Sindromul diareic infecțios este frecvent intalnit in practica medicala, sezonul estival fiind una dintre perioadele cele mai favorabile pentru aceasta imbolnavire. Este definit ca boala diareica acuta (BDA) provocata de un microorganism.

Diagnosticul de laborator al bolii diareice acute se refera la evidentierea microorganismului care a provocat imbolnavirea. Cunoasterea acestuia este utila, deoarece permite atat adaptarea tratamentului, cat si urmarirea epidemiologica pentru prevenirea altor imbolnaviri.

Din punct de vedere clinic pacientii prezinta scaune moi sau apoase, frecvente la numar, adesea insotite de febra si/sau varsaturi. Debutul este brusc, iar evolutia este adesea autolimitata, pericolul principal fiind reprezentat de deshidratare. Astfel, prima intentie terapeutica este rehidratarea (reechilibrarea hidro-electrolitica). Asocierea tratamentului antibiotic este indicata sau chiar contraindicata in functie de etiologie (adica de microorganismul cauzator).

Microorganismele implicate in cauzarea BDA sunt de natura virala, bacteriana, mai rar parazitara.

Alegerea testelor de laborator pentru diagnostic se realizeaza pornind de la aspectul clinic al imbolnavirii. In cele ce urmeaza ma voi referi la posibilitatile de testare in laboratorul Synevo Sibiu, cu recomandarea ca solicitarea testelor de laborator sa fie realizata dupa consultul unui medic clinician.

Astfel, etiologia virala este cea mai frecvent intalnita. De obicei, prezentarea clinica este sub aspectul unei gastroenterita acute, cu varsaturi, febra si scaune apoase, abundente, cu frecventa crescuta.

Pe primele locuri,ca si agenti etiologici virali, sunt Rotavirusul, Adenovirusul si Norovirusul. Dupa introducerea vaccinului impotriva Rotavirusului, cazurile de gastroenterita acuta cu Norovirus au devenit cele mai frecvente in unele tari. Diagnosticul de laborator se efectueaza cu teste rapide, rezultatul obtinandu-se in aceeasi zi. Este util, deoarece cunoasterea etiologiei virale exclude necesitatea asocierii tratamentului antibiotic ( este cunoscut faptul ca antibioticele sunt ineficiente pentru tratarea infectiilor virale).

Dintre bacterii, pe primul loc ca si agent etiologic al BDA infectioase, la nivel mondial, se considera a fi speciile de Campylobacter. Produc o imbolnavire adesea autolimitata, care evolueaza cu dureri abdominale colicative (crampe), febra si scaune moi, in cantitate redusa, frecvente, uneori cu mucus si sange. Pentru majoritatea cazurilor tratamentul antibiotic nu este necesar; daca trebuie administrat, la indicatia medicului clinician, se va alege, de preferat, un antibiotic din clasa macrolidelor. In laboratorul nostru diagnosticul se realizeaza cu teste rapide, al caror rezultat se obtine in aceeasi zi. Deoarece speciile de Campylobacter se pot elimina prin materiile fecale o perioada de cateva saptamani dupa remiterea simptomelor, nu este utila testarea de control.

Speciile de Salmonella si Shigella sunt pe urmatoarele locuri ca frecventa. Simptomele clinice sunt insotite de febra si scaune moi in cantitate redusa, adesea cu mucus si/sau sange. Pentru diareea cu Salmonella spp. tratamentul antibiotic nu este in general recomandat deoarece nu pare sa scurteze durata bolii si poate prelungi perioada de eliminare a bacteriei in materiile fecale. Diareea produsa de Shigella spp. este adesea autolimitata, insa tratamentul antibiotic poate grabi vindecarea. Diagnosticul de laborator se bazeaza pe testarea coproculturii. Aceasta dureaza aproximativ patru zile pana la eliberarea rezultatului care va contine si antibiograma pentru bacteriile identificate.

Intr-un articol viitor vor fi detaliati alti agenti etiologici implicati in sindromul diareic infectios, printre care speciile enteropatogene de Escherichia coli si unii paraziti.

O echipă de patru medici din Sibiu a reprezentat Spitalul Clinic Județean la Congresul Național de Urologie ROMURO 2016. Manifestarea științifică a avut loc la București, în perioada 8-11 iunie și a reunit 500 de medici urologi din țară dar și din străinătate. Principalele teme abordate la nivelul congresului au fost laparoscopia în urologie, robotica în urologie, litiaza urinară și uroginecologia. Echipa d emedici de la Sbiu a prezentat 7 lucrări cu rezultatele obținute în chirurgia laparoscopică urologică ablativă și reconstructivă, litiaza urinară și uroginecologie.
Rezultatele activității urologice operatorii și de cercetare ale secției au fost materializate în 3 prezentări video și 4 postere moderate. S-au abordat teme de mare interes in chirurgia minim-invazivă laparoscopică, de reconstrucție a planșeului pelvian și de tratament al litiazei reno-ureterale.
Noutățile aduse de Clinica de Urologie din Sibiu au fost abordul laparoscopic retroperitoneal în tratamentul tumorilor renale și în cel al malformaților aparatului urinar superior. “Avantajele acestui abord sunt numeroase. Previne contaminarea cavității peritoneale cu sânge, fapt ce ar putea întârzia reluarea tranzitului intestinal iar aspectul estetic este superior celorlalte tehnici pentru că cicatricile postoperatorii se află la nivelul posterior sau lateral al abdomenului. Totodată, durata spitalizării și a reintegrării socioprofesionale este mai scurtă prin acest tip de intervenții”, a explicat Șeful de lucrări Dr. Hașegan Adrian.
O altă preocupare a echipei urologice sibiene este reconstrucția planșeului pelvian în tratamentului prolapsului urogenital prin abord transvaginal minim invaziv. “Experiența în chirurgia percutantă endoscopică a litiazei renoureterale a fost materializată într-un poster moderat care a prezentat avantajele metodei. Performanța în această specialitate necesită dăruire, sacrificiu din partea celui care o practică, dar și dotare cu echipament și aparatură corespunzătoare. Urologia sibiană va continua să dezvolte și să implementeze modalități noi de diagnostic și tratament patologiei urogenitale”, a mai spus Dr. Adrian Hașegan.
Din echipa de medici urologi de la Spitalul Clinic Județean Sibiu au făcut parte Conf. Dr. Grigore Nicolae, medicul șef al secției, Șef lucrări Dr. Hașegan Adrian, Dr. Pîrvuț Valentin și Dr. Mihai Ionela.

