Secretarul de stat în MAI Raed Arafat a declarat că s-au găsit nereguli „serioase” în urma controlului efectuat sâmbătă de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, împreună cu Ministerul Sănătăţii, în cazul decesului fotbalistului de la Dinamo Patrick Ekeng.
„Astăzi am început o acţiune de inspecţie şi control a DSU, împreună cu MS, şi încă la momentul acesta acţiunea este în desfăşurare. Mâine cred că o să ieşim cu mai multe concluzii. Deja am informaţii, dar nu vreau să spun nimic până ce nu finalizează colegii raportul. (…) În mod normal, o ambulanţă a unui serviciu privat de o anumită categorie nu are de ce să fie alta decât a serviciului public, legea este foarte clară în acest sens. Noi ce am verificat astăzi este dacă toate aspectele inclusiv cele prevăzute prin autorizarea dată de către Direcţie Sanitară firmei respective au fost respectate. Ce pot să spun până acum că s-au găsit nişte nereguli serioase, dar nu mă pronunţ până nu am raportul final al colegilor. Aceste nereguli înseamnă că cineva nu a respectat regulamentele şi legislaţia sau după ce a obţinut o autorizaţie a modificat ceva şi nu a respectat mai departe ce la momentul autorizării a fost vizibil că este corect”, a spus sâmbătă seara, la Antena 3, Raed Arafat.
El a precizat că, în urma unor controale efectuate de-a lungul timpului la serviciile private de ambulanţă, au fost retrase autorizaţii de funcţionare şi s-au aplicat amenzi mari.
„Am oprit servicii private de ambulanţă şi am retras autorizaţia şase luni acum un an tocmai pe situaţii de acest gen. Am amendat servicii, amenzi foarte serioase după ce am făcut inspecţii şi am văzut că ceva nu este ok. Şi pe serviciile publice le controlăm şi inspectăm şi acolo unde găsim nereguli normal că primesc amenzile şi primesc sancţiunile pentru neregulile respective”, a explicat secretarul de stat.
Potrivit acestuia, este uşor de observat dacă un pacient a fost supus manevrelor de resuscitare.
„În mod normal, un pacient care a fost supus manevrelor de resuscitare se vede acest lucru pe el. În primul rând, se vede când îl pui pe monitorizare, electrozii de monitorizare rămân (…) când cobori din maşină în mod normal iei monitorul cu tine, nu îl desfaci în maşină. Regulile medicinei de urgenţă sunt acelea că bolnavul, odată începută monitorizarea lui, nu o întrerupi până la momentul în care decizi că nu mai trebuie să fie monitorizat”, a arătat şeful DSU.
Raed Arafat a precizat că, în cazul în care un pacient este în stop cardio-respirator şi, mai ales, îi lipseşte pulsul, resuscitarea acestuia începe pe loc.
„De ce face acest lucru – pentru că, în cazul unui stop cardiac, pacientul devine starea lui contra cronometru, deci defibrilarea trebuie să aibă loc rapid, oxigenarea trebuie să fie rapidă şi atunci nu pierzi timpul prin manevre de evacuare a pacientului decât dacă eşti în pericol şi trebuie să scoţi pacientul din zonă, ceea ce nu era cazul, sau dacă nu ai ce face şi vrei să pleci ca să ajungi în altă parte cu pacientul, dar şi aici preferabil este să stai să faci resuscitarea şi să chemi acolo o echipă decât să fugi cu bolnavul fără manevre”, a susţinut demnitarul.
Secretarul de stat a spus că, în conformitate cu Legea sportului, la astfel de competiţii este necesară prezenţa unui echipaj cu o ambulanţă de tip B, care să aibă dotarea corespunzătoare, ce presupune un defibrilator, o trusă de resuscitare, oxigen, aspirator.
„Regulamentul FRF este un pic mai general, vorbeşte de autosanitară, dar legea (n.r. Legea sportului) este foarte clară şi bate orice regulament. Legea spune că cel puţin ambulanţa trebuie să fie de nivelul unui echipaj de prim ajutor calificat cu o ambulanţă de tip B. Ambulanţa de tip B, echipamentele: defibrilator, oxigen, trusă de resuscitare, aspirator – sunt obligatorii. Aceste lucruri nu pot să lipsească dintr-o ambulanţă de tip B, altfel ambulanţa nu mai este de tip B”, a subliniat Raed Arafat.
Sursa: Agerpres

Mai multe categorii de venituri, inclusiv salarii, obținute din străinătate, trebuie declarate, în anumite condiții, Agenției Naționale de Administrare (ANAF), până cel târziu pe 25 mai. În contextul în care autoritătile fiscale au început să notifice persoanele care au avut astfel de venituri în ultimii ani, Andreea Steinhart, expert, cine și în ce situații trebuie să depună formularul.
