Marius Keseri, membru al trupei Direcția 5, s-a stins din viață, anunțul decesului fiind făcut de către colegii de formație, în mediul online.
Marius Keseri a fost vreme de 30 de ani alături de trupa Direcția 5.
„Am fost împreună 30 de ani. Îți mulțumim din suflet! RIP Marius Keseri”, a anunțat trupa Direcția 5, în mediul online.
Marius Keseri, născut pe 7 martie 1965, a fost toboșarul trupei Direcția 5, una dintre cele mai iubite formații pop-rock din România.
Cunoscut de colegi și prieteni sub porecla „Tete”, el a făcut parte din trupă timp de trei decenii, contribuind la succesul unor piese devenite emblematice precum „Am nevoie de tine”, „Obsesia”, „Primul meu sărut” sau „Vreau să mă îndrăgostesc”.
De-a lungul timpului, componența trupei s-a mai schimbat, însă Marius Keseri a rămas în poziția de toboșar. Marius Keseri – baterie, a mai făcut parte din trupele Quartz, Voltaj, Vali Sterian & Compania de sunet, Metrock, Voltaj ’88.
Joi, 9 octombrie, de la ora 20:00, va avea loc, la Centrul Cultural ,,Ion Besoiu”, Sibiu, vernisajul expoziției de fotografie, sub semnătura lui Dan Kamner, „Ritualuri”. Curatorul evenimentului va fi Radu Stănese.
„Expoziția este o explorare a gesturilor care se repetă în tăcere, a mișcărilor care unesc trupul și spiritul. Surprinde momente prin care omul caută sens, echilibru și apartenență, un dans al luminii și al umbrei”, transmit organizatorii.
Detalii despre autor
Născut și crescut în Sibiu, Dan Kamner s-a mutat pentru o lungă perioadă în Germania, al cărei cetățean a și devenit. Dar s-a reîntors pe meleagurile natale. „Am iubit încă din copilărie arta, în multe feluri ale ei de manifestare, exersând și încercând, când mai stângaci, când mai reușit, s-o exprim. În timp, m-am oprit la fotografie, pentru că în ea am găsit deopotrivă muzică, dans, poezie, pictură. Fotografia mi-a fost muză și motivație, îndemn spre cunoaștere, spre creștere, spre autodepășire; îmi este bucurie, împlinire și drum mereu deschis spre noi provocări.
Am început să fotografiez în urmă cu 20 de ani, am avut o expoziție personală, iar în ultimii ani am participat la multe expoziții de grup. Menționez că, din 2015, sunt membru de onoare al Fotoclubului Orizont Sibiu și fac parte din Asociația Artografică Sibiu.
Am participat la saloane internaționale de fotografie cu patronaj FIAP, la care am fost răsplătit cu două medalii de aur, o medalie de bronz, trei mențiuni de onoare și două mențiuni speciale, plus o mulțime de fotografii acceptate”, a declarat fotograful pentru varadinumfoto.ro.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
80 de funcționari publici din Republica Moldova participă, până în 13 octombrie, la Sibiu, la cursuri de manager de proiect, în special pe fonduri europene, în condițiile în care Moldova se pregătește să atragă fondurile europene de pre-aderare. Proiectul, intitulat „Pod peste Prut – Personal instruit pentru un viitor mai bun”, are ca obiectiv principal creșterea competențelor profesionale ale funcționarilor publici din Republica Moldova.
În plus, funcționarii moldoveni vor efectua și vizite practice la câteva dintre obiectivele realizate de CJ din fonduri europene în ultimii ani, cum ar fi Aeroportul Internațional Sibiu și spitalele se Psihiatrie și Clin județean de Urgență. Funcționari publici din raioanele Dondușeni, Criuleni, Florești, Soroca și Strășeni vor fi instruiți în atragerea și gestionarea fondurilor nerambursabile. Practic, tot ceea ce înseamnă un proiect de la accesare și până la implementare.
Valoarea totală a proiectului „Pod peste Prut” este de 420.000 de lei
„Punctul de plecare a fost tocmai experiența pe care noi – județul, România – am avut-o de-a lungul timpului în această activitate de accesare de fonduri europene. Ne dorim ca Republica Moldova să poată din prima să beneficieze la maxim de fondurile europene care le sunt puse la dispoziție. Știm că România a pierdut o parte din fondurile europene și datorită lipsei de expertiză pe care anumite instituții o aveau. Și atunci, dată fiind apropierea de aceste raioane, am ales ca finanțările pe care le putem accesa pentru proiecte comune să fie axate pe chestiuni pragmatice, care să le vină imediat în ajutor. Dincolo de problemele pe care le au cu cofinanțările, am considerat că pot fi un sprijin pe care ne-am fi bucurat să îl avem și noi. Ne dorim ca cei care participă la aceste cursuri să știe să scrie proiecte cap-coadă. Ne-am dorit să folosim, așadar, o finanțare în mod pragmatic, pentru a le face mai ușor parcursul”, a explicat Daniela Cîmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu.
