Primul weekend din luna septembrie a a adus la Sibiu atmosfera de târg specifică Pieței Mari, ca odinioară. Meșterii olari și artiștii contemporani s-au întâlnit pentru două zile la „Târgul olarilor” unde și-au prezentat gama largă de produse utilitare sau decorative.
Vizitatorii au putut astfel cumpăra oale, ulcele blide, căni, cahle pentru soba de teracotă, instrumente muzicale, vaze etc. Câțiva meșteri au oferit demonstrații la roata olarului, demonstraţii de pictură sau chiar modelaj ceramic. La târg au participat și meșteri care vin de peste un sfert de veac: hunedorenii cu oalele de sarmale, iar hârtibăcenii de la Nocrich, care luptă pentru revitalizarea olăritului în zona Sibiului, au marcat prima prezență la „Târgul Olarilor”.
Și în 2015, numărul mare de vizitatori, localnici şi turişti a demonstrat că vechea utilitate de spațiu comercial a Pieței Mari e încă actuală și, totodată, că unul dintre cele mai vechi meșteșuguri – olăritul – e viabil și în secolul al XXI-lea
220 de meșteri au participat la Târgul Olarilor
Spectacol lectură – „Cealaltă Mariana Marin în dialog cu cealaltă Sylvia Plath”
La Librăria Humanitas Constantin Noica din Sibiu va avea loc joi, 10 septembrie, de la ora 19.00, spectacolul „Cealaltă Mariana Marin în dialog cu cealaltă Sylvia Plath”, în lectura actrițelor Teatrului Național Radu Stanca din Sibiu Cristina Ragos și Boldizsar Emoke.
Organizatorii și librarii ne promit un eveniment inedit care le pune față în față pe două dintre cele mai sonore nume ale genului poetic confesiv, anume Sylvia Plath și Mariana Marin. Totodată, spectacolul face parte dintr-un proiect mai amplu de încurajare a lecturii în spații neconvenționale având ca grup țintă tinerii cititori.
Organizator: Bogdan Constantin Dita
Grafică: Sorina Tomuleţiu
Municipiul Mediaș va găzdui a doua ediție a Festivalului Național de Teatru “Pro Actoria”
Direcţia Municipală pentru Cultură în colaborare cu Asociaţia Teatrul Popular Mediaş organizează în perioada 11-13 septembrie 2015, la Sala Traube din Mediaş, ediţia a II-a a Festivalului Naţional de Teatru “Pro Actoria”.
Prima ediție a festivalului a fost organizată în toamna anului 2014, cu ocazia împlinirii a cinci decenii de la înființarea Teatrului Popular la Mediaș. Ediția din acest an va aduce pe scena Salii Traube trupe de teatru din Reghin, Lugoj, Caracal, Brasov, Medgidia si Bucuresti, conform programului.
Intrarea este liberă!
Ungaria, marele câștigător al ediției 2015, a Mediaș Central European Film Festival
Sâmbătă, 5 septembrie s-a încheiat cea de-a cincea ediție a MECEFF, Mediaş Central European Film Festival printr-o gală de premiere. La fel ca şi în anii trecuţi, au participat şapte ţări: Austria, Cehia, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria și Romania.
Festivalul a avut loc în perioada 1-5 septembrie, iar vreme de cinci zile Piața Primăriei, Sala Traube, Cinema Mediensis, Sinagoga și Centrul de Urbanism si Incubator de Afaceri pentru IMM-uri au găzduit evenimentele speciale și proiecțiile din cadrul MECEFF.
În cele 5 zile de festival, foarte mulți medieșeni au fost prezenți la proiecțiile din cele cinci locaţii.
Premiul pentru cel mai bun film în cea de-a cincea ediţie i-a revenit filmului Orașul câinilor, în regia lui Kornél Mundruczó din Ungaria, film care a primit deasemenea și distincția pentru cea mai bună imagine.
Premiul pentru cea mai bună regie a fost acordat filmului Dumnezeii în regia lui Lukasz Palkowski din Polonia, iar actorul polonez Tomasz Kot din acest film a primt premuiul pentru cea mai bună interpretare.
Premiul publicului a fost acordat filmului Valea Întunericului, în regia lui Andreas Prochaska din Austria.
