Acasă Blog Pagina 5863

Scandalul Volkswagen se mută în Europa

Daniel Dăbăcan
-
0
Scandalul Volkswagen se mută în Europa

Scandalul DieselGate-Volkswagen, departe de a se fi încheiat. Constructorul auto german recunoaște că a trișat la testele privind emisiile de noxe și în Europa, anunță Reuters. Potrivit cotidianului El Pais, în Spania ar fi fost vândute peste jumătate de milion de mașini Seat dotate cu programe care arată un nivel al emisiilor toxice mult mai mic.

Între timp, acțiunile BMW au scăzut cu peste 8 procente, iar la vârful Volkswagen ar mai putea urma și alte demisii – după cea a directorului general Martin Winterkorn.

Citiți mai multe pe EuropaFM.ro

FOTO: Accident grav pe DN1 la Porumbacu de Jos. Trei copii şi părinţii lor au ajuns a spital

Iulia Damian
-
0
FOTO: Accident grav pe DN1 la Porumbacu de Jos. Trei copii şi părinţii lor au ajuns a spital

Accident grav pe DN1, în apropiere de Porumbacu de Jos. Trei copii şi părinţii lor au ajuns la spital în stare gravă după ce maşina în care se aflau a fost lovită în plin de un alt autoturism. Şoferul vinovat, un bărbat de 53 de ani, din Constanţa, se întorcea împreună cu familia de la mormântul lui Arsenie Boca, de la Mănăstirea Prislop. Acesta circula cu viteză prea mare în condiţii de carosabil umed.
Şoferul din Constanţa a pierdut controlul volanului într-o curbă periculoasă şi a lovit în plin maşina în care se aflau doi soţi şi cei trei copii ai lor. Bărbatul susţine însă că nu a avut viteză. „Am intrat în curbă, a intrat maşina în derapaj şi am intrat în el. Şi pe noi ne-a învârtit de trei ori, fără viteză, fără nimic.” a declarat şoferul care a provocat accidentul rutier
Impactul a fost unul extrem de violent iar maşina care circula regulamentar a fost proiectată în afara drumului. „Maşina era răsturnată, am întors-o şi am scos copiii din maşină. Un copil de un an şi ceva nu mai respira, l-am dus şi l-am spălat cu apă acolo la robinet ca să îşi revină şi pe urmă a venit salvarea şi i-a luat pe toţi.” a povestit Victor Căldărar, un localnic din Porumbacu de Jos
Copiii au fost duşi la spital, la fel şi părinţii lor care sunt însă în stare gravă. „În urma accidentului au fost cinci victime, doi adulţi şi copiii, din păcate adulţii sunt în stare destul de gravă. Tatăl este cu fracturi costale şi ruptură de plămân pe partea stângă. Este un traumatism abdominal cu sânge în zona abdominală, pacientul are nevoie de o intervenţie chirurgicală. Mama copiilor este cu fracturi la nivelul coastelor , la nivelul cotului stâng, fracturi de gleynă. Va rămâne supravegheată în spital. Copiii sunt la spitalul de pediatrie şi investigaţi de colegi.” a declarat dr. Constantin Roşca
În urma cercetărilor la faţa locului a poliţiştilor, s-a constatat că vinovat de producerea accidentului este şoferul din Constanţa, care coducea o maşină înmatriculată în Bulgaria. „Autoturismul înmatriculat în Bulgaria nu a adaptat viteza de deplasare în condiţiid e carosabil umed, la intrarea într-o curbă deosebit de periculoasă la dreapta, a pierdut controlul direcţiei, a pătruns pe contrasens unde a intrat în coliziune frontală cu autoturismul Opel.” a declarat comisarul Sandu Murariu, de la Poliţia Rutieră Sibiu
În urma accidentului, traficul rutier a fost complet blocat în zonă mai bine de o oră.

Accidentaţi şi “bătuţi” fără drept de apel la Mureş! Elevii lui Fleşeriu au pierdut şi meciul retur, la 24 de puncte diferenţă

Fulea G
-
0
Accidentaţi şi “bătuţi” fără drept de apel la Mureş! Elevii lui Fleşeriu au pierdut şi meciul retur, la 24 de puncte diferenţă

Cynthia PinterGalben albaştrii au pierdut şi returul de pe terenul celor de la BC Târgu Mureş, din primul tur al Cupei României. “Vulturii” au cedat în jocul de aseară, cu 97 la 73, neavând nici o şansă de a remonta cele nouă puncte avans luate de oaspeţi după meciul din Sala Transilvania. Cel mai bun marcator al jocului tur şi căpitanul echipei noastre, Octavian Popa Calotă nu a putut evolua din cauza unei accidentări. La fel, Georgian Păun, iar Lawrence Gilbert a jucat cu un deget imobilizat. ”A fost un meci special pentru noi în condiţiile în care nu i-am putut folosi pe Calotă și Păun, ambii fiind accidentaţi. Am început meciul cu emoţii mari, dar, pe parcurs, am revenit, însă nu îndeajuns pentru a putea pune probleme reale celor de la Târgu Mureș. Toţi cei care au fost în teren au dat maximul pe care îl puteau da în acest moment. E bine că am terminat aceasta dublă fără alte accidentări majore. Felicit Târgu Mureş-ul pentru echipa frumoasă şi valoroasă pe care au reuşit să o facă”, a declarat Dan Fleşeriu, antrenorul principal al CSU Sibiu. Pentru CSU au marcat: Marek Klassen 16p, Vlad Tincu 12p, Kevin Hardy 10p,Cornel Cioacătă 9p, Lawrence Gibert 8p, Will Paul 7p, Michel Harrison 7p şi Boris Lalovic 4 p. Următorul meci pe care galben-albaştri îl va disputa va fi pe data de 2 octombrie 2015, Elevii lui Fleşeriu vor debuta în campionat, în deplasare, pe terenul celor de la BC Timişoara. Partida va începe de la ora 19:15 și va fi transmisă live pe Digi Sport.

