Ca să nu plesnească de abuzurile şi nedreptăţile înghiţite zilnic sau să nu-şi piardă busola în degringolada socială numită la noi democraţie, majoritatea românilor aleargă la farmacii. Există însă şi remedii naturale, mai ales întru recalibrarea busolei. Eu am folosit deunăzi evadarea în lumea copilăriei şi a funcţionat. Era o lume dreaptă, plină de bunăcuviinţă şi iubire. Bunicii erau bunici, satul sat şi vorba vorbă, femeia era femeie, bărbatul bărbat, cireşele cireşe, vacanţele vacanţe, toate aveau rost şi rânduială. Dar cel mai mult îmi plăcea rînduiala din biserică în Duminici şi sărbători.
Cinstea se dădea bătrânilor, care şedeau în strane şi întâietatea copiilor, stând aproape de altar, sub ochii icoanelor şi ai părinţilor, cât mai lângă preot. Apoi se rânduiau bărbaţii pe partea icoanei Domnului Hristos, iar femeile pe partea icoanei Maicii Domnului. În costumele alb-negru, toate mi se păreau regine, fetele cu busuiocul la despicătura iei, femeile cu busuiocul în palmă, căci cu mâinile ţineau casa. Familia era sfântă, ca şi hărnicia şi prima lecţie la şcoala bunicilor era: să nu dai cinstea pe ruşine! Ceva mai în spate, în pronaos, mai către uşă stăteau viniturile şi căzăturile. Nimic peiorativ în termenii aceştia. Viniturile erau cei care se aciuiseră în sat, dar încă nu câştigaseră încrederea comunităţii, nu demonstraseră îndeajuns că sunt oameni întregi, adică de caracter şi cu frică de Dumnezeu. Iar căzăturile erau cei care căzuseră din Legea lui Hristos. Mai un furtişag, un păhărel, o lene, o minciună… Temporar, căci nu erau excluşi din biserică. Dar, ca să ajungă din nou în naos, în rând cu lumea, trebuiau mai întâi să se schimbe. Rânduiala din biserică se respecta întocmai şi-n comunitate şi bag seama că Îi era plăcută şi lui Dumnezeu. Căci, nu-mi aduc aminte de boli, morţi năprasnice, inundaţii, grindină sau alunecări de teren. Am uitat să spun că pe dealuri, pădurea era pădure şi ne hrănea pe toţi cu bunătăţile ei.
Cu busola astfel calibrată, poate că se poate face faţă mai bine vremurilor de acum, despre care un mare duhovnic al românilor a spus, se pare: vai vouă cînd veţi ajunge să spuneţi binelui rău şi răului bine ! Doar atât să vă amintiţi, femeia cu barbă lansată acum un an la Eurovision! Ca să nu mai vorbim că s-a acoperit Ţara de un strat gros de vinituri şi căzături, care şed ele de acum în fruntea bucatelor, ne mai zvârle unul câte un os, râgâie la câte un preot şi-şi şterge slinul de pe mâini pe costumul naţional. Împotriva unora ca aceștia nu există remedii naturale!!!
Vinituri şi căzături
Pr. Constantin Necula: Dragostea față de omul băutor începe în momentul când îl ajuți să-și vadă căderea
Articol din seria Alcoolismul – o problemă de sănătate publică în România
Alcoolismul este interpretat drept o rupere de spiritualitate, dar în același timp, biserica îi vede pe cei dependenți de alcool ca pe niște oameni încercați, care caută mântuirea și sunt supuși alcoolului. Preotul Constantin Necula, Președintele Asociației „Crucea Albastră”, România, vorbește în interviul de mai jos despre cauzele, efectele și soluțiile pentru alcoolism, din perspectivă religioasă.
Cum vă explicați apariția alcoolismului, care este originea sa spirituală?
Cred că avem de a face cu o disfuncție spirituală. Alcoolismul, ca orice declasare a echilibrului uman, nu are origini spirituale ci tocmai ruperi de spiritualitate nasc altfel de sete decât cea după Dumnezeu. Ce știu precis este că le este foarte greu specialiștilor să identifice cauzele alcoolismului. Dacă vreți e un complex de dureri care izbucnesc la suprafață. Experiența mea personală a identificat o sumă de cauze, parte ținând de fracturi ale sufletului, parte de biotopul vieții cotidiene. Izolări și însingurări nerodnice, tensiuni economice sau sufletești, fisuri ale voinței sau disfuncții de comunicare, lovituri ale vieții sau înrederi absurde și alte sute de obturări ale verticalității umane. O mare lipsă de iubire și înțelegere. Uneori a dependentului cu sine.
Medicii insistă asupra faptului că alcoolismul nu este o simplă neputinta, un viciu, ci este o adevarată boală. Care este părerea bisericii vis a vis de acești oameni, dependenți de alcool?
Chiar dacă în anul 1953 OMS a declarat alcoolismul ca boală și apoi l-a impus ca atare în literatura de specialitate, cercetările recente nu mai insistă asupra acestui aspect. Cred că e și o atitudine de conservare în ce privește fondul economic al problemei, gândiți-vă ce ar însmena să pensionăm de boală toți alcoolicii, ce relevanță ar mai avea efortul nostru de recuperare a lor în plan social, familial ori duhovnicesc. Alcoolismul, ca tot ceea ce înseamnă complex de disfuncții- sufletești și trupești, nu poate fi etichetat simplist ori înghesuit într-o definiție monodirecționată. Biserica vede alcoolicii ca oameni încercați, care caută mântuirea și sunt supuși ispitei alcoolului. Dependența lor este privită ca păcat, fără ca prin aceasta să fie diminuată demnitatea lor umană sau posibilitatea mântuirii lor, care ține de Harul și Mila lui Dumnezeu. Sunt subiect pentru rugăciunea particulară a preotului și comunitară a comunității bisericești. O spun în cunoștință de cauză, știind cât de mult face rugăciunea și redescoperirea lui Dumnezeu în procesul recuperării alcoolicului. El este fratele, ori sora, credincioșilor din biserică. Uneori nu ne place să-i vedem, mirosul ori prezența lor fizică nu ne convin, dar ei sunt cu noi, în Liturghiile Bisericii, în spovedaniile celor care-i iubesc și susipină dureros, neștiind ce să mai facă pentru ei, pentru vindecarea lor, pentru așezarea lor în normalitatea familiei, a dragostei celor ce-i iubesc.