MECEFF “7+1”-Mediaş Central European Film Festival este organizat de Ecran Cinema Management, Primăria Municipiului Mediaş prin Direcţia Pentru Cultură, Ministerul Culturii, Institutul Cultural Român, Centrul Național al Cinematografiei, A.D.I. Regiunea Târnavelor.
Primarii vor pensii speciale
Aleșii locali vor să beneficieze ca și parlamentarii, de pensii speciale. În plus, vor să iasă la pensie mai devreme. Motivul: munca la primărie este muncă grea. Toate acestea sunt prevăzute într-un proiect de lege depus la Parlament.
Acesta le-ar da posibilitatea edililor să-şi reducă vârsta de pensionare. Practic, ar trebui să li se aplice aceleași criterii de pensionare ca și în cazul celor care lucrează în medii periculoase. Inițiatorii proiectului susțin că primarii muncesc în condiţii de stres şi se simt „uzaţi”, susţin iniţiatorii proiectului.
Citiți mai multe pe Europa FM.
Peste 30 de șantiere sunt deschise în prezent pe străzile din Sibiu. Vezi stadiul lucrărilor
Printre cele mai mari lucrări de infrastructură desfăşurate în prezent în Sibiu se numără construcţia viaductului care leagă Sibiul de zona industrială vest şi amenajarea unui nou pod peste Cibin, dar şi reabilitări mari de străzi precum Calea Guşteriţei, Măgheranului, Frunzei sau D.D. Roşca.
“Am realizat o scurtă trecere în revistă a şantierelor deschise în prezent în Sibiu. Am discutat cu constructorii planul pentru aceste ultime luni înainte de sosirea sezonului rece, mai ales că va începe şi sezonul ploios. O bună parte din lucrări se vor încheia până la sfârşitul lui noiembrie, dar în cazul străzilor care vor rămâne în lucru până la anul, acestea vor fi aduse la un stadiu carosabil” (Astrid Fodor, primarul interimar al Sibiului)
Stratul de uzură a fost aşternut pe viaductul Mihail Kogălniceanu – Calea Şurii Mici, trotuarele fiind deja la nivel de asfalt. În prezent se montează scările de acces, se amenajează pistele pentru biciclete şi se vor monta stâlpii pentru zidul antifonic. Amenajarea zonei de sub viaduct este de asemenea în curs. Parcarea de sub viaduct şi pista pentru biciclete sunt deja finalizate, iar pe străzile adiacente a fost turnat primul strat asfaltic. Această lucrare se va încheia până la sfârşitul anului 2015.
Forma noului pod peste Cibin a fost definită prin instalarea structurii metalice. În prezent constructorul lucrează la placa de beton care va susţine carosabilul şi trotuarele. Zidurile de sprijin ale malurilor din amonte de pod au fost finalizate, permiţând amenajarea aleilor pietonale de pe maluri. Constructorul va lucra în următoarea perioadă la pistele pentru biciclete şi va amenaja carosabilul şi trotuarele pe pod. Constructorul estimează că şi această lucrare se va încheia până la sfârşitul anului în curs.
Calea Guşteriţei este un şantier complex pe care se lucrează pe tronsoane. Pe porţiunea dintre strada Macaralei şi strada Ana Ipătescu se lucrează încă la modernizarea reţelelor de apă şi canalizare. Pe tronsonul dintre strada Ana Ipătescu şi viaductul centurii ocolitoare aceste lucrări s-au încheiat, constructorul urmând să aştearnă stratul de piatră spartă pentru a amenaja carosabilul.
Şantierul de pe strada Măgheranului este unul la fel de amplu. Lucrările la reţelele de utilităţi s-au încheiat pe toate tronsoanele, iar lucrările la carosabil şi trotuare sunt în curs. Pe tronsonul dintre Calea Şurii Mici şi strada Paris, cel mai avansat ca stadiu al lucrărilor, s-au turnat deja primele straturi de asfalt, iar trotuarele sunt la stadiu de beton.
Strada Oţelarilor se apropie de finalizare. Tronsonul dintre strada Principatele Unite şi Maşiniştilor este deja la stadiul de asfalt şi urmează ridicarea la cotă a căminelor de vizitare a canalizării. Ultimul strat de asfalt se va turna pe această stradă în luna octombrie. Pe tronsonul dintre strada Principatele Unite şi staţia de oxigen se lucrează în prezent la betonarea parcării.