Până în acest moment, pe exercițiul financiar actual al Uniunii Europene, Consiliul Județean a atras 100 de milioane de euro. Valoarea totală a proiectului „Pod peste Prut” este de 420.000 de lei, din care 400.000 de lei reprezintă finanțarea nerambursabilă acordată de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM) din cadrul Guvernului României, iar 20.000 de lei constituie cofinanțarea asigurată din bugetul propriu al Consiliului Județean Sibiu.
Detaliile proiectului
Consiliul Județean Sibiu, cu sprijinul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM) din cadrul Guvernului României, derulează un nou proiect dedicat consolidării parteneriatului cu comunitățile de peste Prut. Astfel, funcționari publici din raioanele Dondușeni, Criuleni, Florești, Soroca și Strășeni vor fi instruiți în atragerea și gestionarea fondurilor nerambursabile, formând astfel personal calificat, capabil să identifice și să implementeze proiecte cu impact major pentru dezvoltarea comunităților locale.
Un număr de 80 de funcționari publici din Republica Moldova participă, între 29 septembrie și 12 octombrie ac, la cursul de manager de proiect, desfășurat în sistem online și cu prezență fizică, având o durată totală de 65 de ore. Cursurile sunt susținute de trei lectori autorizați de Autoritatea Națională pentru Calificări și fiecare participant va susține un examen final pentru obținerea unui Certificat acreditat de „Manager de proiect”.
De asemenea, participanții vor avea ocazia ca pe 13 și 14 octombrie ac să viziteze o serie de investiții realizate de Consiliul Județean Sibiu cu fonduri nerambursabile, precum Aeroportul Internațional Sibiu, Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu, Spitalul de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda”, precum și Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă „Delia Stoicescu”. Costurile aferente transportului, cazării și mesei vor fi acoperite din fondurile proiectului.
„Trei culori și o singură credință: românească”
„De-a lungul ultimilor ani, cultura a fost principalul liant care a stat la baza colaborărilor cu comunitățile din Republica Moldova. Am împărtășit tradiții, meșteșuguri, gastronomie și nenumărate momente care ne-au apropiat sufletește. Prin acest nou proiect, dorim să oferim un sprijin concret administrațiilor locale moldovenești, ajutându-le să atragă fonduri nerambursabile pentru investiții esențiale comunităților pe care le reprezintă. Este un pas pragmatic, bazat pe experiența noastră în implementarea proiectelor cu finanțare nerambursabilă europeană sau națională”, a declarat Daniela Cîmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu.
Parteneriatul cu Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova a debutat în 2023, prin proiectul „Trei culori și o singură credință: românească”, derulat pe parcursul a două ediții anuale. Succesul acestor inițiative culturale și deschiderea manifestată de principalul finanțator au condus la dezvoltarea noului proiect cu componentă educațional-administrativă.
În demersurile sale dedicate comunităților din Republica Moldova, Consiliul Județean Sibiu colaborează și cu instituțiile de cultură aflate în coordonare, Muzeul ASTRA, Junii Sibiului, Filarmonica de Stat Sibiu, Biblioteca ASTRA și Școala Populară de Arte „Ilie Micu”, toate contribuind la promovarea spiritului românesc de pe ambele maluri ale Prutului.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
Finalizarea proiectului „Digitalizarea TRANSILVANIA MAXIMA BROKER DE ASIGURARE SRL”
TRANSILVANIA MAXIMA BROKER DE ASIGURARE SRL, cu sediul in Municipiul Sibiu, Strada Mitropoliei, nr. 36, Judetul Sibiu, a derulat incepand cu data de 13.05.2025, proiectul cu titlul „Digitalizarea TRANSILVANIA MAXIMA BROKER DE ASIGURARE SRL”, Nr. ordine 2111.1/i3/c9, cofinantat din Fonduri Europene aferente Programul National de Redresare si Rezilienta, in baza contractului de finantare Nr. 2111.1/i3/c9 din 12.05.2025, incheiat cu Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene. Valoarea totala a proiectului este de 161.102,77 lei, din care finantare nerambursabila de 128.508,02 lei. Proiectul a fost implementat in Municipiul Sibiu, Strada Mitropoliei, nr. 36, Judetul Sibiu.
Scopul / obiectivul proiectului este digitalizarea TRANSILVANIA MAXIMA BROKER DE ASIGURARE SRL, prin acordarea de sprijin din fonduri externe nerambursabile pentru relizarea de investitii, in domeniul current de activitate – cod CAEN 6622 „Activitati ale agentilor si broker-ilor de asigurari”, avand ca rezultat final digitalizarea activitatii societatii in conformitate cu codul CAEN 6622 „Activitati ale agentilor si broker-ilor de asigurari”.