Se mai poate spune atunci că alcoolicul are voință?
Ea este diminuată, dar e acolo. Alcoolismul nu demontează chipul slavei lui Dumnezeu din om ci doar îl afectează, ruginind pârghiile care mișcă voința spre Dumnezeu. Unii dintre alcoolici fac eforturi de voință extrem de mari pentru a fi recuperați, alții caută ajutor, alții se complac în drama lor, nu o dată transformată în tragedie. Pentru că ei nu sunt singuri în demersul vieții lor. Când cad, rănesc pe toți din jur. Când se ridică, la fel, bucură toată lumea din jur. Fără să exagerez, bucură cosmosul întreg.
Care este rolul familiei în această ecuație? Când contribuie familia la întreținerea acestui fenomen?
În căderea alcoolicului, un rol dureros. În restaurarea sa, un rol dureros. Cine crede că familia nu suferă din astfel de distrugeri de viață se înțeală. Familia joacă un rol de co-dependență de atitudinea alcoolicului. Cea mai gravă culpă a familiei este acceptarea vinovată, mai ales din rușine socială, a stării de fapt. Îndemn familia să reacționeze. Fără violență și cuvinte multe, în fond vorba multă sărăcia…iubirii, fără să mai accepte comportamentele acestea care derutează familiile. De mii de ori m-am întristat de ideea că oamenii nu reacționează din interese legate de pacea familiei. Cum poate fi pace cu un om chinuit de războiul unei patimi? Sunt femei care spun că nu reacționează pentru că au nevoie copiii de un tată. De acord, în principiu, dar practic numai model nu este un om deformat de alcool. Cereți ajutor, nu mai admiteți să fiți tratați ca niște anexe ale alcoolismului. Nu există o soluție magică a scoaterii din alcoolism. Dragostea față de omul băutor începe în momentul când îl ajuți să-și vadă căderea. Nu acceptați ca normalitate ruperea alcoolicului de valorile care v-au făcut să-l iubiți, nu încercați singuri să-l vindecați. Personal, în ani de muncă în contextul fenomenului, am învățat că intervenția în echipă este singura cu sorți de izbândă.
De fapt, care ar trebui să fie atitudinea corectă, sănătoasă, pentru a fi de un real folos persoanei alcoolice?
În primul rând informarea corectă asupra fenomenului. Nu-i de zâmbit subțire la consumul de alcool, nici de lăsat garda jos. Apoi este foarte important să protejați alcoolicul de propriile căderi, identificând corect motivele și contextele dependenței sale. Nici un alcoolic nu se vindecă singur. Cereți ajutor oamenilor care se pricep cu adevărat. Medicul de familie și preotul duhovnic, unde acesta există, sunt primele zale de rezistență într-un lanț al recuperării alcoolicului. Tendința de a pedepsi ultimativ, amenințând fără conținut ori certând persoana fără încetare, nu fac decât să sporească presiunea și tensiunea care a dus la căderea în dependență. Apoi trebuie răbdare. Un soi de răbdare activă, în care aștepți rezultatul terapiei dar conlucrezi cu alcoolicul și terapeutul. Știu că e greu și pare teorie ce spun, dar este singura posibilitate să ajutați conștient. În nici un caz terapia nu se face prin cârpeli edicamentoase ori la plesneală.
Ce trebuie să facă preotul pentru a-l ajuta pe om să își învingă patima beției?
Preotul, ca orice specialist implicat, trebuie să cunoască fenomenul în amănunțime. Să se mențină el însuși departe de consumul de alcool și, pe cât posibil, să postească neconsumând alcool, dedicând efortul acesta celor care consumă prea mult. Rugăciunea de însoțire a alcoolicului este una, a te ruga cu el, alta. A te ruga pentru el dimpreună cu familia ori comunitatea este alta. E datoria ta de preot să-i spui că greșește, fără a-l însătăni pentru aceasta, căutând momentul lui de pocăință în care să-i propui mijloacele specifice de terapie și restaurare umană. În contextul muncii la „Crucea Albastră” (CARO) le datorez beneficiarilor noștri cultura în domeniu. Ei m-au învățat să nu judec păcatul, să nu-i jignesc pe cei în nevoi și să dezvolt o cultură a comunicării adevărului Evangheliei specific domeniului. Parte din rezultatele pozitive ale CARO se datorează muncii unui coleg preot, Pr. Valentin Delcă, dispus să-i ajute, să-i asculte și să le povestească despre Dumnezeu. E un efort de cordialitate și respect. Reciproc.
Există anumiți sfinți care sunt de ajutor celor care se luptă cu alcoolul?
Toți sfinții sunt în ajutorul lor. Mai mult, Dumnezeu Însuși iubește pe alcoolic și-l sprijină când vrea să se izbăvească din robia păcatului. Nu avem sfinți specializați în combaterea alcoolismului. Ei ne sunt dăruiți de Dumnezeu ca mijlocitori rugăciunilor și eforturilor noastre de mântuire. Fiecare dintre noi avem evlavie la unul sau altul sau la foarte mulți din acești minunați „colegi de mântuire”. N-aș vrea să cădem în idolatrizări ieftine, care ne pasc dese ori, să punem pe fișa postului unuia sau altuia dintre sfinți vindecarea vreunei patimi sau alteia. Cuminți, ne stau alături. Știu că sunt duhovnici care indică unul sau altul din Acatiste ori cutare sau cutare rugăciune. Perosnal cred că postul și rugăciunea sunt mijloace ferme de ajutrare dar ele trebuie completate cu munca în echipă, cu oameni dedicați ajutorării alcoolicului.
Încă există controverse, la nivel medical, asupra existenței unei gene a alcoolismului. Pe de altă parte, în Cărarea Împărăției, Părintele Arsenie Boca vorbește despre păcatele care se moștenesc în neam, de la o generație la alta. Dumneavoastră ce părere aveți?