Duathlon Challenge, ciclism şi alergare într-o competiţie inedită

Fulea G
-
0
Duathlon Challenge, ciclism şi alergare într-o competiţie inedită

Duathlon Challenge 2După succesul Night Cross Challenge, un nou eveniment din seria Sibiu Challenge va avea loc în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului. Este vorba de Duathlon Challenge, o competiţie inedită pentru Sibiu, prin care organizatorii le propun tuturor oamenilor din oraşul nostru, un mod plăcut şi antrenant de a face mişcare. Totul în cadrul unui concurs de îmbinare a alergării cu ciclismul. Evenimentul se află la cea de-a doua ediţie și își dorește să promoveze combinarea a două ramuri sportive în cadrul unui concept interesant și provocator, alergarea și mersul pe bicicletă.
Toţi participanţii vor avea de parcurs un traseu prestabilit de 20, respectiv 30 km, cu startul din zona scenei de pe lac. Manifestarea va debuta în 27 septembrie, cu începere de la ora 09.00, în zona scenei de pe lac, iar în jurul orei 10.00 se va da startul competiţiei. „Anul acesta traseul Duathlon Challenge va trece prin unul dintre cele mai bine păstrate secrete ale judetului Sibiu, cătunul Trăinei. La nici 10 km de oraş se află un cătun cu doar 10 case dintre care doar o parte sunt locuite. Într-un decor, încă salbatic, aşezat în apropierea satului Răşinari, printre păşuni, livezi şi pădurile ce încep să urce spre Păltiniş, această locaţie, parte a traseului competiţiei, aşteaptă să fie descoperită de concurenţii Duathlon Challenge 2015.”, a declarat Răzvan Morariu din partea Tură în Natură, coordonatorul sportiv al proiectului.
Iubitorii de mişcare se pot înscrie la una dintre cele cinci categorii de concurs:
1. MASCULIN ( 2 concurenţi de sex masculin + o bicicletă) – traseu 20 km;
2. FEMININ (2 concurenți de sex feminin + o bicicletă) – traseu 20 km;
3. MIXT ( 1 concurent de sex masculin + 1 concurent de sex feminin + 1 bicicletă)– traseu 20 km;
4. FAMILY (1 părinte/membru al familiei + 1 copil + 2 biciclete ) – traseu 20 km;
5. EXTREME (3 concurenţi open + 2 biciclete) – traseu 30 km.
Vârsta minimă de participare este de 14 ani, excepţie făcând categoria Family. Proiectul este organizat de Asociaţia Tură în Natură, în parteneriat cu ANDU, Aria Sport, Visma, Alpha Aftermarket și este sprijinit de Promo Management, Printcenter, Supporter, Shopping City Sibiu, Sibiu 100 % şi Radio Impuls.

Copiii cu părinți pe hârtie

Odeta Veştemean
-
0

Bunicii sunt necesari în creșterea unui copil, însă nu trebuie să înlocuiască părinții, este avertismentul specialiștilor în psihiatria copilului și adolescentului. Aceștia susțin că, în prezent, zeci de mii de copii din România trăiesc o dramă, având în vedere că părinții lor sunt plecați la muncă în străinătate și sunt lăsați în grija bunicilor, a rudelor sau chiar în voia statului. Astfel, în multe cazuri nu se mai poate vorbi de familie, acel circuit obligatoriu copil-părinți, sănătatea mintală a micuților fiind pusă în pericol. Problemele apar din cauza nesiguranței în care copilul este nevoit să își ducă traiul, lipsa modelelor de bază din propria casă determinându-l să aleagă alte comportamente pe care le vede în jurul lui, de multe ori acestea fiind negative. Cea mai periculoasă pentru sănătatea psihică a copiilor este însă suferința prin care trec, marcați de dorul de părinți, de nemulțumirea de a-i avea lângă ei atunci când simt nevoia să se confeseze, ajungând la concluzia că sunt insuficient iubiți. În plus, bunicii nevoiți să educe exclusiv nepoții, ei înșiși confruntați cu propriile suferințe fizice, pot fi depășiți de prezent și de complexitatea sarcinilor pe care le au de rezolvat. Iar din cauza „conflictului dintre generații”, copiii crescuți astfel riscă să aibă o capacitate scăzută de a se adapta la cerințele societății în continuă schimbare. La fel de gravă este situația și în cazul copiilor crescuți de un singur părinte rămas în țară, cei mici resimțind în plan mental o traumă. În cazul ambelor situații, ei ajung vulnerabili din punct de vedere emoțional, au probleme de adaptare școlară și socială ori chiar tulburări de comportament și personalitate. Potrivit statisticilor oficiale, la ora actuală aproximativ 2,5 milioane de români sunt plecați la muncă în străinătate, 80.000 dintre copiii lor rămânând în țară. Dintre aceștia, 22.000 au ambii părinți plecați în străinătate, 48.000 au un singur părinte plecat, iar aproape 10.000 au rămas în țară fără singurul părinte, în a cărui custodie se află. Studiile realizate de fundații precum „UNICEF”, „Soros” sau „Salvați Copiii” susțin însă că numărul acestor copii este mult mai mare, apropiindu-se de 400. 000.