Pe strada Macaralei se vor turna în următoarea perioadă alte două straturi de asfalt şi se vor ridica căminele la cotă. Trotuarele sunt la nivel de beton.
Şantierul de pe strada Frunzei este una dintre priorităţi. Lucrările la reţeaua de apă şi canalizare s-au încheiat şi s-a început lucrul la tronsonul dintre Calea Turnişorului şi primele blocuri, montându-se bordurile. Constructorul lucrează cu prioritate pe acest tronson pentru a restabili circulaţia spre cartier cât mai curând posibil.
Carosabilul străzii Lamarque este la stadiu de balast, iar pe strada Olteţului s-a finalizat modernizarea reţelei de apă şi urmează introducerea noii reţele de gaz.
Strada Traian Demetrescu se apropie şi aceasta de finalizare. Constructorul urmează să aştearnă asfaltul pe trotuare, se vor ridica la cotă căminele de vizitare şi se va aşterne ultimul strat de asfalt pe carosabil. Şi pe strada Avram Iancu se parcurg ultimele lucrări prin turnarea asfaltului pe trotuare şi carosabil.
Pe strada D.D. Roşca s-au reluat lucrările după modernizarea reţelelor de gaz, o acţiune condusă de societatea de gaz care a întârziat în mod semnificativ acest şantier. Constructorul se concentrează acum pe amenajarea carosabilului şi a trotuarelor.
Pe strada Viile Sibiului, se lucrează pe tronsonul dintre sensul giratoriu şi drumul naţional, celălat tronson fiind deja pregătit pentru turnarea asfaltului.
Şi pe strada Gheţăriei lucrările se apropie de final, urmând să se aştearnă beton pe trotuare şi asfalt pe carosabil. Acelaşi este stadiul lucrărilor şi pe strada Sibiel. Pe strada Codru Drăguşanu mai trebuie aşternut doar ultimul strat de asfalt, la fel şi pe strada Agârbiciu şi pe strada Plugarilor.
Pe strada Valea Aurie se lucrează la montarea noilor borduri. Şi în Piaţa Prahovei se montează borduri, în paralel finalizându-se lucrările de modernizare a reţelei de apă.
Pe Aleea Geniştilor se va turna săptămâna viitoare şi ultimul strat de asfalt, la fel şi pe aleile dintre Şcoala nr. 18 şi magazinul Lidl, paralele cu strada Lungă, dar şi în zona de sub viaductul Gara Mică, pe strada Calea Şurii Mari unde s-a creat o parcare şi drumul de acces. Pe străzile Bobâlna şi Colinei se lucrează la canalizare, iar pe strada Ecaterina Varga se lucrează la reţeaua de apă, urmând ca Primăria Sibiu să organizeze în acest an o procedură de achiziţie pentru modernizarea acestei străzi.
Străzile Matei Milo şi Andrei Mureşanu sunt practic finalizate, urmând să fie realizată doar semnalizarea rutieră.
În șantierele de pe străzile Gladiolelor, Ciocârliei, Zorilor, Albinelor şi Prometeu vor începe lucrările în această săptămână.
La toate aceste şantiere se adaugă lucrări de scarificare a străzilor de pământ, în prezent lucrându-se pe strada Ana Ipătescu.
Crucea Roșie colectează rechizite pentru copiii din Mărginimea Sibiului
Sibienii pot dona rechizite pentru copiii nevoiași din Mărginimea Sibiului, la sediul Crucii Roșii, filiala Sibiu. Donațiile pot fi făcute în perioada 7-11 septembrie, între orele 9 – 15, pe str. A.D. Xenopol, nr. 1. Distribuția materialelor școlare primite se va face cu ajutorul voluntarilor Crucii Roșii și cu sprijinul autorităților locale.
ʺDe această dată am ales să ne orientăm spre zonele din afara municipiului Sibiu. În zonele rurale, abandonului școlar este mai ridicat, copiii fiind adesea implicați în muncile agricole. Pe de altă parte, în comunitățile mai mici se cunosc cazurile sociale mai bine, astfel încât sperăm ca rechizitele să ajunge la acei copii care au cel mai mare nevoie de ele. În multe cazuri, educația este singura șansă pentru un viitor mai bun. Invităm sibienii să fie alături de noi, în această acțiune”, a declarat Lia Baltador, director Crucea Roșie Sibiu.