Personal cred că omul este ființă educabilă. Că ascunderea după „genetică” a unor căderi înseamnă o formă de diluare a responsabilității, un fel de aruncare a vinei asupra lui Dumnezeu. Părinții Bisericii, și Părintele Arsenie nu face opinie separată, arată că mântuirea- procesul educațional cel mai de preț, este un dar al lui Dumnezeu dar și o încordare persoanală. Ce spune Părintele trebuie înțeles ca un semnal de alarmă asupra generațiilor care se maturizează că este nevoie de atenție, că tot ceea ce lucrăm acum împotriva voii lui Dumnezeu nu afectează doar persoana noastră ci tot ce însemană fondul genetic al neamului. Omul nu este o insulă singuratică ci un continent din care se desprind frumusețile altor continente. Eu cred, repet, în forța regeneratoare a educației în duhul lui Dumnezeu. Educație fundamentată pe lucrarea Duhului Sfânt prin Tainele Bisericii: Botez, Mirungere, Împărtășire, Spovedanie, Cununie, Maslu și Preoție, care naște și face vii aceste Taine în mijlocul poporului mai mult sau mai puțin credincios.
Care considerați că sunt pașii transformării unui alcoolic într-o persoană sănătoasă?
Conștientizare, căutarea vindecării, aflarea terapeutului, răbdare, curaj, curaj, curaj. Medicamentul de bază rămâne iubirea, care toate le rabdă și toate le depășește, puterea fiind născută tocmai din recunoașterea slăbiciunii.
Nu există vindecare desăvârșită de nici un păcat, să ne înțelegem. Eu remarc că folosim cuvinte prea neutre pentru finalizarea câte unui proces de restaurare a omului. Omul nu e un produs final ci un proces continuu, un subiect nealineat al iubirii lui Dumnezeu. Cei care au trecut prin dependență știu ce zic, e o teamă care-i însoțește mereu, multă vreme și o disciplină continuă. Fără glumițe de grup- hai, numai o bere…Fără nici o clipă de batjocorire a efortului făcut de ceilalți pentru tine. Devin niște curajoși timizi, fragili și puternici deopotrivă, fie că vorbim de bărbați sau de femei. Sunt niște oameni minunați, plini de atenție și foarte deschiși să ajute.
Ce recomandări practice aveți pentru aceste persoane?
În primul rând să ceară ajutor, să nu se rușineze sau încăpățâneze. De obicei nu o fac de bunăvoie. Evitați multe neplăceri personale, ca să nu mai spun ale celor pe care-i iubiți, dacă renunțați la platoșa suficienței. Noi vă vedem, ne doare cum vă ascundeți alcoolismul în orgolii stupide. Apoi puneți-vă nădejdea, chiar când nu o aveți, în Dumnezeu nu în oameni, știind însă că Dumnezeu lucrează prin oameni. Uitați-vă mai des în ochii copiilor voștri, pentru pacea lor nici un efort nu e prea mare.
Poate fi tratat alcoolismul?
Nimeni nu tratează alcoolismul. Ci alcoolicul. Din nefericire, alcoolul, sursă de venit la bugetul de stat, ca și jocurile de noroc, dependențe imorale, este „protejat de lege”. Ne complacem într-un joc periculos, care ucide din culpă suflete. Dacă am vrea cu adevărat să refacem starea de sănătate a unui popor de aici ar trebui să începem, de la identificarea consumurilor care rup voința omului, îl înrobesc și-l transformă în dependent. Deci da, alcoolismul se tratează prin voință politică, prin politici sociale. Până atunci, tratăm alcoolicul.
Primirea cererilor pentru subvenţiile în agricultură, în plină desfăşurare
Anul 2015 este plin de noutăţi în ceea ce priveşte primirea subvenţiilor pentru agricultură: cererile se primesc într-o perioadă diferită faţă de până acum, s-a introdus termenul de fermier activ şi, la fel de important, pentru prima dată de la debutul acordării acestor subvenţii, agricultorii depun o cerere unică, atât pentru animale, cât şi pentru suprafeţele de teren cultivate. Modificările au adus cu ele un nou soft de preluare a cererilor care, la fel ca toate soft-urile nou implementate, a dat rateuri la început, aşa că debutul a fost mai greoi.
La Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Sibiu această perioadă este extrem de încărcată. Primirea cererilor de la fermierii care lucrează pământul şi cresc animale este în plină desfăşurare. Cererile se vor primi până în 15 iunie, fără ca cei care depăşesc o anumită perioadă să mai fie penalizaţi ca în anii anteriori.
Fermierii depun o cerere unică – atât pentru animale, cât şi pentru suprafeţele de teren
„Acum se depune cerere unică. În perioada 2007 – 2013 era o cerere pe suprafaţă şi o cerere pentru animale. Trebuia să ai drept de folosinţă asupra unui teren agricol şi să-l utilizezi în scop agricol. Începând din anul acesta se cere o implicare mai mare a primăriilor care trebuie să dea o adeverinţă. Oamenii dovedesc cu acte proprietatea asupra terenurilor, iar primăriile certifică faptul că oamenii chiar lucrează terenul şi avem nevoie de o fotocopie după fila din registrul agricol. La acest capitol întâmpinăm ceva greutăţi pentru că…câte bordee, atâtea obicee”, spune directorul APIA Sibiu, Teodor Haţegan.
O altă noutate este că s-a introdus termenul de fermier activ şi, de exemplu, cei care deţin păşuni şi vor să beneficieze de subvenţii pentru acestea trebuie să demonstreze că au şi animale, nu mai este suficient să demonstreze că terenul este folosit în scop de păşunat.
O persoană cu un hectar de păşune trebuie să deţină minim două oi, iar o vacă este suficientă pentru trei hectare de teren, fiecare animal avânt un coeficient specific – Unităţi Vita Mare (UVM), fiind necesare 0,3 UVM pentru fiecare hectar de păşune.