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a lansat un apel direct către populație, după ploile torențiale care au pus sub cod roșu mai multe zone ale țării.
El a avertizat că informațiile false care circulă pe internet, și care minimalizează efectele fenomenelor meteo, pot pune vieți în pericol.
„Până la ora 8 dimineața am avut 47 de localități afectate din 16 județe. Sunt mai mulți copaci doborâți, mașini avariate.
Am avut o situație în care un copac a căzut peste o mașină aflată în deplasare, însă, din fericire, ocupanții nu au fost răniți”, a declarat Raed Arafat la Digi24.
Oana Țoiu se află în SUA într-o vizită de lucru și va avea „consultări politico-diplomatice” cu secretarul de stat al SUA, Marco Rubio.
De asemenea, ministra de Externe, Oana Țoiu, se va întâlni în SUA și cu „reprezentanți ai companiilor membre ale American Romanian Business Council (AMRO), conform comunicatului MAE.
Ministra de Externe, Oana Țoiu, a avut o discuție telefonică în luna august cu Marco Rubio.
Pe un teren de sport dintr-o comună sibiană, înconjurat de energia debordantă a zeci de copii, stă un om cu o minge de rugby într-o mână și o medalie de campion în cealaltă. Zâmbește. Nu este doar un organizator, ci un catalizator de bucurie. El este Claudiu Niculciuc, președintele Asociației Club Sportiv „Campionii de Mâine”, iar proiectul său de suflet, „Caravana Campionilor de Mâine”, a devenit un fenomen care schimbă, pas cu pas, viața comunităților rurale.
Claudiu Niculciuc, formează echipele de copii pentru Campionii de maine
„Eu mă încarc cu energia lor. Mă bucur de fiecare dată când vin la ei”, mărturisește el, și acest lucru se vede în fiecare gest.
Ideea născută pe două roți, la plimbare
Totul a pornit dintr-o simplă observație, în timpul unor plimbări cu bicicleta prin satele județului. „Observam că băieții mai joacă fotbal, dar fetele stau pe telefon sau au alte activități care implică mai puțin sportul”, explică Claudiu. Această imagine a aprins o scânteie: dorința de a-i aduce pe toți copiii împreună, de a le oferi o alternativă sănătoasă și distractivă, indiferent de gen sau aptitudini. Așa s-a născut Caravana, un proiect gândit pe termen lung, pe 10, poate chiar 20 de ani.
Terenul de sport de la Școala Gimnazială din Loamneș
Mai mult decât sport: o lecție despre comunitate și incluziune
Obiectivul Caravanei depășește cu mult simpla mișcare fizică. Este o acțiune pentru sănătate, dar mai ales pentru incluziune, pentru crearea de legături și pentru consolidarea spiritului comunitar. Probele nu sunt complicate, ci sunt gândite să poată fi replicate cu ușurință de copii acasă sau în curtea școlii, stimulându-le creativitatea și spiritul competitiv.
Competiție, mișcare și bucurie
„Văd că se bucură unii de alții, sunt competitivi. Echipele le fac eu, nu le fac ei, și văd că nu au nicio problemă, comunică. Cred că e cel mai important lucru”, subliniază fondatorul. Într-o lume adesea divizată, Caravana demonstrează că sportul este un limbaj universal care unește.
La finalul fiecărei zile, nimeni nu pleacă acasă învins. Toți copiii primesc medalii, diplome și un cadou, pentru că, în acest proiect, participarea și bucuria sunt adevăratele victorii.
Claudiu Niculciuc
Un proiect în plină expansiune, în căutare de talente
„Am găsit câteva talente, le-am recomandat autorităților locale. Unii au fost chiar ajutați, de exemplu, de la Primăria din Roșia”, spune Claudiu.
De la o idee, Caravana a ajuns o mișcare. În doar câteva luni, proiectul a ajuns în 8 sate, adunând la Vurpăr, de exemplu, peste 150 de copii. Vestea se răspândește rapid între localități, iar echipa este acum așteptată cu entuziasm.
Poza de grup – diplome, premii și amintiri frumoase – Terenul de sport Școala Gimnazială din Loamneș
Pe lângă promovarea mișcării, Caravana are și un ochi antrenat pentru a descoperi potențiale talente. „Am găsit câteva talente, le-am recomandat autorităților locale. Unii au fost chiar ajutați, de exemplu, de la Primăria din Roșia”, spune Claudiu. Asociația a început deja să creeze o bază de date cu copii talentați, pe care doresc să îi promoveze spre cluburile de specialitate din Sibiu.
O echipă mică, cu o inimă mare
În spatele acestui efort uriaș stă o echipă restrânsă, dar dedicată: Claudiu și colegii săi, membrii fondatori, Bogdan Dragomir și Geanina Ghințu, alături de voluntari și de fiica sa, Anamaria Niculciuc, în vârstă de 13 ani, care îl însoțește la fiecare eveniment.