Potrivit unui raport UNICEF, rata abandonului școlar din țara noastră este de aproape 19%.
Piaţa Țărănească Transilvania a împlinit 3 ani de la înființare
Peste 300 de producători și 3000 de cumpărători în fiecare săptămână. Acestea sunt cifrele la care a ajuns Piața Țărănească Transilvania, la 3 ani de la deschidere, după ce la prima ediție au participat puţin peste 40 de producători de produse agroalimentare. Funcționând ca o piață săptămânală, deschisă în fiecare sâmbătă între orele 8.00 – 14.00, aceasta atrage producătorii deoarece nu li se percepe nicio taxă. Pentru buna funcţionare a pieţei, Consiliul Judeţean Sibiu a achiziţionat prin Serviciul Public Sala Transilvania dotările necesare: mese, umbrele, scaune şi vitrine frigorifice. Piaţa beneficiază de un birou pentru medicul veterinar de zonă, dotat cu un frigider unde sunt depozitate probele ridicate pentru analize, iar cumpărătorii au la dispoziție în holul Sălii Transilvania un cântar de control pentru verificarea mărfii achiziționate de la producători.
“Vă mărturisesc că sunt extrem de bucuros și mă încearcă un sentiment de satisfacție să vad că proiectul Consiliului Județean Sibiu privind înființarea unei piețe volante gratuite, pe care am inaugurat-o în urmă cu 3 ani, este unul bun, apreciat și s-a remarcat prin continuitate și amploare. În acest sens, o dovadă evidentă este că am pornit cu doar 40 de producători și avem în prezent aproape 300. Totodată, statutul actual al pieței este cel de piață agroalimentară. Vreau să remarc, așa cum am făcut-o cu fiecare ocazie, că acest proiect numit Piața Țărănească Transilvania a avut sprijinul consilierilor județeni, cărora le mulțumesc că au dat o șansă micilor producători să își desfacă produsele gratuit, în condiții optime de igienă, și să aibă astfel șansa să își câștige un trai mai bun pentru familiile lor. Pentru că, incontestabil, Piața Transilvania din Sibiu a devenit un brand pentru județul Sibiu, doresc să-i urez viață lungă și să sper că tot mai mulți sibieni își vor face cumpărăturile la această piață”, a declarat Ioan Cindrea, preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu.
Piaţa este structurată pe 11 sectoare: lapte şi produse lactate; carne şi preparate din carne; ouă de găină şi de prepeliţă; miere şi produse apicole; pâine şi produse de patiserie; legume, fructe, conserve şi sucuri naturale; flori şi aranjamente florale; uleiuri; băuturi alcoolice; plante din flora spontană şi obiecte meşteşugăreşti.
Localităţile din care provin producătorii sunt: Răşinari, Poplaca, Gura Râului, Sadu, Tălmaciu, Tălmăcel, Jina, Râu Sadului, Şura Mare, Hamba, Alţâna, Mediaş, Hosman, Daia, Nou, Racoviţa, Slimnic, Tilişca, Ernea, Mohu, Răvăşel, Ocna Sibiului, Orlat, Cristian, Şeica-Mare, Bradu, Boiţa, Alămor, Cisnădie, Marpod, Caşolţ, Şoroştin, Micăsasa, Gusu, Sibiu, Nucet, Cornăţel şi din judeţele limitrofe Alba, Vâlcea, dar şi Olt şi Bistriţa.
Partenerii acestui proiect sunt Camera Agricolă și Sala Transilvania, piața fiind amenajată pe platoul din fața Sălii Transilvania.
FOTO: Mitropolitul Ardealului a sfințit Biserica din Curciu
Localitatea Curciu a găzduit duminică dimineața un eveniment special, mult așteptat de localnici. Mitropolitul Ardealului, Înalt prea Sfințitul dr. Laurenţiu Streza a sfinţit biserica cu hramul Sfânta Treime din modesta localitate situată la doar 14 km de Mediaș.
Evenimentul de mare amploare, atât datorită actului divin în sine cât şi prezenţei Înalt prea Sfințitului dr. Laurenţiu Streza, a reunit numeroși credincioși de toate vârstele, la una dintre cele mai importante manifestări a localității din nordul județului Sibiu.