Depunerea cererii unice a dat puţin peste cap activitatea în centrele APIA. Până acum, oameni diferiţi, din servicii diferite se ocupau de preluarea separată a cererilor pentru teren şi animale. Acum, se preiau cereri unice, iar softul a fost schimbat. Imediat după debutul perioadei de preluare a cererilor, acest soft nu a funcţionat la capacitate maximă.
Cererile se depun, ca şi până acum, în cinci centre locale – Agnita, Miercurea Sibiului, Mediaş, Porumbacu de Jos şi Sibiu, iar proprietarii de suprafeţe foarte mari de teren depun cererile direct la APIA.
Potrivit statisticii din 2014, în judeţul Sibiu s-au depus un număr total de 15.453 cereri pentru teren cu o suprafaţă totală de 173.783,65 hectare.
„În 2007 aveam 17.000 de cereri cu 155.000 hectare, iar pe an ce a trecut numărul de cereri a scăzut cu peste 2000, la 15.500 de cereri cu o suprafaţă de peste 170.000 hectare. Asta denotă că unele terenuri s-au comasat, iar banii chiar ajung la utilizatorul de teren”, mai spune Teodor Haţegan.
În 2014, sumele totale plătite pentru suprafeţele de teren lucrate în judeţul Sibiu s-au ridicat la 169.836.205,41 lei.
Sunt însă şi fermieri care declară suprafeţe mai mari de teren în încercarea de a obţine subvenţii mai mari. În fiecare an însă aceştia sunt depistaţi şi trebuie să returneze banii.
La începutul lunii mai 2015 în evidenţele APIA Sibiu figurau un număr de 5.543 de debitori de care care trebuie recuperată suma de 15,847,006.57. Un procent de 73 la sută din aceşti bani a fost deja recuperat, iar cei care nu plătesc de bună-voie aceşti bani vor ajunge la executare silită.
Cei care au declarat suprafeţe cu mult mai mari decât cele pe care le deţin în realitate, având un procent de supradeclarare de peste 50 la sută, sunt pasibili şi de sancţiuni multi-anuale însemnând că li se vor trage din banii pe care trebuie să-i primească şi în următorii trei ani celui în care au fost edpistaţi în neregulă, asta dacă depun în continuare cereri pentru subvenţii.
Spectacolul „Sînt o babă comunistă!” primit cu aplauze îndelungi de publicul sibian
La premiera spectacolului de dans – teatru ”Sunt o babă comunistă”, ce a avut loc miercuri, 27 mai 2015, s-a aplaudat timp de 15 minute. Spectacolul, după romanul omonim al lui Dan Lungu, a avut-o în prim-plan pe Adela Floricioiu, solistă a Teatrului de Balet Sibiu, cu o carieră de cinsprezece ani în dans. Coregrafia spectacolului a fost realizată de Aleisha Gardner, iar conceptul scenografic aparține artistului vizual Ionuț Cristian Marin, Doctor în Arte vizuale. Muzica originală a fost compusă de tânărul compozitor Tibor Cari, laureat UNITER pentru muzică de teatru în 2013. Colajul muzical, ce a renunit melodii românești ale anilor ʼ90, dar și folclor autentic românesc, a fost realizat de Aleisha Gardner.
Spectacolul ”Sunt o babă comunistă” a fost primit foarte bine de publicul din Sibiu, iar reacțiile spectatorilor au fost pe măsură: “Multă mișcare, foarte multe simboluri. Sunt foarte impresionat de faptul că s-au combinat formule diferite de teatru, că simulările au atins mai mult decât autenticul și că, până la urmă, trupa aceasta a realizat un act artistic pentru care personal sunt satisfăcut ca simplu spectator.”
A doua reprezentație va avea loc în data de 3 iunie 2015, de la ora 19:00. Reprezentația din 3 iunie o va avea în distribuție pe Abigail Cockrell (SUA) în rolul Emiliei.
Foto credit: Ovidiu Matiu
Ziua Mondială fără Tutun – 31 mai 2015
Agenţia Naţională Antidrog, prin Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Sibiu şi voluntarii acestuia, se alătură Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în marcarea Zilei Mondiale fără Tutun, în perioada 25-31 mai 2015 prin activităţi de informare – sensibilizare – conştientizare şi de formare de abilităţi în unităţile de învăţământ din judeţul Sibiu, precum şi activităţi de petrecere a timpului liber în cadrul SMART PARK Sibiu.
Activităţile se încadrează în Planul de Acţiune pentru implementarea Strategiei Naţionale Antidrog în perioada 2013 – 2016, prevenire în şcoală, obiectivul specific „Creşterea nivelului de informare, educare şi conştientizare a populaţiei şcolare în vederea neînceperii sau întârzierii debutului consumului de droguri, în cadrul programelor şcolare, extraşcolare şi de petrecere a timpului liber” şi prevenire comunitară, obiectivul specific „Adoptarea unui stil de viaţă sănătos la nivelul populaţiei generale, ca alternativă la consumul de droguri, în cadrul programelor de petrecere a timpului liber”.
În fiecare an, la data de 31 mai, Organizaţia Mondială a Sănătăţii prin instituţiile naţionale responsabile de monitorizarea şi implementarea politicilor de reducere a consumului de tutun marchează „Ziua Mondială fără Tutun”, pentru a sublinia riscurile de sănătate asociate consumului de tutun şi pledând pentru programe eficiente de reducere a consumului de tutun. Cu această ocazie Organizaţia Mondială a Sănătăţii face un apel către toate ţările, de a lucra împreună pentru a reduce/stopa comerţul ilicit de produse din tutun.
La nivel global consumul de tutun ucide anual aproape 6 milioane de oameni, din care 600 de mii sunt nefumători, expuşi fumatului pasiv. Estimarea este că, până în 2030 consumul de tutun va determina direct sau indirect mai mult de 8 milioane de decese în fiecare an, iar mai mult de 80% dintre acestea vor fi înregistrate în ţările slab dezvoltate.
Ioana Tocoaie: „Ar tebui să fim mult mai responsabili, să muncim mai mult, să facem ceea ce ne place, pentru că de noi depinde mai departe.”