Veniturile realizate din sau în străinătate trebuie declarate, până pe 25 mai, prin depunerea formularului 201 „Declaratie privind veniturile realizate din strainatate”, de către persoanele fizice care sunt rezidențe fiscal în România. În această categorie, precizează Andreea Steinhart, intră orice persoană fizică, cetățean român sau străin, care îndeplinește cel puțin una dintre următoarele condiții:
• are domiciliul în România;
• centrul intereselor vitale ale persoanei este amplasat în România;
• este prezentă în România pentru o perioadă sau mai multe perioade care depășesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat, existând astfel posibilitatea ca și expații ce sunt prezenți pe teritoriul României să fie considerați rezidenți din punct de vedere fiscal în România;
• este cetățean român care lucrează în străinătate, ca funcționar sau angajat al României într-un stat străin.
Veniturile din străinătate care trebuie declarate în România, indiferent dacă ele sunt primite în România ori în afara României, arată consultantul fiscal, fac parte din următoarele categorii:
• profesii libere;
• activități comerciale;
• drepturi de proprietate intelectuală;
• cedarea folosinței bunurilor (de ex. venituri obținute din închirierea unor imobile ori alte bunuri mobile situate pe teritoriul unor alte state);
• activități agricole;
• dividende;
• dobânzi, doar dacă sunt încasate în conturi deschise în afară României ori în bază unor contracte civile încheiate cu nerezidenți;
• premii;
• jocuri de noroc;
• transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, pentru proprietăți (case, terenuri) deținute în afara teritoriului României;
• transferul titlurilor de valoare (câștiguri);
• operațiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract și alte operațiuni similare (câștiguri);
• alte investiții;
• pensii.
Veniturile trebuie să fie declarate pentru fiecare țara sursă a veniturilor și pentru fiecare categorie de venit realizat, chiar dacă pentru aceste venituri s-au depus declarații și, după caz, s-au plătit impozite și în statul sursă.
În anumite condiții, impozitele plătite în alte state pot fi deduse din impozitul datorat în România ori veniturile pot fi scutite de impozit în România. Totuși, aceste venituri trebuie declarate și în România, arată Andreea Steinhart.
Activitate salarială în străinătate. Se depune declarația?
Persoanele rezidente române și cele care îndeplinesc condițiile de rezidență depun declarația de venituri și dacă desfășoară activitate salarială în străinătate și sunt plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident în România sau de un sediu permanent în România (veniturile salariale reprezintă cheltuială deductibilă a unui sediu permanent în România), doar în cazul în care același venit din salarii a fost supus impunerii atât în România, cât și în străinătate, spune Andreea Steinhart.
Regularizarea impozitului datorat de rezidentul român se realizează de ANAF dacă același venit din salarii este supus impunerii, atât în România, cât și în străinătate (statului străin revenindu-i dreptul de impunere potrivit convenției de evitare a dublei impuneri).
Veniturile din activități dependente, adică salariate, obținute în străinătate și plătite de un angajator nerezident nu sunt impozabile în România și nu trebuie declarate.
Totuși, explică expertul, dacă activitatea este desfășurată de pe teritoriul României, aceste venituri sunt impozabile în România și trebuie declarate de către cel care le obține, prin depunerea lunară a formularului 224 „Declaratie privind veniturile sub formă de salarii și asimilate salariilor din străinătate obținute de către persoanele fizice care desfășoară activitate în România și de către persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice și posturilor consulare acreditate în România”.
Sursa: Profit.ro

In perioada 7 – 11 mai, în cinci centre zonale, respectiv Bucureşti, Câmpina, Iaşi, Cluj-Napoca şi Slatina au loc probele de evaluare a performanţei fizice la care participa cei care doresc sa devina politisti.
Candidatii inscrisi in judetul Sibiu sustin probele in entrul de la Campina, anunta Politia Romana.
alaturi de ei vor mai fi cei din judetene Argeş, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Brăila, Buzău, Covasna, Dâmboviţa, Galaţi, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Prahova siVrancea. Probele au loc la la Şcoala de Agenţi de Poliţie”Vasile Lascăr” – Câmpina (Bulevardul Carol I, nr. 145).
În cadrul evaluării performanţei fizice, candidatii rămaşi în concursul de încadrare directă, din sursă externă, precum şi cei care sunt reîncadraţi ca poliţişti vor susţine două probe: flexie abdominală şi alergare de rezistenţă (1.000 de metri – bărbaţi şi 800 de metri – femei), la concursul de încadrare directă, respectiv alergare de rezistenţă (1.000 de metri – bărbaţi şi 800 de metri – femei) la concursul de reîncadrare.
Potrivit comunicatului Poliţiei Române, pentru accesul în incinta bazelor sportive, fiecare candidat trebuie să prezinte un document de identitate valabil, cu fotografie (carte de identitate, permis de conducere sau paşaport).
Candidaţii pot afla ora la care susţin proba sportivă de pe site-ul www.politiaromana.ro.