De asemenea, președintele Consiliului Județean Sibiu, Ioan Cindrea, prefectul Ovidiu Sitterli, deputatul Gheorghe Roman, senatorul Viorel Arcaș, reprezentanți ai autorităților locale din Dârlos au luat parte duminică dimineața la Curciu la sfințirea bisericii.
Adunarea şi Consiliul Parohial Curciu şi Consiliul Local Dârlos, dar şi Ioan Cindrea, Gheorghe Roman și localnici din Curciu au primit din partea Mitropolitul Ardealului mai multe acte de cinstire.
Tradiționala Expoziție Agrozootehnică, sărbătorită la Alma Dumbrăveni
A fost mare sărbătoare sâmbătă şi duminică în comuna sibiană Alma Dumbrăveni. Comunitatea locală a sărbătorit tradiţionala Expoziţie Agro-Zootehnică, dar şi un “bonus”, Zilele Comunei Alma. Expoziţia devenită deja tradiţie a ajuns la cea de-a XI-a ediţie, reunind toţi crescătorii de animale din zonă. În cadrul manifestării au fost expuse animanele din propriile gospodării, primarul comunei, Ioan Feier, declarându-se mulțumit de prezenţa numeroasă a localnicilor.
„Anul acesta am ajuns la a 11-a ediţie a expoziţiei agrozootehnice care se desfăşoară în fiecare an în comuna noastră. La manifestare participă crescătorii de animale din comuna Alma cu vaci de lapte, cai, oi şi alte animale domestice. Sunt foarte mulţumit de desfăşurarea ediţiei din acest an, mai ales că avem şi o prezenţă numeroasă, dar mai ales ne bucurăm de faptul că mai avem în comună crescători de animale. Sperăm ca această expoziţie să o menţinem şi anii următori”, a explicat Ioan Feier, primarul din Alma Dumbrăveni.
Localnicii au continuat sărbătoarea duminică, când a avut loc un bogat program artistic.
Pe lângă reprezentanţi ai Direcţiei Agricole, Oficiului Judeţean de Consultanţă Agricolă şi ai altor instituţii descentralizate ale judeţului, la eveniment au participat şi parlamentarii medieşeni, Gheorghe Roman şi Viorel Arcaş, precum și prefectul județului Sibiu, Ioan Sitterli și președintele Consiliului Județean Sibiu, Ioan Cindrea.
Cât să mai răbdăm?
„Doamnă, mă deranjează câte ceva la fiecare 5 minute în țara asta. Și credeți-mă că nu sunt genul care să mă apuc să caut nod în papură”, mi-a spus un domn care ne-a vizitat redacția zilele trecute, după ce o bună parte din viață a trăit în Germania.
Afirmația sa amară m-a făcut să-i dau dreptate. Am văzut verde în fața ochilor când inspectoratul școlar a confirmat în această săptămână că elevii de clasa a III-a vor începe din nou anul școlar fără manuale. La fel ca în clasa pregătitoare, în clasa I sau in clasa a II-a. Acești copii au fost o generație de sacrificiu, mutată obligatoriu de la grădiniță la școală la 6 ani, la clasa zero, dar pentru care nimeni nu a putut gândi dinainte un set de manuale și de proceduri. În anii trecuți, acești elevi fie n-au primit deloc manuale, fie le-au primit abia din al doilea semestru, pentru că ministerul a organizat an de an licitațiile mult prea târziu. Iar incompetența ministerului se vrea acoperită de praful în ochi care se va arunca părinților în prima zi de școală, prin scoaterea la înaintare a unor vechi manuale de clasa a treia, total neadaptate actualei programe după care vor fi obligate învățătoarele să lucreze.
În plus, marcăm dureroasa premieră de a închide total un tronson de autostradă pentru reparații la numai 9 luni de la inaugurare, dincolo de faptul că după nici două luni pe acest drum apăruseră deja primele crăpături. Și uite-așa, pierdem sute de milioane de euro pe lucrări făcute de mântuială, gurile de scurgere la ordinea zilei fiind șpăgile și comisioanele grase.