Ioana Daniela Tocoaie este elevă în clasa a XI-a la Liceul de Artă. S-a născut în Sibiu, pe 16 ianuarie 1998, dar locuiește alături de familia ei în Avrig. Ioana a obținut premiul I la Olimpiada Națională de Arte Vizuale, Arhitectură şi Istoria Artei, secţia pictură. În cadrul competiției a trebuit să picteze Biserica Romano Catolică din Arad. Compoziția i-a ieșit atât de bine, încât nimeni nu i-a putut contesta talentul, cu atât mai puțin comisia de examen. „Când am aflat clasamentul din cadrul olimpiadei am înțeles că acela este unul dintre cele mai importante momente din viața mea și am primit rezultatul cu multe lacrimi de bucurie. Mă încântă faptul că ceea ce fac este apreciat, iar punctajul obținut reprezintă o confirmare a muncii mele, o dorință împlinită și încă un motiv pentru a continua.”
Pentru Ioana, familia, părinții și sora Sarah sunt centrul lumii, de care se simte strâns legată. Ei sunt cei care îi călăuzesc pașii și o sprijină ori de căte ori are nevoie. Sunt cei care o ajută să-și contureze visele și care nu o dezamăgesc niciodată. Sora ei este pasionată de muzică, așa că Ioana este înconjurată de artă. Iubește pictura dintotdeauna și întotdeauna îi ocupă timpul liber. „La început, învățam cum să țin stiloul, pentru a scrie, apoi îmi amintesc cum țineam pensula și transformam acele „gâlme de culoare” de pe paletă, într-un rezultat. Acesta a fost începutul, iar în momentul de față, nu mă mai pot dezlipi de pensulă și culori. Îmi dedic timpul liber artei, iar legătura dintre noi s-a transformat într-o adevărată prietenie”. Fata are un mentor, pe care îl amintește la fiecare pas. Este vorba despre Marcela Forman, dascălul ei. „Nu reprezintă doarun „om de la catedră„”, ea este persoana care m-a sprijinit și motivat, care mi-a arătat adevărata cale spre tainele culorii, și nu doar mie, ci oricărui alt elev”. La fel ca ceilalți olimpici, și Ioana are un palmares care îi certifică valoarea. La terminarea primelor două clase de liceu a fost premiantă și nici anul acesta nu pare să facă excepție. De asemenea, a obținut în ambele clase diploma de specialitate, iar în clasele a IX-a, a X-a și a XI-a a obținut premiul II la Concursul Național „Hans Hermann”. „Prin artă suntem capabili să transmitem trăiri, stări sufletești și totodată emoții, asta pe lângă valoarea artistică. Îmi doresc ca și lucrăriile mele să reflecte aceste sentimente de bucurie pe care le transpun și, mai ales, această pasiune a mea pentru culoare”, spune Ioana.
După liceu își dorește să studieze la Cluj
Ioana a început să urce scara spre limitele artei treptat și să se lase pradă acestui microb, numit culoare. „Conștientă de pasiunea mea și totodată motivată fiind, am învățat ce înseamnă culoarea, pictura, dar și despre diferitele ramuri ale artei. Am luat în brațe, cu mare entuziasm abstractul și am învățat să transmit stări sufletești prin tușele spontane de culoare și sugestia cu ajutorul armoniei culorilor. Sunt atrasă de culori în general, însă verde-roșu se regăsesc în topul preferințelor mele din gama cromatică, pentru că reflectă prosperitate și siguranță, pe panza de un alb monoton.” După terminarea liceului își dorește să meargă la Cluj și să urmeze cursurile din cadrul Universității de Artă și Design, secțiunea pictură. „Îmi doresc să creez și să aduc fericirea în viața oameniilor, prin artă. Satisfacția personală vine atunci când ești încântat de ceea ce ai făcut, iar rezultatul, bucuria, speranța unei persoane valorează cel mai mult. Pictura pentru mine repezintă cel mai frumos mod de a ieși din cotidian, de a mă elibera.” Am întrebat-o pe Ioana cum ar picta tinerețea și cum ar picta bătrânețea, iar ea a răspuns: „Vârsta mea, aș picta-o într-o explozie de culori, deoarece acum avem de ales dintre miile de drumuri pe care le avem deja bătucite sau putem să ne creem drumuri noi. Bătrânețea aș picta-o în culori calde, pentru a transmite liniștea sufletească, pacea și împăcarea de care fiecare om ar trebui să dispună de la o anumită vârstă.” Ce le spune Ioana tinerilor de-o seamă? „Ar tebui să fim mult mai responsabili, să muncim mai mult, să facem ceea ce ne place, pentru că de noi depinde mai departe. Viitorul nostru, cariera, depind de ceea ce facem acum.”
Surprize pentru cei mici, pregătite de ISU în Parcul Sub Arini
Duminică 31 mai, în intervalul orar 10.00-14.00, pompierii sibieni vor fi prezenți în parcul Sub Arini din municipiul Sibiu la Festivalul SmARTpark, în cadrul căruia se va amenaja un oraș al copiilor care va avea o stație de pompieri.
La intrarea în stația de pompieri, salvatorii le vor oferi celor mici un Pașaport de pompier, cu care aceștia vor avea de îndeplinit mai multe misiuni. Pentru efortul depus, micii vizitatori vor fi răsplătiți cu premii, diplome și medalii.
Cei care nu pot fi prezenți în orășelul copiilor din Municipiul Sibiu, pot vizita subunitățile de intervenție din Mediaș și Agnita, duminică 31 mai a.c., în intervalul orar 10.00-14.00. Astfel, subunitățile de intervenție își vor deschide porțile special pentru ca cei mici să cunoască autospecialele de intervenţie, echipamentele şi mijloacele folosite în diferite situaţii de urgenţă de către pompieri, dar și să desfăşoare activităţi cu caracter preventiv – educativ.
Ziua Internaţională a Copilului este o zi specială pentru cei mici, motiv pentru care cadrele Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Cpt. Dumitru Croitoru” al Judeţului Sibiu vor desfășura diferite activități dedicate copiilor.
Tineri căutați de polițiști pentru furt/ Îi recunoașteți în imagini?