Extreme asemănătoare

Titus Cernăut
-
0

Oamenii simt nevoia să creadă în ceva. Poate fi cinism exploatarea acestei nevoi, sau poate fi revelația divină cea care ne ghidează destinele. Determinismul este larg acceptat, iar etropia e considerată deseori o erezie. Ideea unui univers anarhic, fără reguli e mult mai dificil de înțeles. Însă dincolo de câmpurile filozofiei sau ale dogmelor religioase, convingerile și „credințele” au pătruns în toate aspectele vieții noastre.
În marketing e cunoscută labilitatea consumatorului la „convingeri proprii”, care pot fi induse și stimulate. Pe baza acestor „convingeri proprii” se clădesc cariere politice sau în divertisment. Convingerile ajunse în politică se pot manifesta absurd. Scena politică americană mediatizată masiv chiar și în România aduce contrastul dintre convingeri stereotipe și o lume științifică la cel mai înalt vârf de dezvoltare. Deși NASA trimite roboți pe Marte, personaje politice de rang înalt din societatea americană nu cred în teoria evoluției speciilor și refuză complet ideea evoluția umanității din același strămoș comun cu cimpanzeii. Corpul politic radical conservator e în general întrepătruns de prezența divină în contextul dreptului la liberă exprimare sau existență. Ce e curios este și faptul că adversarii politicii conservatoare pe plan extern, radicalii extremiști din Orientul Mijlociu au păreri asemănătoare în foarte multe puncte. Nici un musulman pios nu acceptă un strămoș comun cu cimpanzeii, dovezile științifice împotriva „revelației divine”, sau drepturi egale pentru minorități (unde deseori se află și femeia). Pare ciudat să descoperi că în Luisiana opiniile publice ale liderilor comunității pot fi similare cu cele ale unui șeic kuweitian, dar acest tip de paradox are o lungă istorie. De la lupta pentru ”interesele muncitorimii” exprimate atât de naziști cât și de comuniști, până la exterminarea fizică în lagăre a adversarilor, antagonismul în politică e presărat de multe ori de similitudini. Astfel de puncte comune i-au făcut pe simpatizanții curentului conservator chiar și de la noi de a plasa fascismul și nazismul în aceiași barcă a stângii extreme împreună cu mișcarea comunistă.
Poate extremele se atrag, dar nu se confundă. Un republican american bea totuși alcool, e monogam oficial și nu își va înfășura femeia ca o mare personalitate saudită. Însă similitudinile ar trebui să ne dea de gândit. Nu pentru că pergamentul celui mai vechi Coran descoperit de britanici precede nașterea profetului Mahomed cu o sută de ani, inacceptabil pentru un musulman pios cu siguranță, ci pentru că noi în Europa ne-am lăsat „convingerile” acasă când am pășit în viața publică. Invenția noastră a toleranței, libertății și a respectului valorilor celuilalt sunt un argument al pacifismului prosper de mai bine de jumătate de secol.

Traista lui Dumnezeu

Doina Jalea
-
0

Ştiţi vorba aceea, că Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă şi-n traistă. Cap i-a dat românului, că-i deştept foc, trebuie să recunoaştem, mâini aşişderea, ba i-a mai pus după gât şi o traistă mare şi frumoasă numită România, plină ochi cu de toate. În cazul nostru, pare-se că, în bunătatea Lui, a făcut chiar o excepţie şi multe le-a aşezat chiar El în traista românească, numai să le gestioneze românul cu cap, să le sporească cu râvnă şi să le lase moştenire cu dragoste neamului său. Ba i-a mai pus românului în traistă şi câteva taine păstrate cu sfinţenie de străbuni.
Dar desigur cunoaşteţi şi vorba aceea, că unde e multă inteligenţă e şi multă prostie, care a ieşit la suprafaţă în ultimul sfert de veac precum uleiul la zacuscă ( pentru a fi în ton cu toamna ) sub formă de „băieţi dăştepţi”. Ştiaţi că şi prostia ticăloasă poate fi ingenioasă? Păi iată ce au inventat în ticăloşia lor„ingenioşii” ăştia: coada de topor, ţeapa, fierăstrăul şi burghiul. Cu cozile de topor s-a tăiat tot ce se putea, de la relaţiile diplomatice cu state puternice la poziţia economică a ţării pe harta lumii, de la cercetare şi industrie de top la identitatea culturală a naţiunii, de la păduri la învăţământ, de la autoritatea statului la familie, ba chiar s-a chelit ţara de poporul ei. Să nu vă imaginaţi cumva că ţeapa e instrumentul medieval prin care vre-un Vlad Ţepeş ar dori a eradica hoţia în Ţara Românească! Vorbim de un instrument nou, democratic utilizat cu predilecţie pe verticală, dar de sus în jos , adică ţeapa se trage de „băieţii dăştepţi” propriului popor. Uneori se trag tunuri în loc de ţepe, că sunt mai „performante”. Cu burghiul se tot dau găuri în fundul traistei ( citeşte bărcii ) româneşti spre deliciul altor neamuri, care aşteaptă la găurică să le pice-n farfurie sarea, gazul, aurul, lemnul, apa şi pământul României, ce-o mai fi rămas din ele, iar fierăstrăul e cu autoservire. Poţi să-l iei, popor român, să-ţi tai singur craca de sub picioare ! Te ajută inamovabilii noştri „politicieni” televizaţi şi teleghidaţi de la butoanele europene.
Cu toporul la ceafă şi burghiul în coaste, cu ţeapa în fund şi fierăstrăul la glezne vre-o patru milioane de români au plecat în bejenie, vre-o două au fost exterminate de disperare , iar câteva milioane nici nu-şi dau seama că-l cară în spate pe cel cu care s-au făcut frate ca să treacă puntea.
Mai sunt însă destui care , smerit, nevăzuţi, neştiuţi duc cu grijă şi cu dragoste Traista lui Dumnezeu. Ei ştiu că El, în bunătatea Lui, a pus românului în traistă şi Pâinea Vieţii.