„Cred că oricărui adolescent i-ar plăcea să vină să ne ajute, sub formă de voluntariat. E o plăcere pentru ei”,
spune el, lansând o invitație deschisă tinerilor.
Deși primăriile și școlile îi primesc peste tot cu brațele deschise, susținerea financiară este o provocare constantă. Visul lui Claudiu este ca, în maximum doi ani, Caravana să ajungă în toate satele din județul Sibiu. Pentru asta, speră să găsească oameni și companii care să creadă în proiectul său și să îl sprijine.
Până atunci, „Caravana Campionilor de Mâine” merge mai departe, alimentată de zâmbetele copiilor și de pasiunea unui om care a înțeles că cea mai valoroasă investiție este în viitorul comunității.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%.
Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
Din cauza condițiilor meteorologice, ninsori abundente, viscol și un strat de zăpadă care, în zona alpină depășește 30 de cm, DN7C (Transfăgărășan) se închide temporar, începând cu orele 10:00, de la km 104+000 (Piscu Negru) până la km 130+800 (Bâlea Cascadă).
Informaţii suplimentare privind starea reţelei de drumuri naţionale și autostrăzi pot fi obţinute de la Dispeceratul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., la numărul de telefon 021/9360 și pot accesa pe prima pagina în caseta din stânga: www.cnadnr.ro – DISPECERAT – Situatia Drumurilor Naţionale, dar și pagina de FB https://www.facebook.com/cnadnr/”, transmite CNAIR.
Direcția Silvică Sibiu a vândut în 2025, până la finele lunii august, 18.100 mc de masă lemnoasă sibienilor pentru încălzire. Cota pentru acest an este stabilit la 25.000 metri cubi de lemne, anunță reprezentanții instituției silvice sibiene, însă se așteaptă să fie depășit ca urmare a cererilor venite din partea populației. Anul trecut, Direcția silvică Sibiu a vândut între 29.000 și 30.000 de metri cubi.
Romsilva oferă populației, în acest an, aproximativ 2 milioane de metri cubi de lemn pentru foc. Regia Națională a Pădurilor – Romsilva oferă populației, în acest an, aproximativ 2 milioane de metri cubi de lemn pentru foc, la un preț de bază similar cu cel de anul trecut. În primele opt luni ale acestui an, Romsilva a vândut direct populației 1.214.251 metri cubi de lemn pentru foc, cu 10% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, la prețul mediu de 286 de lei pe metrul cub, fără TVA. Menționăm că, în acest an, regimul TVA aplicat lemnului pentru foc a fost modificat.
Prețul variază între 150 lei/metru cub și 600 lei/metru cub
Din stocurile existente și lucrările de recoltare, estimăm că în cursul anului 2025 unitățile Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva vor oferi populației aproximativ 2 milioane de metri cubi de lemn pentru încălzire, volum menținut constant în ultimii ani. De menționat că, în funcție de specie, sortiment și condițiile de livrare, prețul variază între 150 lei/metru cub și 600 lei/metru cub, în cazul lemnului livrat din depozite.
Potrivit procedurilor legale, persoanele fizice interesate trebuie să se adreseze ocoalelor silvice din zona de domiciliu. În funcție de stocurile disponibile și de numărul de solicitări, acestea îi vor îndruma pe cumpărători către locațiile/depozitele unde există lemn de foc disponibil. Oferta actuală de lemn de foc a unităților Romsilva și prețurile de vânzare pot fi consultate pe site-ul www.rosilva.ro, la secțiunea Publicitate anunțuri – Disponibil lemn pentru foc.
Cetățenii pot solicita informații și direct de la personalul silvic din teren, pădurari, șefi de districte, maiștri, tehnicieni sau gestionari. Cererea de cumpărare se poate face prin depunerea unei solicitări la ocolul silvic sau prin adresarea directă către gestionarii de masă lemnoasă.
Lemnele se pot comanda și online
Unele ocoale silvice asigură, la cerere și contracost, transportul la domiciliu, precum și servicii precum secționarea sau despicarea lemnului. În anumite subunități se comercializează și lemn de foc vrac, în saci sau paletizat. În premieră, Romsilva oferă lemn pentru foc și prin magazinul online romsilva.store, facilitând astfel accesul populației mai ușor la această resursă. Romsilva recomandă tuturor cumpărătorilor, indiferent de proveniența lemnului, să solicite documentele legale de proveniență, respectiv avizul de însoțire, factura fiscală sau bonul fiscal.
Menționăm că Romsilva nu este singurul furnizor de lemn pentru populație. Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează aproximativ 4,2 milioane de hectare de păduri proprietatea publică a statului, precum și alte păduri aflate în diverse forme de proprietate, pe baze contractuale.