Poliţiştii Secţiei 1 Poliţie Sibiu – Compartimentul Investigaţii Criminale solicită sprijin de la persoanele care au cunoştinţă despre cei doi tineri din imagine bănuiţi, de săvârşirea unei infracţiuni de tâlhărie
„În data de 17 mai, o femeie din municipiul Sibiu a fost victima unei infracţiuni de tâlhărie, faptă comisă pe str. Nicolae Iorga din municipiul Sibiu, în jurul orei 1650. Victima a fost deposedată de o bijuterie de aur. Cei doi tineri sunt principalii bănuiţi de săvârşirea acestei fapte”, se arată în comunicatul transmis de IPJ Sibiu.
Cei care pot oferi informaţii despre cei doi tineri sau au cunoştinţă despre acest eveniment sunt rugaţi să apeleze numărul unic apel de urgenţă 112 sau numărul de telefon fix 0269/212260.
Concursul de limbă chineză „Podul chinezesc”, are loc la sfârșitul lunii mai
Institutul Confucius de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu organizează Concursul Naţional de Limba Chineză „Podul Chinezesc” pentru elevi de gimnaziu, în data de 31 mai 2015, începând cu ora 8:30, la sala festiva, Biblioteca Astra corp A, Sibiu,.str.George Baritiu.nr.5.
Este un eveniment anual organizat, de biroul de limbă chineză a Consiliul Internaţional Hanban, de pe lângă la Ministerul Educaţiei din China.
Competiţia se adresează elevilor de gimnaziu din toată lumea şi testează competenţele lingvistice dobândite în studiul limbii chineze.
Concursul se împarte în trei probe: discurs, întrebări și abilități culturale chineze. În prima parte, participanții au vorbit despre „Învăța chineză, dublu lumea ta” (in limba engleza este“Learn Chinese, Double your world), povestind despre legătura lor cu China, limba chineză, cultura chineză și cu Institutul Confucius, apoi au răspuns la întrebări privind realitățile Chinei, limba și cultura chineză, și în ultima parte și-au exprimat sentimentele de iubire față de cultura chineză prin intermediul programelor artistice de caligrafie, operă, dans și cântec chinezesc.
Concursul Naţional de Limba Chineză „Podul Chinezesc” pentru elevi de gimnaziu este organizat împreună cu Ambasada Chinei în România. Lansată în anul 2008 de către Office of Chinese Language Council International (HANBAN), competiţia se adresează elevilor de gimnaziu din toată lumea, testându-le competenţele lingvistice dobândite în studiul limbii chineze.
Ajuns la cea de-a opta ediţie, concursul este găzduit la Sibiu pentru prima dată, de către Institutul Confucius, și reunește douăzeci și doi de participanţi de la școli din, Sibiu, Hunedoara, Constanta, București, Cluj-Napoca , Brașov, Deva. Institutul Confucius din sibiu are șapte elevii vor participa, inclusiv patru elevii de la sediul central Sibiu Confucius Institute, doua de la Clasa Confucius din cadrul Universităţii „Ovidius“ din Constanţa , una de la Clasa „Confucius”, de la Liceul de Arte „Sigismund Toduţă” Deva.
Institutul Confucius din Sibiu din ultimii ani se văd la Concursul Internațional „Podul Chinezesc”, un concurs cu finala în China, la care participă cursanți Confucius din 60 de țări. În ultimii trei ani, elevii din Sibiu au reușit să ocupe primele locuri.
Anul trecut cinci cursanti de la Institutul Confucius din Sibiu au participat la cea de-a saptea editie a competitie nationale „Podul Chinezesc”. Andreea Adnanan Grecu si Ana Iarina Pop, ambele eleve ale Colegiului National Pedagogic Andrei Saguna din Sibiu, au obtinut premiul intai. Guz Florian Dragos Minculete Iunis si Busuioc Sarah, elevi ai Colegiului National Octavian Goga SIbiu, au urcat de asemenea pe podium. Castigatorii au participat la competitia mondiala care a avut loc in China.
In 2013, reprezentantii Institutului Confucius din Sibiu au câştigat urmatoarele premii: Marinciu Raluca – locul I, Colegiul Naţional „Octavian Goga”; Roman Alina Maria – locul II, Colegiul Naţional „Octavian Goga”; Tănase Maria Andreea – locul II, Colegiul Naţional „Gheorghe Lazar”; Mihes Anca Maria – locul II, Colegiul Naţional „Octavian Goga”. Castigatorii au participat la competitia mondiala care a avut loc in China.
In 2012, Câştigătoare a fost desemnată Doris Opriţoiu, elevă a liceului Constantin Noica din Sibiu, cea care a reprezentat România la concursul final de la Beijing.
Prezentare institute – confucius
In cadrul Universitatii “Lucian Blaga” din Sibiu functioneaza din 18 noiembrie 2007 Institutul Confucius, aprobat de catre sediul central al Institutelor Confucius din Beijing – Hanban si avand ca partener Universitatea de Limbi si Culturi Straine din Beijing. Este primul institutul confucius din romania. Misiunea noastră este de a creea o strânsă legătură în domeniul educațional între România și China, să sprijinim și să promovăm dezvoltarea învățământului în limba chineză, și de a spori înțelegerea reciprocă între români și chinezi.
Pe parcursul celor sapte ani de activitate, Institutul Confucius din cadrul ULBS a initiat, organizat si desfasurat cu succes o serie de actiuni culturale menite sa promoveze valorile traditionale ale poporului chinez precum si o gama variata de programe si cursuri pentru studiul limbii si culturii chineze, in conformitate cu cerintele locale ale comunitatii academice, societatii civile si mediului de afaceri.
Institutul Confucius de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu este activ implicat in viata comunitatii locale si regionale; mentionam, in acest context dezvoltarea protofoliului de activitati si a implicarii in comunitate a Claselor Confucius de la Universitatea Ovidius din Constanta si de la Liceul de Muzica si Arte Plastice Sigismund Toduta din Deva – care contribuie in mod semnificativ la cresterea vizibilitatii si conturarea unei identitati distincte a Institutului Confucius de la Sibiu.