Sâmbătă, 26 septembrie – 3 octombrie 2015

Raluca Buduşan
-
0
Sâmbătă, 26 septembrie – 3 octombrie 2015

Sâmbătă, 26 septembrie – 3 octombrie 2015
Transylvania Grand Prix, ora 09:00, până în 27 septembrie 2015, la Sala Transilvania;
Cibin Fest, ora 10:00, până în 27 septembrie 2015, în Pia?a Mare;
Kinderflochtmarkt Herbst / Toamna 2015, ora 10:00, la librăria Erasmus;
Concursul Internațional de Interpretare Muzicală ”Vox Artis”, ora 10:00, până în 27 septembrie, la Sala Thalia;
Festivalul „Sibiu, dulce Sibiu”, ora 10:00, până în 27 septembrie 2015, în Parcul Sub Arini;
Club de lectură în limba engleză, ora 11:00, la librăria Habitus;
Sibiu Open, ora 12:00, până în 27 septembrie 2015, la Tenis Club Pamira;
Festivalul Internațional de Poezie ”Poets in Transylvania”, ora 16:00, până în 27 septembrie 2015, la Biblioteca Astra;
O comunitate, un cor, un dirijor, ora 18:00, până în 27 septembrie 2015, în diverse spa?ii;
Teatru: „O rază de soare”, ora 18:00, la Teatrul Gong;
Teatru: „Faust” după Goethe, ora 19:00, Baza SC Construc?ii SA;
Expoziția: „Artă Tradițională Indoneziană. Desene și picturi din insula Bali”, ora 10:00, până în 20 ianuarie 2016, la Casa Hermes;
Expoziția: „Portrete ale minorității germane/ Porträts der Deutschen Minderheit”, până în 30 septembrie 2015, la sediul FDGR;
Expoziția „Magia restaurării” – 40 de ani de restaurare științifică, până în 30 septembrie 2015, la Casa Albastră, sala Multimedia;
Expoziția „Grădinile viitorului în spațiul urban”, până în 1 noiembrie 2015, la Muzeul de Vânătoare „August von Spiess”;
Expoziție „Samule von Brukenthal, antreprenor”, până în 26 septembrie 2015, la Palatul Brukenthal, Cabinetul de Cartografie;
Expoziția „White Palace – Dark Story”, până în 31 decembrie 2015, la Palatul Brukenthal, curtea interioară;
Expoziția „120 de ani de la deschiderea Muzeului de Istorie Naturală Sibiu”, până în 31 decembrie 2015, la Muzeul de Istorie Naturală;
Expoziția „Vizitatori de iarnă în grădina Muzeului de Istorie Naturală”, până în 30 septembrie 2015, la Muzeul de Istorie Naturală;
Expoziția „Relații româno-franceze în Primul Război Mondial”, ora 10:00, până în 25 octombrie 2015, la Palatul Brukenthal, Sala de Expozi?ii Temporare;
Expozișia de Fotografie „Drumul către unitatea germană”, până în 1 octombrie, 2015, la Primăria Sibiu, Sala Expo;
Concert sustinut de Corul Caedonia si Ansamblul Coral „Voci Transilvane” din Cluj-Napoca, ora 18:00, la Cupola din Parcul Sub Arini.
Duminică, 27 septembrie 2015
Teatru: „Harap Alb”, după Ion Creangă, ora 11:00, la Teatrul Gong;
Sibiu Opera Festival: „Vocile Operei”, ora 19:00, la Sala Thalia;
Teatru: „De ce Hecuba?!” de Matei Vișniec, ora 19:00, la Teatrul Radu Stanca;
CINE M-A văzut la Habitus: „Autoportretul unei fete cumin?i”, ora 20:00, la librăria Habitus.
Concert Corul Caedonia si Voci Transilvane, ora 12:00, la Biserica Romana-Catolica din Piata Mare;
Concert Corul Caedonia si Voci Transilvane, ora 18:00, Biserica Ursulinelor.
Luni, 28 septembrie 2015
Sibiu Opera Festival „Carmina Burana” de Carl Orff, ora 19:00, la Sala Thalia;
CINE M-A văzut la Habitus: „Autoportretul unei fete cuminți”, ora 20:00, la librăria Habitus.
Marți, 29 septembrie 2015
CINE M-A văzut la Habitus: „Autoportretul unei fete cuminți”, ora 20:00, la librăria Habitus.
Miercuri, 30 septembrie 2015
Festivalul Tânăr de la Sibiu, ora 18:00, la Teatrul Gong;
Sibiu Opera Festival „Irreparabile Tempus”, ora 19:00, la Sala Festivă a Bibliotecii Astra, corp A.
Joi, 1 octombrie 2015
„Ne ținem de carte @ Habitus”, edi?ia a 2-a, 2015, ora 10:00, până în 30 octombrie 2015, la librăria Habitus;
Festivalul Tânăr de la Sibiu, ora 12:00, în diverse spații;
Sibiu Opera Festival „Sunetul Muzicii” de Richard Rodgers, ora 19:00, la Casa de Cultură a Sindicatelor;
Teatru: „Noaptea Bufonilor”, ora 19:00, la Teatrul Radu Stanca.
Vineri, 2 octombrie 2015
Festivalul Tânăr de la Sibiu, ora 11:00, în diverse spații.

Sâmbătă, 3 octombrie 2015
Sibiu Guitar Meeting, ora 18:00, în Pia?a Mică;
Teatru: „Tache, Ianche și Cadâr”, ora 19:00, la Teatrul Radu Stanca.

Academician Ștefan Milea: Lipsa unui părinte este o traumă psihică resimțită din plin de aproape toți copiii

Odeta Veştemean
-
0
Academician Ștefan Milea: Lipsa unui părinte este o traumă psihică resimțită din plin de aproape toți copiii

Sibiul a găzduit în această săptămână Congresul Societății de Neurologie și Psihiatrie a Copilului și Adolescentului din România, la care au participat sute de medici psihiatri din toată țara. Într-un interviu acordat în exclusivitate ziarului Sibiu 100%, prof. dr. Ștefan Milea, membru al Academiei de Științe Medicale, a vorbit despre problemele de sănătate mintală ale copiilor din zilele noastre.

Care sunt principalele probleme, din experiența dumneavoastră, pe care le au cei mai mulți copii din România pe linie de psihiatrie infantilă?
Nu diagnosticele contează în principal, diagnosticul e o problemă abstractă, nu e expresia unei realități. Principalele probleme sunt psihozele, deficiențele mintale severe, dificultăți de adaptare la cerințele școlii, societății, comunității, sistemului. Alții ies din aceste cerințe și iau drumul străzii, al comportamentelor antisociale, al refuzului de subordonare la cerințe. Noi vorbim astăzi de două concepte, unul de boli, altul de dizabilități. Boala urmează un curs de agravare, dizabilitatea înseamnă o infirmitate, care este și rămâne. Acestea pot fi corectate, dar la copil acestea se schimbă cu vârsta – eu pot corecta ceva ce are nevoie anul ăsta, dar la anul cerințele se schimbă și atunci trebuie să o iei de la capăt. De aceea, poti să ai impresia că el nu progresează. Clasele diferențiate, care existau în trecut, erau utile. Acum se pun profesori de sprijin. Întrebarea este cât poți să sprijini, cum poți să sprijini?
Care sunt cauzele tulburărilor psihice la copii?
Am putea discuta de cauzele dezvoltării intranatale, bolile genetice, condițiile nașterii, condițiile de viață de toate zilele. Una e să crești într-o familie cu tot ce-ți trebuie și alta e să fii într-o familie care de fapt nu e, pentru că a lăsat copiii în grija bunicilor. Bunicii sunt necesari, dar în completare, nu să substituie părintele. Altminteri, e jale, constatăm deja…
Deci dumneavoastră sunteți de părere că lipsa părinților acasă poate cauza tulburări psihice la copii?
Constatăm o dramă în societatea modernă, din ce în ce mai mult familia e scurtcircuitată, scoasă din circuitul relației obligatorii copil-familie. Eu spun uneori: Fă-mă Doamne cu o familie echilibrată și aruncă-mă în foc! Copilul adoptă comportamentele pe care le vede în familie, nu pe cele pe care le vede în stradă. El nu e la risc, dacă are o familie solidă. Nenorocirea vine din nesiguranța copiilor, pleacă din nesiguranța existenței lui de azi pe mâine, pentru că văd că părintele una spune, alta face și atunci copilul se uită și alege ce preferă el.
Revenind la cauze, conceperea unui copil de către părinți care au consumat alcool sau pe parcursul sarcinii de către mamă afectează sănătatea mintală?
Consecința abuzului de alcool este demonstrată deja, nu avem ce comenta aici. Sunt studii. Cât privește consumul în timpul sarcinii, mai bine nu. Normalul n-are nevoie de alcool – la alcool recurge, cum zice românul, să-și înece necazul sau să-și exprime satisfacția și bucuria, dar aici, când e vorba de un copil, mai bine să se renunțe, pentru că alcoolul trece prin placentă.