Toate pădurile statului aflate în administrarea Romsilva sunt certificate pentru management forestier durabil, conform standardelor internaționale.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
În România, să bei o gură de apă în aeroport sau într-o benzinărie de pe autostradă a ajuns mai scump decât o cafea la colț de stradă. De multe ori, o banală sticlă de jumătate de litru se vinde cu 7, 8 sau chiar 10 lei – de parcă ar conține apă sfințită adusă direct de la izvorul vieții veșnice.
Și pentru că realitatea aceasta absurdă a început să deranjeze până și pe decidenții noștri, a apărut un proiect de lege prin care se plafonează prețul unei sticle de 500 ml la 3 lei în spațiile „captive” – aeroporturi, gări, autogări, metrou, benzinării și stații de servicii pe autostrăzi. Cu alte cuvinte, statul vine să spună, în sfârșit: „Apă e apă, nu parfum Chanel, și da, trebuie să fie accesibilă oricui, oriunde”.
Să recunoaștem: e de un comic amar faptul că avem nevoie de o lege pentru a putea bea o sticlă de apă la un preț rezonabil. În alte state civilizate, apa potabilă este gratis în aeroporturi, la dozatoare publice. La noi, în schimb, trebuia să vină Parlamentul să scrie negru pe alb că o apă de jumătate de litru nu trebuie să coste cât o masă de prânz la cantină.
Mai mult, comercianții din aceste spații vor fi obligați să aibă permanent apă la acest preț, să afișeze clar tariful și să nu încerce să „păcălească” clientul. Cu alte cuvinte, o adevărată revoluție comercială: pentru prima dată, nu mai suntem obligați să alegem între a ne hidrata și a lua un taxi acasă după ce am rămas fără bani în aeroport.
Ca avocat, nu pot să nu observ ironia: Constituția garantează „dreptul la un nivel de trai decent” și „protecția consumatorului”, dar în practică, până acum, aceste drepturi s-au oprit la intrarea în duty free. Acolo, cetățeanul era transformat brusc într-o victimă de lux a „pieței libere”, unde apa costa cât două cafele de la Starbucks.
Și pentru că realitatea economică a fost lăsată de capul ei, a fost nevoie ca statul să reglementeze și acest aspect banal: cât poate costa o apă. Suntem, astfel, martorii unei premiere: prețul lichidului cel mai vital pentru supraviețuire este impus prin lege, în mijlocul Uniunii Europene.
Îmi imaginez viitorul cu aceeași doză de sarcasm: • Poate vom avea un HG pentru covrigii din gări – plafonați la 2 lei. • Sau un ordin ministerial pentru cafeaua de automat – maximum 1,50 lei, indiferent de locație. • De ce nu, chiar o lege pentru toaletele publice din autogări – acces garantat cu 1 leu, nu 5 lei ca în prezent. Până atunci, să ne bucurăm: apa la 3 lei este, probabil, cea mai sănătoasă posibilă victorie legislativă a ultimilor ani. Și, totodată, o dovadă că în România, pentru lucrurile elementare – precum a bea apă fără să-ți amanetezi cardul – e nevoie de o lege specială.
În rest, să nu uităm: dacă în alte țări apa e gratis la fântână, la noi e nevoie de Parlament să facă dreptate la 500 ml.
Avocat Alexandru Zavatin, Baroul Sibiu
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
„Polițiștii, în urma verificărilor efectuate și a discuțiilor purtate cu părțile implicate, au întocmit formularul de evaluare a riscului, care a reieșit pozitiv, rezultând un risc iminent pentru libertatea, viața și integritatea fizică a femeii, respectiv minorului, fiind emis ordin de protecție provizoriu pe o perioadă de 5 zile împotriva bărbatului.
Secolul în care trăim este unul în care tehnologia a avansat teribil, inteligența artificială s-a dezvoltat într-un ritm alert, iar întreaga noastră viață pare că funcționează doar dacă cineva aflat în fața unui computer dă click pe un buton. Pe de altă parte, putem spune, fără să exagerăm prea mult, că mediul online a devenit spațiul care ne permite să trăim o viață paralelă cu cea de zi cu zi. Cyberbullying-ul, furtul de date personale, furtul de identitate, pornografia infantilă, șantajul, spamurile, înșelătoriile, situațiile de sexting sau grooming sunt doar câteva dintre pericolele cele mai frecvente la care sunt expuși copiii și nu numai.
Vârsta medie la care părinţii le oferă copiilor propriul smartphone este de opt ani, iar majoritatea celor între 5 şi 12 ani petrec online, în medie, de la o oră la trei ore pe zi, arată rezultatele unui studiu, publicat de Google România. Conform cercetării, aproape jumătate dintre părinţi au declarat că le-au dat copilului primul telefon când avea între 5 şi 8 ani, iar peste o treime între 9 şi 12 ani.