Și totuși, capul de afiș al seriei halucinante a enormităților care continuă să se întâmple în Româna îl ține situația de la vârful guvernului. Periplul prim-ministrului Victor Ponta la audierile DNA, acuzat de numeroase acte de corupție, sfidează și chiar hărțuiește zilnic orice aspirație spre bun-simț, respect, profesionalism și responsabilitate a cetățenilor acestei țări. De altfel, pe lângă propriile probleme personale pe care le are cu justiția, 3 instanțe de judecată au decis că guvernul pe care îl conduce Ponta a blocat intenționat, în mod ilegal, organizarea de alegeri parțiale locale și parlamentare, făcând „exces de putere”. Și totuși, procurorii au decis să nu înceapă urmărirea penală. Deși demisia premierului a fost vehiculată zilnic în ultimele luni, acesta continuă să fie titularul fotoliului de la Palatul Victoria. Dacă nu ne trezim cât mai rapid, dacă justiția încă rămâne la mâna aranjamentelor politice, putreziciunea morală a celor care ne conduc stigmatizează întreaga țară și ucide speranța într-un viitor decent.
Elogiul intoleranței
A trăi fericit într-o țară pașnică și liberă e doar un accident geografic. În Siria, după reprimarea sângeroasă a revoltelor antiguvernamentale s-a ajuns ca după 3 ani de război civil însămânțat cu bombe cu fragmentare și decapitări televizate la cel mai mare val de refugiați din ultimele decenii. În Turcia, Liban și Iordania sunt milioane de refugiați. Iordania, poate cea mai săracă țară arabă gestionează soarta unui milion de sirieni. Nici în Liban sau în Turcia situația nu e mai roz. În nordul Africii, după catastrofa războiului civil din Libia în care europenii au bombardat masiv, facțiuni rebele s-au afiliat Statului Islamic sau Al Qaeda. Însă probleme nu sunt doar în Libia, ci și pe tot restul Africii, din Eritrea și Mali până în Sudan. Levantul și Peninsula Arabă au propriile lor orori în Irak și Yemen. Războiul, foamea și sărăcia dislocă întregi populații aflate sub pericolul exterminării de unii sau alții din actorii acestor tragedii.
În Europa, valul acestor nenorociți ai sorții e cunoscut de multă vreme, iar Bruxellesul nu e în necunoștință de cauză. Este șocantă nu periferia europeană în care ne-am cuibărit, ci reacțiile xenofobe ale acestei nații, cei mai buni și mai ospitalieri dintre traci. Mi se pare scandalos faptul că deși avem 3-4 milioane de cetățeni români emigrați în Europa, când alții mai bronzați și cu un zeu invizibil mai absurd decât al nostru încearcă exact același lucru devenim campionii xenofobiei. Aș înțelege asta dacă ar fi o reacție izolată datorită contactului ocazional cu o altă cultură, însă semnele de alienare socială ce au precedat aceste reacții sunt îngrijorătoare. O lege anti-legionară a readus pe tapet antisemitismul deși nu avem o minoritate evreiască semnificativă. Dintr-o dată, o moschee aflată sub autoritatea Marelui Muftiu al României, unul din cei mai moderați și toleranți teologi, provoacă un tsunami de furie bucureșteană. Acum, niște amârâți venind din Orientul Mijlociu ne ”amenință stilul de viață”, 18 milioane de români descriu apocaliptic câteva mii de refugiați, în marea lor majoritate sirieni. Cineva probabil va culege otrava asta și o transforma într-un capital electoral ”frumos”. E dureros să ne vedem concetățenii spumegând de ură la adresa unei fetițe ”jihadiste” de doi ani aflată în brațele tatălui său. Oamenii aceștia au vândut tot să ajungă într-un loc al speranței, unde românul ”verde” se pregătește să se radă în cap și să își spumege ura. Statul german a decis ca niciun refugiat să nu fie deportat când ajunge pe tărâm teuton. Ungurii, contrar atitudinii lor guvernamentale antieuropene, adăpostesc mult mai mulți refugiați decât Marea Britanie! Iar noi ne agităm, deși nu am văzut prea mulți sirieni dincolo de șaormerii.
Ne putem pune întrebări serioase nu numai despre ospitalitatea noastră ”legendară”, spiritul nostru ”creștin tolerant autentic”, ci și despre curajul nostru. Dacă numai câteva mii de sirieni ne sperie deși suntem zeci de milioane, atunci nu suntem doar niște rasiști xenofobi bigoți și fără pic de spirit european, ci chiar niște momâi troglodite.
