Ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, a declarat, miercuri seara, că preşedintele Klaus Iohannis a încercat să inducă ideea că persoanele care au provocat violenţele la mitingul din 10 august ar fi fost trimise chiar din zona Jandarmeriei, fapt pe care îl exclude.
„Din gura domnului preşedinte eu înţeleg că încearcă să inducă ideea că acele persoane trimise ar fi din zona Jandarmeriei, ceea ce este exclus. N-am absolut niciun fel de date în sensul acesta şi nu pot să cred că cineva, într-o structură care are atribuţii foarte clare de a asigura ordinea publică în astfel de situaţii, o structură care de un an şi opt luni de zile asta face, şi o face bine, ar putea să conceapă un astfel de plan diabolic fără să spună nimănui şi să îl şi pună în aplicare. Este exclus”, a declarat Carmen Dan, la Antena 3.
Ea a precizat că preşedintele putea să solicite informaţii cu privire la persoanele din rândul protestatarilor care au iniţiat violenţele la mitingul din Piaţa Victoriei, dar nu a făcut-o.
„S-a antepronunţat, este evident, şi ulterior n-a avut niciun interes în a solicita informaţii, pentru că are dreptul să facă lucrul acesta, în aşa fel încât să îşi facă o imagine. Pe de o parte afirmă că instituţiile competente trebuie să îşi facă datoria, dar iese chiar în seara zilei de 10 şi se pronunţă referitor la acţiunea Jandarmeriei. Ba mai mult decât atât, îi solicită procurorului general să se autosesizeze, procuror general care nu este în subordinea domului preşedinte şi care, ce să vezi, chiar asta face, şi o face cu surle şi trâmbiţe”, a mai spus Carmen Dan.

Adina Florea, propunerea ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al DNA, urmează să susţină joi interviul în faţa Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
În proiectul cu care a candidat la selecţia de la Ministerul Justiţiei, Adina Florea, consideră că, pe lângă lucrurile bune, în activitatea procurorilor anticorupţie din ultimii ani s-au înregistrat şi destule abateri de la rigorile statului de drept.
„În ultimii ani, România a făcut paşi importanţi în lupta împotriva corupţiei, atât evaluările externe, cât şi analizele interne reflectând rezultatele consistente în acest domeniu, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (…) jucând un rol central prin activitatea desfăşurată în mod constant. Fără a nega, astfel, lucrurile bune care s-au realizat în ultimii ani, un bilanţ necosmetizat al activităţii DNA pune în lumină destule, dacă nu prea multe, abateri de la rigorile statului de drept”, susţine Adina Florea în proiectul managerial.
În opinia sa, atât în activitatea procurorilor cu funcţii de execuţie, cât şi în activitatea celor cu funcţii de conducere, inclusiv „la nivel de vârf”, au existat manifestări care „s-au îndepărtat simţitor de la abordarea profesionistă, echilibrată, în contrast cu statutul profesiei, iar uneori chiar în conflict cu legea”.
„Aşa s-a ajuns ca, prin contribuţia conjugată a unor membri ai corpului profesional din DNA, să se recurgă, caz fără precedent, la revocarea procurorului-şef al Direcţiei pentru „exercitarea discreţionară a funcţiei şi deturnarea activităţii de la combaterea corupţiei şi a instituţiei DNA de la rolul său constituţional şi legal”, arată procuroarea.
În proiect sunt prezentate şi principalele disfuncţii şi vulnerabilităţi identificate în activitatea DNA, printre care plasarea activităţii în afara legii „prin activităţi de investigare care au depăşit limitele de competenţă prevăzute de Constituţie şi de legile organice”, şi diminuarea încrederii publice în instituţie „prin activităţi explicite de încălcare a principiilor care guvernează exercitarea funcţiei de procuror şef”.
Ea şi-a stabilit ca obiectiv prioritar efectuarea unei evaluări a activităţii desfăşurate în cadrul structurii centrale a DNA şi a celor teritoriale, care să măsoare eficienţa şi calitatea prin raportare la resursele folosite şi rezultatele obţinute.