Majoritatea adolescenților petrec zilnic peste trei ore on-line
Întrebaţi care a fost scopul de a le oferi copiilor propriul telefon cu conexiune la internet, participanţii la studiu au menţionat, în primul rând, că au făcut-o pentru a fi în contact cu ei în orice moment. În acelaşi timp, o treime dintre părinţi au spus că nu vor ca cei mici să se simtă excluşi social, dacă nu au un smartphone.
Potrivit sursei citate, cea mai mare parte a copiilor cu vârste între 5 şi 12 ani petrec online între o oră şi trei ore pe zi, în timp ce majoritatea adolescenţilor (13-17 ani) depăşesc trei ore zilnic.
Cele mai utilizate aplicaţii/site-uri web în rândul copiilor sunt cele educaţionale, urmate de jocuri video. De asemenea, aplicaţiile de social media sunt folosite după vârsta de 9 ani, în special de către adolescenţi.
În ceea ce privește subiectul siguranţei online, majoritatea respondenţilor au spus că au discutat despre acest subiect cu copiii lor în ultimul an, de când copilul are între 5 şi 8 ani. „Totuşi, ponderea ridicată a vârstei de 13 ani pentru prima discuţie despre siguranţa online arată o creştere a importanţei acestui subiect în rândul părinţilor, în ultimii ani”, se menţionează în concluziile cercetării.
În ceea ce priveşte cel mai bun mod de a-i educa pe copii privind siguranţa digitală, datele centralizate de Google relevă faptul că utilizarea controlului parental scade odată cu vârsta copilului, întrucât doar 12% dintre părinţii de adolescenţi susţin că folosesc astfel de soluţii, faţă de o treime pentru copiii de vârste mai mici. Peste 80% dintre părinţii cu copii de 5 – 12 ani afirmă că folosesc acest tip de limite, dar în cazul adolescenţilor, doar un sfert dintre părinţi recunosc faptul că dispozitivele sunt folosite de către copiii lor fără limită de timp.
La întrebarea „Care este principala preocupare a părinţilor privind consumul digital al copiilor?”, răspunsul părinţilor cu copii de sub 9 ani se referă la conţinutul sexual explicit. În cazul celor cu copiilor de 9-12 ani, cyberbullyingul este cel mai îngrijorător, în timp ce, în cazul adolescenţilor, manipularea online a copiilor (online grooming) generează cele mai mari preocupări în rândul părinţilor.
70% dintre copii petrec excesiv timp pe telefon
Totodată, Asociaţia „Eu te-am făcut, eu te iubesc”, cu aproape 200.000 de membre, a prezentat rezultatele unui studiu realizat de CURS (Centrul de Sociologie Urbană şi Regională) privind percepţiile şi experienţele mamelor din România legate de educaţie, siguranţă, adicţii, sănătate mintală şi violenţă domestică. Studiul relevă că, deşi drogurile domină discursul public, problemele cotidiene sunt legate mai degrabă de dependenţa digitală: 70% dintre copii petrec excesiv timp pe telefon şi 55% în faţa televizorului. Mamele tinere se tem mai ales de droguri, în timp ce mamele mature consideră ecranele principala ameninţare.
În urban predomină îngrijorarea TikTok, în vreme ce în rural, Facebook
Mamele din oraşe se tem în primul rând de TikTok şi internet, pe când în mediul rural frica este asociată cu anturajul şi reţele precum Facebook. Nivelul de educaţie influenţează şi percepţia asupra problemelor copiilor: mamele cu studii superioare semnalează hiperactivitate şi anxietate, cele cu studii liceale – anxietate şi tristeţe, iar cele cu studii subliceale – impulsivitate şi lipsă de concentrare.
Mai mult de jumătate dintre mame sunt triste
Datele prezentate sunt îngrijorătoare și arată cât de nepregătiți suntem, ca părinți, în fața provocărilor cotidiene: 61% dintre mame se simt copleşite, 64% epuizate şi 58% triste. Doar 23% reuşesc să îşi facă timp pentru ele însele. Doar 5% dintre mame apelează la un psiholog, iar 18% nu solicită ajutor nimănui. Cercetarea arată că 35% dintre mame cunosc victime ale violenţei domestice, dar 34% nu ştiu unde să se adreseze, iar doar 7% au încredere în eficienţa campaniilor publice. Mai mult, rolul tatălui rămâne marginal: doar 42% sunt consideraţi „foarte implicaţi”, faţă de 77% în cazul mamelor.
„Butonul roşu”
„Mamele au nevoie de un plan pentru problemele mari, de o hartă de intervenţie în cazul în care temerile se adeveresc. Butonul roşu de panică în privinţa adicţiilor este deja apăsat”, a declarat Laura Cosoi, fondatoarea asociaţiei. Ea a subliniat că doar 8% dintre mame ştiu ce să facă în cazuri de criză şi a lansat o petiţie naţională, „O naţiune de părinţi fără hartă”.