Rezultatele de exceptie, cu ecouri nationale si internationale, ale Institutului Confucius de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu au fost premiate prin acordarea unei Diplome de Excelenta “Confucius Institute of the Year – 2014”, confirmand astfel recunoasterea globala la cel mai inalt nivel a evolutiei ascendente a Institutului Confucius din Sibiu, primul infiintat in Romania in anul 2007.
26 accidente de muncă înregistrate la ITM Sibiu, de la începutul anului și până în prezent
La Inspectoratul Teritorial de Muncă Sibiu au fost înregistrate, de la începutul anului și până în prezent, un număr de 68 de evenimente, dintre care 7 mortale și 1 cu invaliditate. Până în momentul de față, din totalul de 68 de cazuri, au fost finalizate cercetările și încadrate ca accidente de muncă: 1 mortal, 1 cu invaliditate şi 24 cu incapacitate temporară de muncă, în următoarele domenii: exploatare masă lemnoasă; transport şi distribuţie gaze naturale; transport rutier de mărfuri; sănătate şi asistenţă socială; industria prelucrătoare auto; transport şi distribuţie energie electrică; industria prelucrării lemnului; sau de circulaţie şi de traseu.
Cazurile soldate cu deces s-au petrecut în Sibiu, Bazna şi două în afara graniţelor ţării.
Inspectorul șef, Francisc Szombatfalvi-Török, a declarat pentru Ziarul Sibiu 100 %, că de la 1 ianuarie 2015 și până în prezent au fost depistaţi 23 de angajatori cu 54 de persoane fără contracte individuale de muncă. 19 dintre angajatori au fost sancţionaţi contravenţional cu amenzi în cuantum de 290.000 lei, iar pentru 4 angajatori s-au făcut propuneri de cercetare penală pentru primirea la muncă a mai mult de 5 persoane fără contracte individuale de muncă.
Anul trecut, în aceeși perioadă, au fost depistaţi 28 de angajatori cu 562 de persoane fără contracte individuale de muncă. 11 angajatori au fost sancţionaţi contravenţional cu amenzi în cuantum de 200.000 lei, iar pentru 17 angajatori s-au făcut propuneri de cercetare penală pentru primirea la muncă a mai mult de 5 persoane fără contracte individuale de muncă.
Dosar penal pentru un angajator, prins cu 6 muncitori fără contract de muncă
De asemenea, în perioada 12-13 mai 2015, s-a desfăşurat, la iniţiativa Inspecţiei Muncii, Campania de control privind combaterea cazurilor de muncă nedeclarată precum şi verificarea modului în care se respectă prevederile legale de securitate şi sănătate în muncă pentru lucrătorii din cadrul unităţilor care au ca obiect de activitate: fabricarea produselor de brutărie şi a produselor făinoase şi comerţul cu amănuntul al pâinii, produselor de patiserie şi produselor zaharoase, în magazine.
Acţiunile de control s-au desfăşurat atât pe timpul zilei, cât şi pe timpul nopţii, începând cu ora 22, schimbul III al agenţilor economici. Au fost controlaţi 32 de angajatori din domeniile de activitate menţionate, la care sunt înregistraţi 923 lucrători. Au fost constatate de echipele de control 141 de neconformităţi de la prevederile legale din domeniul relaţiilor de muncă şi al securităţii şi sănătăţii în muncă, pentru care au fost dispuse măsuri de remediere şi s-au aplicat 102 sancţiuni contravenţionale, 6 amenzi în valoare de 10.800 lei şi 96 de avertismente.
A fost depistat un angajator care practica munca fără forme legale. Pentru cele 6 persoane care lucrau în unitate fără contract individual de muncă, acestuia i-a fost întocmită propune de cercetare penală.
Cele mai multe evenimente și accidente de muncă se întâmplă la categoria de vârstă tânără, cu o vechime în muncă de până la 16 ani.
Inspectorul șef al ITM Sibiu, Francisc Szombatfalvi-Török, a vorbit pentru Sibiu 100 despre accidentele de muncă și respectiv cazurile în care sibienii lucrează fără norme legale, transmițând o serie de recomandări.
„Atrag atenția asupra următoarelor legi apărute recent sau în trecutul apropiat și anume: legea practicii elevilor și a studenților, legea stagiaturii, legea voluntariatului, legea uceniciei, o ordonanță de urgență pentru practica în formarea profesională și alte hotărâri de guvern.
Dorim să fim eficienți în informările noastre, a agenților economici și a lucrătorilor, fiindcă am constatat că legile care operează pe piață și în mediul de muncă, ori nu sunt cunoscute, ori sunt cunoscuate doar parțial, ori sunt omise. În acest sens, se întâmplă lucruri care nu ne fac plăcere și care în urma unor sesizări care pot să fie și sufocante, trebuie să efectuăm controale și să luăm măsuri mai mult sau mai puțin drastice. În egală măsură, aș atrage atenția agenților economici, asupra multiplelor domenii pe care le controlăm, în cadrul unor campanii naționale și locale dedicate. Suntem dispuși atât la sediul Inspectoratului de Muncă, cât și cu orice altă ocazie, să stăm la dispoziția publicului larg, cu informații sau cu sfaturi.
Evenimentele raportate sunt suficient de multe ca să ne îngrijoreze și ca să fim mult mai atenți în timpul controalelor, în ceea ce privesc riscurile profesionale ale locurilor de muncă. Ne îngrtijiorează foarte mult, accidentele de traseu, care sunt în circulație și care sunt mult prea multe ca să nu fim ingrijorați. De asemena, ne îngrijorează în această perioadă nu doar accidentele de muncă, dar și bolile profesionale care se manifestă în mediul de muncă sau în urma aplicării mediului de muncă, dar care pot să vină și din mediul casnic, adică din afara mediului de muncă. Aș aminti cele care fac ravagii în ultima perioadă: cancerul, diabetul, cele de depresie și mai ales bolile caracteristice trecerii de la viața reală în zona vieții virtuale.
În legătură cu mediul familial și școlar, care pregătesc viitorii lucrători, pentru piața și mediul de muncă. Tot mai acute sunt acele situații în care omul ajunge în piața muncii, să își vândă forța de muncă fără să știe ce vinde, iar cumpărătorul sau angajatorul cumpără fără să știe ce cumpără, în procesul de angajare.