Există controverse legate de ADHD, considerându-se că acest diagnostic se pune mult prea ușor. Până la urmă, această hiperactivitate de care dau dovadă anumiți copii este o dereglare psihică?
Este foarte complexă problema ADHD. Este un abuz, pentru că nu totul este ADHD, pe de altă parte este o realitate, pentru că societatea modernă cultivă ADHD. Cum? Păi dacă lași copilul din primii ani la desene animate, desenul animat arată o desfășurare de evenimnete într-un ritm care nu solicită cu nimic pe copil. Copilul se naște cu o atenție involuntară, ca să te dezvolți e nevoie de atenție voluntară. Cum să o dezvolt, când desenul îmi arată o problemă și soluția înainte de a înțelege chiar ce se întâmplă? Copilul nu participă cu nimic, stă acolo – desenul animat în sine nu e nociv, problema este cantitatea, când stă în fața televizorului de dimineața până seara. Dar ADHD e atunci când copilul nu poate să stea deloc liniștit, tot timpul e în mișcare, chiar și la ce îi place – cel care stă la ce îi place și se agită doar la ce nu îl interesează, acela nu e ADHD. E altceva, e lipsă de motivație acolo.
Ce ne puteți spune despre copiii cu autism? Există cazuri în care până la varsta de aproximativ 3 ani părinții nu își dau seama că micuțul lor suferă de această afecțiune. Care sunt primele semne care să ne indice această problemă?
Primele semne sunt vizibile de la 1-2 ani. Copilul nu te privește în ochi, nu te urmărește, nu te vrea, nici în brațe nu vrea. Sigur că mulți consideră că sunt întârziați, mai ales când e primul copil, n-au de unde să știe. La autist însă este o lipsă de nevoie de interacțiune umană, de relație emoțională, nu îl interesează să te privească, să te asculte, să te urmărească – el se detașează.
Potrivit ultimelor cercetări în domeniu, s-au descoperit remedii pentru autism?
Autismul are remedii, dar e nevoie de diagnostic precoce, intervenție precoce, intervenție psiho-recuperatorie. Mulți mă întreabă care e cea mai bună metodă de lucru cu un copil autist – cea mai bună este cea pe care o acceptă copilul respectiv, autistul alege terapeutul. Apoi, sunt și medicamente care corectează anumite defecte – agresivitatea, impulsivitatea, faptul că nu stă locului, lipsa de interacțiune cu ceilalți și astfel unii se recuperează. Orice boală are forme ușoare și forme grave, nu toți au șanse, cei cu familie de susținere au cele mai mari șanse. Fără susținerea familiei, care să facă acasă ce e învățat în procesul de terape, n-ai ce face.
Se nasc toți copiii cu autism sau sunt anumiți factori externi care declanșează ulterior această afecțiune?