La prezentarea rezultatelor studiului au fost prezente de Luciana Elena Buliga, vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Politici şi Coordonare în Domeniul Drogurilor şi al Adicţiilor, psihoterapeutul Irina Petrea şi sociologul Andreea Domşa. Grupul „Eu te-am făcut, eu te iubesc”, creat pe Facebook în 2024, adună aproape 200.000 de persoane din România şi diaspora. În fiecare lună, se alătură aproximativ 15.000 de noi membre, semn al nevoii de solidaritate şi sprijin între părinţi.
Psiholog Adrian Bratu. Sursă foto: Arhiva personală
Psiholog Adrian Bratu: „Multe aplicații și jocuri sunt concepute pe principiul recompensei imediate, care creează o permanentă plăcere”
L-am rugat pe psihologul Adrian Bratu, cu preocupări aplicate pe această zonă de dependențe ale celor mici, să ne explice de unde vine această apetență a copiilor și adolescenților față de spațiul virtual. „O să insist doar pe aceste două categorii de vârstă, deși, știm cu toții, că și noi, adulții, suntem prinși în această mare poftă și foame de spațiul virtual. Copiii (preșcolari și școlari mici) descoperă și folosesc spațiul virtual ghidați, cu precădere, din nevoia de joacă și stimulare, iar acest comportament este adesea consolidat de modul în care părinții (sau alți adulți) gestionează timpul relațional cu copiii.
Astfel, pentru ei, ecranul este o prelungire a locului de joacă și o sursă intensă de noutate. Jocurile și clipurile video sunt adesea pline de culori vii, mișcare rapidă și sunete atractive care captează imediat atenția, iar creierul lor, aflat în plină dezvoltare, este atras de această suprastimulare senzorială. Multe aplicații și jocuri sunt concepute pe principiul recompensei imediate, care creează o permanentă plăcere (dar și un prim pas spre dependență).
Când e vorba de adolescenți, spațiul virtual implică alte nevoi. Adolescența este perioada în care tinerii își caută și își construiesc identitatea (Cine / ce sunt eu?), iar mediul virtual răspunde la această nevoie în moduri puternice: exprimare și experimentare de roluri variate (multe sub semnul anonimatului), libertate de expresie și exprimare, definirea unor apartenențe la grupuri și comunități de unde își extrag validare, încurajarea autonomiei și competențelor personale.
În baza acestor mențiuni putem că spațiul virtual este o experiență extrem de complexă și ambivalentă pentru copii și adolescenți, fiind percepută simultan atât ca o sursă de oportunități, cât și promotor de presiuni intense”.
Trei mari categorii de cauze
Cât privește culpa pentru expansiunea acestor trenduri, specialistul identifică trei categorii de cauze: „Dincolo de a căuta o culpă în promovarea și valorizarea acestor trenduri periculoase din mediul online (consum de țigări, băuturi alcoolice sau alte substanțe, instigare la violență și comportamente sexuale, provocări cu risc crescut pentru sănătatea fizică sau psihică, susținerea și încurajarea unor atitudini discriminatorii), putem împărți principalele cauze ale acestora în trei mari categorii:
Cauze legate de spectrul consumatorilor (copii și tineri)
sistemul nervos al copiilor și tinerilor nu este complet dezvoltat în ceea ce privește evaluarea riscurilor și controlul impulsurilor, iar expunerea la conținut care gratifică violența, consumul de substanțe, comportamentele agresive sau provocatoare, le poate distorsiona percepția asupra firescului și siguranței
căutarea acceptării și validării de la grupul de semeni: participarea la un «trend» periculos poate fi văzută ca un bilet de intrare în anumite cercuri sociale online, o «scurtătură» în procesul de auto-dezvoltare sau ca o modalitate de a atrage atenția indiferent riscuri
lipsa de responsabilitate și politica de tip «anonim» încurajează consumatorii de a dezvolta mai ușor limbaje și comportamente agresive sau extreme, care nu ar fi adoptate în viața reală.
Cauze legate de spectrul mediului social al consumatorilor (părinți, familia extinsă, comunitate)
conexiuni emoționale deficitare în mediul social: în momentul în care un copil / un adolescent se simte nevăzut, neînțeles, ignorat, judecat sau în conflict caută rapid validarea și atenția într-unn like primit online (indiferent pentru ce comportament dezvoltat)
eșecul oferirii unui model echilibrat asupra tehnologiei; fie că e vorba de părintele distras, care își petrece mult timp pe propriul telefon sau laptop, familia neglijentă emoțional, unde nevoile materiale sunt satisfăcute, dar părinții sunt extrem de ocupaț și copilul este lăsat lipsit de relație emoțională sau situațiile în care dispozitivele electronice devin babysitteri digitali, toate aceste modele vor transmite copilului că mediul virtual este mai important decât interacțiunea directă, normalizând astfel timpul excesiv petrecut în fața ecranului (și, implicit accesul la materiale potențial destructurante pentru tineri)
lipsa de alternative: în momentul în care părinții sau comunitatea nu investesc timp și efort în a oferi și a susține alternative atractive la ecran (hobby-uri, sport, cultură, divertisment de calitate, comunități fizice), este firesc ca adolescentul să aleagă calea cea mai ușoară și mai accesibilă: lumea virtuală.
