care s-a dispus, prin ordonanţă a procurorului sau încheiere a instanţei, predarea şi, respectiv, ridicarea silită a acestora. În măsura în care se constată că obiectele, înscrisurile sau datele informatice predate sau ridicate silit, după caz, nu au legătură cu cauza în care au fost solicitate, vor fi restituite persoanelor fizice sau juridice din posesia cărora au fost ridicate în termen de maxim 2 luni de la predare, respectiv, ridicare silită.
Preşedintele comisiei, Florin Iordache, a declarat că au fost operate toate modificările cerute de CCR.
„Din punctul de vedere al majorităţii, am operat toate acele modificări pe care CCR le-a făcut, fie că discutăm de eliminarea în cazul articolelor declarate neconstituţionale, fie că discutăm de o reformulare în cazul articolelor asupra cărora CCR a stabilit că trebuie puse în concordanţă cu alte legi sau trebuie puse în concordanţă cu alte decizii ale CCR. Una peste alta. Acest raport al comisiei noastre va ajunge în plenul Senatului săptămâna viitoare, iar peste 2 săptămâni va fi rediscutat în comisie pentru a primi votul final şi în Camera Deputaţilor”, a precizat Iordache.
În legătură cu problema probelor obţinute în timpul percheziţiilor, Iordache a explicat că în timpul percheziţiei pot fi găsite şi alte probe care pot fi folosite.
„Tocmai am modificat şi acel articol 171. Am demonstrat că în timpul unei percheziţii se găsesc şi alte probe, care, fără îndoială, pot fi folosite. Am adus în discuţie şi alte articole. Cu toţii ne dorim să nu îngreunăm ancheta Parchetului şi ne-am dorit cu toţii – şi Putere, şi Opoziţie, că au fost şi amendamente de la Opoziţie acceptate -, ne-am dorit cu toţii nişte prevederi mai clare, astfel încât să nu mai fie oameni nevinovaţi condamnaţi în instanţă pe nişte prevederi neclare”, a adăugat Iordache.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, marţi seară, că a redactat draftul de sesizare a Curţii Constituţionale a României în legătură cu un posibil conflict juridic de natură constituţională, după refuzul preşedintelui Klaus Iohannis de numire a doi noi membri ai Guvernului.
„Pe mine mă puteţi întreba dacă am redactat draftul de sesizare şi, sigur, v-aş răspunde că da. Mă puteţi întreba argumentele, şi v-aş putea răspunde care sunt. Ce se întâmplă cu sesizarea, nu eu sunt autor, subiect (…), ci doamna premier, dacă va fi Guvernul, preşedintele Camerei Deputaţilor, preşedintele Senatului. Cel mai probabil şi mai firesc, doamna premier, că e vorba de numirea unui membru al Guvernului, adică a unui ministru sau a doi miniştri”, a declarat Tudorel Toader pentru Antena 3.
Întrebat care sunt argumentele, ministrul Justiţiei a răspuns: „Cele care sunt publice. Noi avem un Executiv, o putere executivă bicefală. Jumătate la preşedinte, jumătate la Guvern. În 2008, Curtea Constituţională a dat o decizie – eram judecător – în care spunea că: pentru a se asigura echilibru între cele două jumătăţi ale Executivului trebuie să aibă şi preşedintele un rol în procedura de numire. Care este rolul acela? De a verifica, eventual de a refuza o singură dată numirea unui ministru, ceea ce în precedent s-a şi întâmplat. Prin urmare, noi vorbim aşa: ipoteza în care în Guvern un post de ministru este vacant şi atunci nu intră în discuţie revocarea, intră în discuţie doar numirea. Propune prim-ministrul, preşedintele poate să refuze o singură dată, nu mai poate refuza a doua oară. Nu înseamnă că acel candidat refuzat nu poate fi propus la un alt minister – şi în ipoteza asta ne aflăm”.
El a adăugat că preşedintele „nu are nicio competenţă în revocarea ministrului” şi că Guvernul „nu este făcut şi desfăcut de către preşedinte”.
„Avem a doua situaţie, în care postul de ministru este ocupat, prim-ministrul vrea să înlocuiască ministrul în funcţie cu un alt ministru. Preşedintele n-are nicio compentenţă în revocarea ministrului şi eu spuneam – şi dumneavoastră ar fi bine să fiţi de acord – că Guvernul nu este făcut şi desfăcut de către preşedinte, Guvernul este condus, propunerea, sigur, aprobat de Parlament, de către premier, care are competenţă exclusivă de revocare”, a precizat Toader.
„La numire, preşedintele poate să refuze o dată, nu mai poate refuza a doua oară, repet, pornind pe Constituţie, pe articolul 85, dar şi pe decizia Curţii Constituţionale”, a conchis ministrul Justiţiei.
Pe 20 noiembrie, preşedintele Klaus Iohannis anunţa că a aprobat remanierea guvernamentală, prezentând lista miniştrilor pentru care a semnat decretul de numire în funcţie, din care lipseau propunerile de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Ministerul Transporturilor, în speţă Ilan Laufer şi Lia Olguţa Vasilescu.