După părerea mea e o tulburare genetică, dar este și un autism cauzat de factori psihogeni. E vorba de cei care trăiesc în instituții de copii, de care nu se ocupă nimeni, sunt hrăniți din 3 în 3 ore și atât, pentru că în principal în autism defectul principal este lipsa de atașament. Și aici sunt mai mari șanse de recuperare dacă terapia începe devreme. Aici e anticamera de început a viitorului autist, dar el nu este, pentru că până la urmă e integrat în comunitate, chiar dacă este mai izolat.
Ticurile verbale pe care le au copiii, de genul rosul unghiilor, strânsul pumnului, acțiuni repetitive cu ochiii, cu degetele etc. sunt semne ale unor tulburări psihice? Cum pot fi tratate?
Sunt semnalul unor tensiuni psihologice, al unor dificultăți existențiale, copilul se frământă, sunt forme de exteriorizare a stării de frământare. Părinții trebuie să caute cauzele, să vadă în ce situații sunt nemulțumiți, nefericiți. Nu e cazul să ne luptăm cu toate nemulțumirile, dar măcar să ne străduim. Viața nu e făcută să ne distrăm, e făcută s-o învingi. E fundamental în relația cu un copil să îl cunoști cine e, ce vrea, ce poate și ce-i place.
De asemenea, copiii au diverse fobii. Cum apar acestea, spre ce evoluează și cum se poate scăpa de ele?
Ca peste tot în domeniul psihic, o parte e genetică, un copil fricos e dintr-un părinte fricos, dacă mama zice mereu, au, gândacul!, au, albina!, au, șoricelul!, copilul ce vede, asta învață. Sunt și unii copii care sunt ei fricoși, care trebuie învățați să nu mai fie, arătându-le că nu li se întâmplă nimic.
O problemă cu care se confruntă tot mai mulți părinți este dependența pe care copiii o au față de televizor sau de jocurile video. Cum poate fi echilibrată balanța la acest capitol?
Cu timpul tău. Tu îl lași la TV pentru că n-ai timp să te ocupi de el, să scapi de el și îl lași numai mass-media. Copilul e al familiei, ea trebuie să îi ofere timp. Copilul se duce spre aceste tentații și pentru că tu îl împingi. Când a ajuns la dependență trebuie să intre într-un proces de recuperare care include terapeutul-familia- copilul și să îi cunoști și alte motivații, pe care poți să i le oferi.
În perioada de toamnă apar stările depresive. Cum ne dăm seama că e posibil ca un copil sau un adolescent sa fie afectat de această problemă și cum să procedăm?
Aici eu am o problemă complicată cu cei care vorbesc despre depresii. Nu contest că nu există, dar este și foarte multă tristețe care e confundată cu depresia. Eu am citit că dacă după nu știu câte săptămâni ești tot trist că ți-a murit părintele, trebuie să fii tratat. Păi, e anormal să nu sufăr, dar asta e o trăire justificată, și atunci de ce să fie depresie că eu sunt supărat? La fel, când rămâi șomer, ai nevoie de o soluție de serviciu, nu de un medicament. Depresia este când suferi fără să ai motive ori din motive insuficient întemeiate. Deci numai un specialist poate decide dacă e depresie și atunci, desigur, vine cu soluții de tratament.
Care sunt cei mai periculoși factori care pun în pericol sănătatea psihică a copilului?
Lipsa suportului familiei care pleacă să lucreze în altă parte și își lasă copiii cui se nimerește, chiar numai în grija instituțiilor. De asemenea, mai sunt drogurile, alcoolul.
În afară de asta, vedeți, societatea modernă facilitează divorțul. Într-o astfel de situație, el trebuie preluat într-o relație de terapie psihologică și trebuie văzut cum poate fi ajutat. Sunt și vârste critice la care nu e bine să se divorțeze – între 3 și 5 ani e o vârstă critică, când e complexul oedipian, după aceea e vârsta la care el nu înțelege încă despre ce e vorba. Nu vedeți că societatea modernă promovează familia monoparentală? Lipsa unui părinte este o psihotraumă resimțită din plin de aprope toți copiii. Aici, marea dramă e că acel copil nu are două modele. Printre manifestările rezultate se numără dificultățile emoționale și de adaptare școlară și socială și chiar tulburări de comportament și personalitate. Apoi, se vorbește astăzi ca pe viitor să nu mai existe conceptele de mamă și tată, ci ambii să fie numiți părinți. De asemenea, se promovează înfierea copiilor de către cupluri homosexuale. Asta e în avantajul copilului, se gândește cineva la copil ?

Considerați că homosexualitatea este o tulburare psihică?
Este o anormalitate, este un defect structural. Și homosexualitatea se învață, dar nu toate – unii se nasc cu inversiunea. Dar sunt anormali, pentru că sexul este un instinct de reproducere – homosexualitatea este în direcția împlinirii acestui instinct? Este o deturnare a scopului unui instinct care are cu totul și cu totul alt scop.
Există anumite greșeli ale părinților sau ale adulților care, repetate, pot duce la îmbolnăvirea psihică a copilului?
Toate greșelile se transmit de la părinți la copii, deci modelul parental este esențial. Copilul trebuie să vadă că ce vorbești, aia valorizezi. Copilul zice – îmi spui mie, dar tu de ce nu faci? Tu de ce fumezi, mănânci bomboane, te hrănești nesănătos, stai cu orele la televizor etc. ? Aici mai e o problemă, dacă ai promis o pedeapsă du-o până la capăt, dacă vrei ca el să înțeleagă. Nu, azi nu-mi zici nimic, mâine nu-mi zici nimic, iar în a treia zi te gândești să sancționezi. Pedeapsa fizică e indiscutabil prea mult, un adult pedepsește fizic un copil numai când nu are argumente, nu știe sau nu are timp să explice, pedepsele la care recurge părintele să fie legate de ce își dorește el – să îi interzici o plăcere, fie desenul animat, fie joaca. Trebuie să fie o sinceritate tot timpul în atitudinea adultului, o corectitudine în vorbe – dacă tu, cum îți pleacă un musafir din casă începi să îl vorbești de rău, deși în fața lui n-ai știut cum să te arăți mai amabil, copilul ce să înțeleagă? Îl înveți să aibă o dublă personalitate și consecințele se vor răsfrânge și împotriva ta.

Un nou traseu pentru biciclete: „Brukenthal – Țara Oltului”

Raluca Buduşan
-
0
Un nou traseu pentru biciclete: „Brukenthal – Țara Oltului”

Sâmbătă, 26 septembrie, începând cu ora 9:00, Asociația Tură în Natură Sibiu invită bicicliștii sibieni la inaugurarea traseului cicloturistic „Brukenthal – Țara Oltului”. Bicicliștii vor pleca din parcarea din fața magazinului Hervis (Shopping City Sibiu), și vor urma traseul marcat cu litera C (de la cicloturism) de culoare albastră.
Traseul cicloturistic „Brukenthal – Țara Oltului” leagă două dintre orașele transilvănene în istoria cărora un loc important la avut Baronul Samuel von Brukenthal: Sibiu și Avrig. Traseul parcurge două dintre regiunile istorice și culturale din apropierea Sibiului, Podișul Hârtibaciului și Țara Oltului, dând bicicliștilor posibilitatea să întâlnească câteva obiective turistice, istorice, culturale sau naturale deosebite printre care linia ferată îngustă a Mocăniţei de pe Valea Hârtibaciului, Biserica Ortodoxă din Mohu (monument istoric), Biserica Evanghelică Maghiară din Săcădate, Palatul de vară al Baronului Samuel von Brukenthal de la Avrig, aria specială de protecție avifaunistică Podișul Hârtibaciului sau aria specială de protecție avifaunistică Piemontul Făgăraș.
Traseul este unul ușor din punct de vedere al dificultății și are o lungimea de 77 de km dus – întors și o diferența de nivel de 460 m. Deoarece traseul este în proporție de 40% off-road se recomandă utilizarea bicicletelor tip mountain-bike și purtarea căștii de protecție pentru bicicliști.
Traseul „Brukenthal – Țara Oltului” este unul dintre cele cinci trasee de cicloturism pe care Asociația Tură în Natură Sibiu le-a marcat în cadrul proiectului „Sibiu – UnDa Verde pentru Biciclete!”, însumînd peste 250 de kilometri de trasee noi, al căror scop este de a pune în valoare zonele turistice, istorice, culturale și naturale din împrejurimile Sibiului.
Pentru detalii despre traseele de cicloturism marcate de Asociația Tură în Natură puteți accesa pagina de internet www.turainnatura.ro sau ne puteți contacta pe adresa [email protected] sau la telefon 0720.003.332.