De aceea ar trebui foarte urgent făcută o înțelegere națională sau un impact național, atât pe problemele familiei, cât și a școlilor și universităților, în pregătirea viitoarei forțe de muncă. Am constatat cu tristețe că majoritatea accidentelor inclusiv cele mortale, se datorează în cea mai mare măsură comportamentelor riscante ale lucrătorilor, ceea ce denotă cel puțin situații precare în pregătirea profesională, în pregătirea pentru riscurile vieții, dar și în luarea în serios a posbilităților de adaptare a oamenilor la noile provocări ale mediului economic.
Inspectoratul Teritorial de Muncă este inițiatorul, dar și cel care desfășoară mai multe proiecte voluntare, pe care din păcate nu le cere nimeni și pe care le manifestăm la ora aceasta în mediul liceal și școlar. Avem o mare dorință, să implicăm și familiile, fiindcă este extraordinar de important pentru eficientizarea vieții noastre pe tot parcursul ei, cum abordăm primi 12 ani de viață a cetățeanului. Este perioada maximă de concentrare, astfel încât viața de după 12 ani să nu fie foarte surprinzătoare, sau să ne ia foarte nepregătiți”.
Un nou proiect pentru SMURD. Se vor reduce timpii de intervenție
Timpul de intervenţie în situaţii de urgenţă va fi redus prin cadrul unui program realizat de Fundaţia pentru SMURD. Programul urmează să fie implementat în scurt timp și va funcționa prin implicarea de voluntari, a spus fondatorul fundaţiei, secretarul de stat în MAI Raed Arafat, citat de Agerpres. „Acum avem încă un proiect la care s-a lucrat mult. Pot să spun că ideea e de peste un an în dezvoltare. Dezvoltarea ei s-a făcut într-o primă etapă cu ajutorul Fundaţiei Vodafone, după care am solicitat şi sprijinul colegilor de la STS să ne ajute în dezvoltarea acestei aplicaţii pentru integrarea ei în sistemul de dispecerat. Aplicaţia are ca scop reducerea timpului de intervenţie în situaţii de urgenţă prin implicarea unor voluntari, de fapt, personal profesionist care lucrează în cadrul SMURD. Este vorba de studenţi care ies pe maşinile SMURD foarte mult, asistenţi medicali, în viitor poate din pompierii care sunt în timpul liber şi care vor putea să răspundă dacă sunt în zonă în caz de urgenţă până ce soseşte maşina de la SMURD sau de la la Ambulanţă în cazul respectiv. Va creşte numărul persoanelor care vor oferi suport”, a declarat acesta.
Pentru început, în program vor fi implicaţi 200 de voluntari care au experienţă şi lucrează deja pe maşinile SMURD. „Vom începe cu 200 de voluntari care lucrează de mai mult timp pe maşinile SMURD din patru centre care vor fi implicate la început din Bucureşti, Cluj, Sibiu, Târgu Mureş. Aplicaţia, care se va numi „Help SMURD!”, se instalează pe telefoanele voluntarilor prin intermediul cărora vor fi alertaţi de dispecerat. Ei pot primi indicaţii de la medicul din dispecerat. Voluntarul anunţă când a plecat spre caz şi anunţă când a ajuns la caz, după care poate să dea un raport. În scurt timp va putea trimite o poză şi chiar video de la faţa locului, care va ajuta la recalibrarea intervenţiei. Dacă dispeceratul a trimis iniţial două maşini şi vede de la început că este ceva foarte grav, poate trimite din timp echipamentele necesare sau în caz contrar, să retragă din echipamente dacă nu este cazul”, a explicat Raed Arafat. El susține că programul ar putea avea rezultate şi mai bune dacă în locurile publice vor fi prezente defibrilatoare.
„Dacă vom corobora acest proiect în viitor şi cu prezenţa de defibrilatoare în zone publice, o să fie şi mai important, pentru că asta înseamnă că un defibrilator este accesat în zona publică de un voluntar instruit, ceea ce îi dă o şansă mult mai mare celui care este, de exemplu, în stop cardiac în stradă”. De asemenea, într-un proiect care este deja implementat, ambulanţele SMURD vor fi dotate cu un sistem (tablete portabile) care va permite transmiterea video de la faţa locului către dispecerat pentru a şti ce se întâmplă la accidente sau chiar incendii.
Fundaţia pentru SMURD a fost înfiinţată în 2006 pentru a sprijini SMURD.
Un sfert din Polisano va fi vândut către un fond de investiții
30 de milioane de euro este suma pentru care Polisano va pune la dispoziția unui fond de investiții, rămas deocamdată necunoscut, 25% din acțiunile companiilor din domeniul medical. Potrivit președintelui Remus Borza, scrisoarea de intenție va fi semnată miercuri, 3 iunie, la București „. Investitorul va introduce o clauză de confidenţialitate până la momentul constituirii firmei, motiv pentru care nu îi pot divulga numele. Acum se lucrează la formarea noii companii care va include toate activităţile din domeniul medical ale grupului Polisano: distribuitorul, farmaciile, clinicile, spitalele şi fabrica. Restul sunt firme de sine stătătoare şi vor rămâne în afara grupului“, a declarat pentru Capital avocatul Remus Borza, preşedintele Polisano. Companiile sunt deținute de Daniela Vonica și Loredana Vonica, soția și fiica lui Ilie Vonica.
Astfel, sub umbrela noii firme Polisano, vor intra firmele Polisano SRL, responsabilă de activitatea de distribuţie de medicamente a grupului; Clinica Polisano SRL şi Centrul Medical Polisano SRL, care administrează reţeaua de clinici şi spitale; Polisano Pharma SRL, care gestionează producţia de medicamente; şi Sibpharmamed SRL, administratorul reţelei de farmacii Reţeta şi Polisano Pharma.
În ultima ediție Top 300 Capital, familia Vonica ocupă locul 43, cu o avere estimată la 102-106 mil. euro.
Sursa: Capital