Cauze legate de spectrul promotorilor (rețelele sociale, vloggeri)
algoritmii sunt concepuți să maximizeze timpul petrecut de utilizatori pe orice platformă; în plus conținutul șocant, controversat, provocator sau extremist generează adesea reacții emoționale puternice (furie, indignare, curiozitate, interes) și, implicit, cel mai mare interes (comentarii, distribuiri, vizionări)
odată ce un utilizator interacționează cu un tip de conținut, algoritmii îi arată tot mai mult conținut similar, chiar dacă este dăunător sau radical iar acest lucru poate normaliza chiar și comportamentele periculoase sau provocatoare
creatorii de conținut sunt motivați de faimă, număr de vizualizări și potențialul câștig financiar, iar acest lucru îi împinge să creeze conținut din ce în ce mai extrem sau periculos pentru a deveni viral.
Din punct de vedere psihologic, obiectivul de a asigura un mediu virtual cât mai protectiv pentru copii și adolescenți e legat în mod direct de conceptul de «relație». Prin relația directă dintre copil și părinte / adult, acesta poate transmite corespunzător ce înseamnă mediul virtual, on-line-ul sau rețelele sociale. În acest caz adultul trebuie să ghideze responsabil ca o resursă plină de credibilitatea relației (anterior stabilite cu copilul), astfel încât să nu devină un gardian care doar limitează sau obturează.
Tot pe baza relației autentice se pot introduce noțiuni de securitate cibernetică, conceptul de «amprentă digitală» sau structura intimitate – confidențialitate – securitate. Împărtășind cât mai mult timp de calitate cu copilul, adultul poate surprinde din timp cele mai noi tendințe sau provocări distribuite virtual și pe baza încrederii relaționale poate explica și induce adevăratul sens al acestor incitări cibernetice.
Controlul timpului (ca durata, frecvență sau structură), coordonarea accesibilității spațiului virtual sau domeniul securității parolelor, profilelor și confidențialității se structurează tot pe caracteristicile de empatie, înțelegere, respect, comunicare și colaborare structurate în relația directă copil – adult. Îmi permit să spun că sănătatea relației copil – părinte se evidențiază cel mai bine în cadrul expunerii directe a copilului cu mediul virtual, acesta acționând ca un «test de stres» sau o lupă care scoate la iveală toată dinamica reală a familiei”.
„Cu cât expunerea la presiunea socială și la algoritmii virtuali este întârziată, cu atât creierul are mai mult timp să se dezvolte”
Totodată, psihologul Adrian Bratu atrage atenția asupra rolului major pe care îl au adulții în gestionarea riscurilor la care sunt expuși cei mici. „În multe țări din UE, inclusiv România, minorii sub 16 ani nu pot utiliza serviciile societății informaționale (cum sunt rețelele sociale) fără acordul explicit al părinților, deși platformele sociale indică vârsta minimă de acces 13 ani. Pe de altă parte, psihologii și pediatrii subliniază că, în raportul copil – mediu virtual, accentul trebuie pus pe dezvoltarea cognitivă și emoțională a copilului și nu pe cifra vârstei sale.
Astfel, dezvoltarea creierului (în special lobii frontali, responsabili cu luarea deciziilor, controlul impulsurilor și evaluarea riscurilor) cunoaște reconfigurări puternice în jurul vârstei de 12-13 ani (pentru ca în jur de 25 de ani să apară maturizarea completă). Expunerea timpurie și în exces la algoritmii virtuali nocivi poate afecta neuroplasticitatea cerebrală, contribuind la creșterea anxietății, depresiei și/sau a problemelor de atenție.
Adolescentul mic (până la vârsta de 12-14 ani) nu este pregătit emoțional să gestioneze presiunea socială intensă, validarea superficială (like-uri) și comparația constantă cu viețile «perfecte» filtrate ale altora. În plus, până la această vârstă, adolescenții au o capacitate redusă de a identifica riscurile (prădători online, conținut explicit, știri false/manipulare, provocări pline de risc), fără ghidajul direct al adultului.
Ca și concluzie, cu cât expunerea la presiunea socială și la algoritmii virtuali este întârziată, cu atât creierul are mai mult timp să se dezvolte și să ofere copilului instrumente interne de auto-reglare. Iar până la acel moment, îmi permit să subliniez că părintele trebuie să acționeze ca un «creier extern» al copilului, care să ofere maximum de securitate și confort”.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