Bogdan Cerveneak: Un preot ar trebui să facă tot binele care-i stă în putință și să suporte tot răul cu care-l răsplătesc oamenii

Raluca Buduşan
-
0
Bogdan Cerveneak: Un preot ar trebui să facă tot binele care-i stă în putință și să suporte tot răul cu care-l răsplătesc oamenii

Bogdan Cerveneak este șeful de promoție al Facutății de Teologie din Sibiu, un tânăr care a răspuns chemării de a fi mai aproape de Dumnezeu și a mers să învețe cum să arate, orcărui om cu inima deschisă, calea către El. S-a născut în Bocșa (județul Caraș-Severin), în anul 1988. A urmat aici școala generală și Liceul Teoretic „Traian Vuia” din Reșița, la secția matematică-informatică/engleză intensiv. Liceul a fost momentul în care Bogdan a început să ia decizii. „În clasa a XII-a am hotărât să mă convertesc la ortodoxie, fiindcă înainte eram catolic (după tată) și de aici a început totul. Atunci, în clasa a XII-a, am și avut dorința de a veni la Teologie în Sibiu, auzind că e cea mai bună facultate de profil din țară, numai că, un an întreg mă pregătisem pentru admiterea de la Timișoara, la Automatică; așa că am mers la Timișoara. Am terminat facultatea și m-am angajat programator. După ce am terminat prima facultate, m-am înscris la Teologie în Timișoara. Acolo am terminat primul an, însă după aceea mi-am dat demisia de la serviciu, pentru a veni la Sibiu, la facultate”. Aici a terminat cu media 9,78 fiind și studentul care a primit și o diplomă de excelență la finalul anilor de studiu din partea facultății. Este pasionat de tenis de masă, fotografie, cărți, muzică și își dorește să vadă schimbată la oameni „dispoziția de a fi îngăduitori și binevoitori unii cu alții, căci celelalte se schimbă apoi de la sine”.
Bogdan nu crede în ierarhia instituționalizată pentru că, „după atâta amar de școală am văzut colegi care aveau note mici și care au ajuns departe și colegi cu note mari care nu au făcut nimic”, dar spune că singurul lucru care trebuie urmărit în viață este conștiința curată în raport cu Dumnezeu și cu ceilalți oameni. Nu i s-a părut o facultate grea, pentru că a avut „puterea”, dată de facultatea anterioară de a învăța logic și a asimilat fără efort, pentru că, spune el, „…tot ce-ți place este ușor, iar menirea Facultății de Teologie este de a te forma mai mult decât a te informa. Ce pot spune este că am cules, cât am fost în stare, ce am găsit mai bun de la toți profesorii noștri.” În momentul de față se pregătește, teoretic, pentru masterat, iar practic așteaptă să ia cea mai bună decizie și drumurile să i se deschidă. Într-o zi, poate va deveni preot, acel om care face legătura dintre credincios și Dumnezeu, acel misionar care trebuie să-și deschidă inima în fața oricui și care trebuie, cu bunătate și înțelepciune să-i apropie pe oameni, să le arate calea cea dreaptă, să-i povățuiască și să-i ajute să se mântuiască. Ce crede Bogdan despre această misiune? „Orice om cu puțină conștiință, în fața preoției trăiește un paradox. Pe de-o parte e dorința de a fi preot, de a fi mâna prin care lucrează Dumnezeu tainele Lui în lume, iar pe de altă parte e frica, în aceeași măsură, de răspunderea ce o ai în fața Lui pentru tot sufletul care ți l-a dat în grijă, până la ultimul. Nu pot spune că urmăresc cu tot dinadinsul să fiu preot. Dorința este, dar și frica… . Despre cum ar trebui să fie un preot s-au scris tomuri întregi. În puține cuvinte, eu spun că ar trebui să facă tot binele care-i stă în putință și să-l facă tuturor (fără a căuta la față), și să suporte tot răul cu care-l răsplătesc oamenii, fără să se tulbure, fără să cârtească, fără să judece.” O realitate este că, în ultimii ani, mulți oameni se îndepărtează de biserirică. Preoții sunt blamați pentru modul în care se comportă, pentru luxul pe care îl expun sau pentru că sunt departe de a fi un exemplu pentru comunitate, iar Bogdan recunoaște asta. „Vina e, ca peste tot, împărțită. Am auzit și am văzut preoți care o duc bine din punct de vedere material, dar nu toți au câștigat bunurile pe nedrept. Foarte, dar foarte mulți, sunt preoți săraci de la țară și cei care își fac datoria, despre care nu se vorbește, vorba ceea, binele face puțin zgomot, iar zgomotul puțin bine. Până la urmă, preoții sunt și ei oameni ca toți ceilalți, care s-au format dintre și printre ceilalți oameni, nu pot fi cu mult mai buni decât ei. Problema e și de optică: O albină găsește într-un câmp cu buruieni singura floare de acolo, iar musca într-un câmp cu flori îți găsește singurul gunoi existent. Cum ți-e ochiul, așa îi vezi pe cei din jur și aici e problema oamenilor. Prea puțini sunt cei care încearcă să vadă binele din ceilalți, majoritatea suntem cârtitori, vedem toate așchiuțele din ochii tuturor, dar nu ne uităm la noi. Aici intervine misiunea preotului, aceea de a schimba optica. Metanoia sau pocăința cum traducem noi din greacă, înseamnă tocmai schimbarea minții sau a modului de a gândi.”
În legătură cu Dumnezeu nu trebuie să sacrifici decât eul propriu, adică tot. Dar și primești tot.
L-am provocat pe Bogdan la o discuție pe două teme, pe cât de actuale, pe atât de sensibile și controversate. Refugiații care ar trebui să fie primiți în România și Catedrala Neamului ce va fi construită în București. Din punctul de vedere al primului subiect a considerat că este prea mic pentru a ști cu adevărat cum stau lucrurile însă, a ținut să sublinieze că „… dacă va fi bine sau rău, vom vedea. Singurul pericol pentru creștini sunt ei înșiși, în măsura în care sunt creștini doar cu numele. Vorba proorocului: „Pieirea ta, prin tine, Israile!”. Nimeni din afară nu te poate învinge dacă nu ai căzut deja în interior și mă refer, în primul rând, în raport cu Dumnezeu. E mult mai ușor a identifica „inamicii” în afară, decât să te lupți cu cei dinlăuntru”. Catedrala Neamului… au sau nu românii nevoie de ea? Bogdan este de părere că a ajuns mai degrabă o piatră de poticnire, decât una de mântuire, poate și din cauza mediatizării într-o măsură mai mult sau mai puțin obiectivă. „Personal, nu cred în catedrale, ci în biserici micuțe, cu comunități strâns legate între ele; dar asta este altceva. Nu mi se cade a judeca treburile ierarhiei. De-a lungul istoriei au existat însă tot timpul catedrale, chiar foarte mari, și toate s-au făcut cu sacrificii. Mentalitatea e cea care s-a schimbat foarte mult. Dacă înainte oamenii trăiau în bordeie, iar ce aveau mai bun dădeau cu inimă bună Bisericii, acum fac invers. Pe de altă parte, începând cu Cuza și terminând cu comunismul, statul a confiscat și a furat de la Biserică tot ce a putut; cheltuielile pe care le susține acum legate de construcție sunt infime comparativ cu ce a luat. Politicienii fură, cei cu drumurile și autostrăzile fură, pădurile se taie peste tot, dar nicicare nu stârnesc atâta revoltă în rândul poporului ca niște bani dați pentru o clădire. Ciudat.”
Am ales apoi să-i pun lui Bogdan o serie de întrebări scurte, la care răspunsurile lui să fie de asemenea scurte. Și iată ce a ieșit: Pentru tine ce este și cine este Dumnezeu? „Dumnezeu este Cineva, în toate sensurile.” Care sunt cele mai frecvente greșeli pe care creștinii le fac față de Dumnezeu, cu sau fără voie? „Sunt frecvente și unele și altele. Cele fără voie sunt mai „ușoare” în măsura în care chiar nu erau cunoscute ca atare. Dar capcana constă în faptul de a nu dori să știi (ceea ce e mai comod), decât să le eviți conștient. Care este căința adevărată? „Presupune hotărârea de a nu mai face și răscumpărarea răului făcut. Nu furi și apoi spui că te căiești, ținând banii în buzunar; nici nu dai doar banii înapoi fără părere de rău (cu gândul să furi din nou)”. Ce înseamnă să-L iubești pe Dumnezeu? „Iubirea ține mai mult de minte, de voință și de inimă împreună, decât doar de sentiment. Iubirea se „măsoară” prin sacrificiu. În legătură cu Dumnezeu nu trebuie să sacrifici decât eul propriu, adică tot. Dar și primești tot. Care este cel mai mare bine pe care îl poți face omenirii? „Să te identifici cu toți oamenii și să plângi pentru toți ca pentru tine însuți și pentru păcatele tale. Partea Mariei. Lucrul Martei e tot ce ține de aspectul social: hrană, îmbrăcăminte, sănătate, un cuvânt bun, etc, celor care au nevoie în jurul tău.” Sfatul tău pentru creștini și în mod special pentru tineri? „E o vorbă de-a lui Steinhardt: Creștine, nu fi prost! Să fii creștin nu înseamnă să fii prost, dimpotrivă.”