82,3% dintre tinerii medici spun că este posibil să emigreze, iar dintre ei aproape 30% susţin că vor face sigur acest lucru, se arată într-un studiu prezentat marţi de Colegiul Medicilor Bucureşti.
Potrivit sondajului, doar 10,6% dintre tinerii care au completat chestionarul afirmă că nu au avut niciodată o asemenea intenţie.
În ceea ce priveşte locul de muncă, ordinea preferinţelor este: „o altă ţară din Uniunea Europeană”, „sistemul public din România”, pe ultimul loc clasându-se „sistemul privat din România”.
Doar o treime dintre respondenţi ar dori să practice medicina în propriul cabinet medical dacă ar avea această posibilitate.
Studiul relevă că puţin peste 19% dintre respondenţi şi-au exprimat preferinţa de a profesa într-un stat din afara Uniunii Europene. Dintre cei care au consemnat preferinţe pentru un loc de muncă în state non-UE, unii au precizat şi statul în care şi-ar dori un loc de muncă: SUA (6 menţionări), Australia (4 menţionări), Canada (2 menţionări), Emiratele Arabe, Noua Zeelandă.
Din datele colectate reiese o prevalenţă a preferinţelor pentru un număr de 46 de specialităţi medicale, dintre care pe primele locuri se situează chirurgia generală, obstetrica şi ginecologia, anestezia-terapia intensivă, medicina dentară, medicina de urgenţă, cardiologia.
La întrebarea privind motivele care determină plecarea din ţară, cele mai multe nemulţumiri sunt legate de nivelul scăzut de salarizare, condiţiile materiale din unităţile medicale, orele suplimentare de muncă, lipsa de suport pentru activităţile de cercetare. De asemenea, unul dintre motivele migraţiei îl constituie şi nevoia de recunoaştere şi afirmare profesională.
92,5% dintre respondenţii la chestionar spun că beneficiază de ajutor din partea părinţilor sau a rudelor. Dintre cei 640 de respondenţi care declară că beneficiază de ajutor din partea părinţilor/ rudelor 499 depind în mod exclusiv de acest ajutor, neavând şi altă sursă de venit. La polul opus, doar 27 dintre participanţii la studiu se declară total independenţi financiar.
Acelaşi studiu mai arată că tinerii care studiază medicina (la nivel de facultate sau rezidenţiat) îşi doresc în primul rând o salarizare mai bună.
Potrivit acestora, salariile ar trebui să fie corespunzătoare volumului mare de muncă, stresului şi sacrificiilor pe care le fac medicii în ceea ce priveşte viaţa personală, afectată de programul de serviciu şi de nevoia de pregătire continuă.
„Gărzile, stresul, riscurile de sănătate asociate profesiei, impactul emoţional al bolii îi afectează pe cei care lucrează în domeniu. Acest efort nu este recunoscut de societate, care nu acordă respectul cuvenit medicilor, consideră tinerii care studiază medicina. Ca să rămână în ţară, tinerii solicită în primul rând venituri care să le permită independenţa financiară încă de la nivelul intrării în rezidenţiat. Adică, de la o vârstă la care colegii lor care au ales alte profesii pot să-şi susţină material familiile, ceea ce nu este cazul în Medicină. Pe locul al doilea se află modernizarea şi dotarea unităţilor sanitare. Tinerii doresc condiţii adecvate pentru obţinerea de performanţe profesionale şi cer mai multe locuri de pregătire în rezidenţiat. De asemenea, doresc respect şi încredere din partea societăţii civile, eliminarea corupţiei şi creşterea finanţării în Sănătate”, arată sondajul care a fost efectuat online, în perioada 9 noiembrie 2015 – 13 decembrie 2015.
Respondenţii au completat 712 chestionare, dintre care au fost validate 692. Unele întrebări au avut răspuns prestabilit, altele au fost cu răspuns deschis, existând de asemenea şi posibilitatea, în cazul unor întrebări, de a opta pentru răspunsuri multiple.
51,4% dintre participanţii la sondaj au domiciliul declarat în Bucureşti. 76,1% dintre respondenţi sunt de gen feminin. 73% dintre respondenţi au vârste între 18 şi 25 de ani, iar 21,5% între 26 şi 30 de ani. Peste 80% dintre participanţii la sondaj au declarat că în ultimul an de studiu au avut medii între 8,01 şi 10,00.
Potrivit datelor Colegiului Medicilor din România, anual intră în sistem 3.000 de medici şi îl părăsesc aproximativ 3.500 (prin migraţie, pensionare sau deces).
 
AGERPRES