Un alt obiectiv îl reprezintă îmbunătăţirea activităţii de urmărire penală, pentru asigurarea combaterii eficiente a corupţiei.
„Corupţia vulnerabilizează statul, generează prejudicii economiei şi afectează potenţialul de dezvoltare a ţării, buna guvernanţă, decizia în folosul cetăţenilor şi comunităţilor, precum şi încrederea în actul de justiţie şi în instituţiile statului. În plan extern, persistenţa corupţiei are un impact negativ asupra credibilităţii imaginii României. Măsurile de combatere a corupţiei luate de DNA nu au avut suficientă sustenabilitate şi predictibilitate prin raportare, în special, la eşecurile din faţa instanţelor judecătoreşti din ultima vreme, dar şi la recuperarea redusă a prejudiciilor”, se mai arată în proiect.
De asemenea, în termen de şase luni ar urma să fie efectuată o evaluare a situaţiilor în care s-au dispus măsuri restrictive privind libertatea persoanei sau în care s-au obţinut mandate de supraveghere tehnică în ultimii ani, fără ca dosarele penale să se finalizeze cu trimitere în judecată.
Adina Florea este procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, în prezent delegată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa.
Potrivit CSM, pe 2 octombrie, avizul consultativ cu privire la propunerea ei ar urma să fie transmis către Ministerul Justiţiei.
Propunerea ministrului Justiţiei va fi înaintată, conform legii, preşedintelui României în vederea numirii în funcţia de conducere.
Funcţia de procuror-şef al DNA a devenit vacantă după ce Laura Codruţa Kovesi a fost revocată printr-un decret emis pe 9 iulie de preşedintele Klaus Iohannis, care a pus în aplicare o decizie a Curţii Constituţionale.

Preşedintele Klaus Iohannis a avut, miercuri, o întrevedere cu Înaltul Comisar ONU pentru Refugiaţi, Filippo Grandi, în marja participării la segmentul de nivel înalt al celei de a 73-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, context în care a arătat că România va promova o abordare privind găsirea de soluţii consensuale în domeniul migraţiei pe durata preşedinţiei la Consiliul UE.
Cei doi înalţi oficiali au făcut un schimb de opinii asupra dosarului migraţiei la nivelul Uniunii Europene. În acest context, preşedintele Klaus Iohannis l-a asigurat pe Înaltul Comisar pentru Refugiaţi că România va promova o abordare deschisă în domeniul migraţiei, orientată spre identificarea de soluţii consensuale la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, pe durata deţinerii preşedinţiei Consiliului UE în primul semestru al anului 2019. La rândul sau, Înaltul Comisar pentru Refugiaţi a asigurat de tot sprijinul UNHCR pentru preşedinţia română a Consiliului UE în gestionarea dosarului complex al migraţiei”, arată Administraţia Prezidenţială într-un comunicat.
Potrivit sursei citate, şeful statului a apreciat eforturile Înaltului Comisar de mobilizare a comunităţii internaţionale în vederea identificării de soluţii durabile la problemele întâmpinate de refugiaţi, aflate la un nivel fără precedent în actualul context internaţional, precum şi pentru cooperarea excelentă pe care Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) o are cu ţara noastră.
Preşedintele Klaus Iohannis a arătat că, în cei zece ani de activitate, Centrul de Tranzit în Regim de Urgenţă de la Timişoara a oferit asistenţă pentru peste 2.400 de refugiaţi.
„Înaltul Comisar pentru Refugiaţi, domnul Filippo Grandi, şi-a exprimat gratitudinea şi a mulţumit în mod deosebit pentru cooperarea exemplară cu ţara noastră legată de Centrul de la Timişoara, primul de acest fel din lume şi care se bucură de vizibilitate la nivel global, precum şi pentru susţinerea acordată de România Compactului Global privind Refugiaţii, document-cadru negociat sub auspiciile ONU, cu scopul de a consolida răspunsul internaţional la fluxurile masive de refugiaţi şi de a identifica soluţii pentru situaţiile în care aceştia se regăsesc”, mai arată Administraţia Prezidenţială.