825 de ani de atestare documentară a Sibiului, sărbătoriți în 2016

Raluca Buduşan
-
0
825 de ani de atestare documentară a Sibiului, sărbătoriți în 2016

Anul viitor, în 2016, se împlinesc 825 de ani de la prima menționare documentară a Sibiului, care a avut loc în anul 1191. Cu această ocazie, Asociația „Sibiu 1191” a propus Proiectul „Sibiu 825 – Infinite Love”, un eveniment care să cuprindă activități legate de promovarea anului 2016. Proiectul include o expoziție de fotografie realizată fie de profesioniști, fie de amatori, în care se va sublinia dragostea față de oraș și în care, cele mai reușite fotografii vor fi premiate. De asemenea, juriul va selecta o serie de instantanee dintre cele mai reușite, iar 5.000 de calendare cu Sibiul vor fi tipărite, inițiativă finanțată de Primărie. În plus, sub sloganul „Sibiul de departe”, vor fi mediatizați sibienii ce trăiesc astăzi departe de orașul în care s-au născut și au crescut, dar au reușit să se descurce cu brio pe alte meleaguri, făcându-ne mândri. Proiectul va mai cuprinde conferințe și mese rotunde, în timpul cărora se va prezenta istoria Sibiului, de la prima sa menționare și până în prezent, iar sibienii vor fi conștientizați în legătură cu importanța Sibiului în istorie și vor afla amănunte despre personalitățile care au marcat evoluția orașului și a țării. „Sibiu 825 – Infinite Love” este sprijinit și cofinanțat de Primărie cu suma de 100.000 de lei, iar Astrid Fodor, primarul interimar al Sibiului, a ținut să menționeze că proiectele de pe Agenda Culturală a anului viitor nu vor fi condiționate de această aniversare. „Este un proiect care a fost jurizat și apreciat foarte mult și de aceea este și cofinanțat de Primăria Sibiu și aduce o serie întreagă de lucruri în spațiul public. […] Vreau să menționez însă, că nu vom pune agenta culturală a anului 2016 sub o umbrelă cum ar fi Sibiu 825 de ani. Noi nu dorim să limităm creativitatea, pentru că nu poți ca orice proiect să-l îmbraci la 825 de ani de istorie și ar ieși niște anomalii, dar aceasta nu înseamnă că noi nu ne dorim proiecte pe această temă. Mi-aș dori proiecte care au impact și turistic, pentru a crește numărul acestora și nu proiecte de dragul de a depune un proiect cu titlul 825 de ani,” a spus Astrid Fodor.

1...5.8625.8635.864...7.102Pagina 5.863 din 7.102