Un studiu de piață realizat pentru aeroportul din Sibiu de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), coordonat de Vasile Dâncu, arată că destinațiile spre care își doresc să zboare potențialii clienți din regiune sunt Spania, Italia, Franța, Germania și Marea Britanie. Studiul a presupus mai multe sondaje de opinie, aplicate la nivel național (1 531 de respondenți), regional (10 000 ) și printre pasagerii Aeroportului Internațional Sibiu (671), stabilindu-se că numărul potențial de români care ar putea folosi aeroportul sibian este de 2 360 436 de persoane cu vârsta sub 60 de ani. Acestea ar proveni din județele Hunedoara, Alba, Mureș, Brașov, Vâlcea și Sibiu.
Documentul ce sintetizează răspunsurile celor intervievați arată că punctele tari ale aeroportului sibian sunt poziționarea geografică, profesionalismul personalului și infrastructura modernă, iar punctele slabe sunt numărul insuficient de curse și operatori aerieni cu care se colaborează, precum și oferta de magazine și servicii redusă.
Nota obținută de Aeroport la nivel general a fost 8,57, în condițiile în care 29% dintre respondenți au acordat nota 10, 29% – nota 9, 25% – nota 8, 8% – nota 7, 4% – nota 6, iar 2% – nota 5.
Printre țările cel mai frecvent menționate pentru stabilirea noilor destinații se află Spania (32%), Italia(30%), Germania (21%), Franța (17%) și Grecia (11%). În ceea ce privește numele marilor orașe, cele mai des menționate au fost Paris (22%), Londra (17%), Roma (17%), Madrid (13%) și Barcelona (12%).
Cât privește cele mai dorite destinații de vacanță pentru curse charter cu plecare din Aeroportul Internațional Sibiu sunt Grecia (48%), Spania (44%), Italia (32%), Turcia (22%) și Franța (15%).
Referitor la criteriile după care oamenii își aleg zborurile, cei mai mulți declară că o importanță foarte mare o au prețul ( 77%) și distanța între aeroport și localitatea de domiciliu (37%).
Printre recomandările făcute de experții de la IRES pentru dezvoltarea aeroportului se numără găsirea unui nume sugestiv, care să personalizeze aeroportul sibian, suplimentarea curselor către destinațiile unde se găsesc comunități importante de români (Spania, Italia, Marea Britanie), venirea în întâmpinarea unor trenduri de pe piață, precum turismul medical sau de agrement, sugestia de a organiza mai multe evenimente culturale, artistice, de divertisment sau comerciale, în incinta aeroportului, precum și amenajarea unui salon VIP sau asigurarea unor servicii de transport VIP de la și către aeronavă, îndeosebi pe sectorul business.
Valoarea studiului comandat de conducerea AIS a fost de 129 360 de lei. Marius Gârdea, directorul Aeroportului Sibiu, susține că acest studiu de piață va fi un instrument esențial pentru atragerea a noi companii care să opereze zboruri din Sibiu. Potrivit acestuia, în prezent au loc negocieri pentru introducerea a cel puțin 4 noi rute spre destinații europene, acesta fiind obiectivul propus pentru anul 2015, însă crede că cel mai devreme la vară ar putea fi introdusă o nouă destinație de călătorie din Sibiu.
Studiu Ires: Peste două milioane de români ar putea deveni clienții Aeroportului Sibiu
Timba Timişoara, adversar numai bun pentru CSU Sibiu ca să se întoarcă pe drumul victorios
CSU Sibiu are nevoie ca de aer de victorie în partida cu Timba. Astăzi, de la ora 20,00, galben-albaştri joacă în compania timişorenilor. Baschetbaliştii pregătiţi de Miodrag Perisic sunt obligaţi să câştige meciul din Banat, dacă vor să rămână cu şanse în lupta pentru playoff. Ei pot opri şi seria de patru înfrângeri consecutive, eşecuri care i-au adus în situaţia dificilă în care se află acum. „Vulturii” sunt favoriţi cerţi în duelul de diseară, după ce turul campionatului au învins cu 101-76. Timba Timişoara-CSU Sibiu face parte din runda cu numărul XX a Ligii Naţionale de Baschet Masculin. „Sper să ne adjudecăm victoria, după aceste patru înfrângeri consecutive. Este un moment dificil pentru noi și trebuie să câștigăm, dacă vrem să ajungem în Play Off. Cei cu care jucăm nu sunt o echipă foarte puternică, în această ligă, dar trebuie să jucăm bine fiecare meci, pentru că nu știi niciodată când adversarul vine și joacă bine”, a spus Brandon Johnson.
Noul cod de vândut iluzii
Săptămâna aceasta, Guvernul a făcut public proiectul noului Cod Fiscal. Privind schimbările propuse, marile scăderi menite să reducă povara fiscalității de pe umerii românilor, am avut brusc o senzație de deja-vu. Am revăzut perioada dinaintea alegerilor prezidențiale, în care Ponta nu mai știa ce promisiuni și pomeni electorale să mai facă. De la creșteri de salarii și pensii, admiteri în facultăți fără bacalaureat, proiecte de restructurare a creditelor, prin așa-numita „electorată”, până la reducerea CAS-ului ori micșorări de felurite taxe. Guvernul Ponta pare să nu fi înțeles în continuare că românii nu mai cred și nu se mai așteaptă ca laptele și mierea să curgă din cer, fără niciun suport între vorbă și faptă.
De vorbe suntem sătui, așa cum știm clar că tot ceea ce se promite acum în noul Cod Fiscal este o încercare disperată de a rămâne la putere.
Anunțând scăderea TVA-ului la 20% în general și până la 9% pentru carne, pește, legume, fructe, scăderea cotei unice (în 2019), eliminarea impozitului pe dividente, scăderea accizelor la carburanți și alcool, eliminarea a 19 taxe și impozite ori reducerea cotei contribuțiilor sociale, guvernanții încearcă din nou să ne vândă iluzii.
Măsurile sunt foarte bune și necesare, însă în acest moment Consiliul Fiscal al României spune că bugetul de stat nu le poate suporta. Pentru că nu s-au făcut calcule reale care să demonstreze că țara noastră este capabilă să suporte aceste costuri. E suficient să ne amintim rotirile aiurea de priviri ale premierului Ponta și ale fostei ministru Ioana Petrescu, când Traian Băsescu le-a cerut explicații financiare cu privire la scăderea CAS-ului. Astfel încât, promovându-se cu tam-tam aceste facilități, fără bază reală, ne vom trezi fie cu statul în incapacitate de plată, fie vom constata că portofelele ni se golesc plătind alte taxe si impozite pe care parlamentarii le vor vota pe ascuns.
Ce speră în acest moment guvernul Ponta să câștige prin aceste promisiuni?
Pe de o parte o legitimitate pentru guvernare în ochii populației, în condițiile în care opoziția dorește să își instaleze la Palatul Victoria propriul guvern. Dacă acest cod fiscal va fi votat, cel mai probabil măsurile fiscale ar putea intra în vigoare în timpul unei alte guvernări și atunci, au scăpat de responsabilite, dar își pot trece în bilanțul de încheiere a mandatelor inițierea cât mai multor măsuri pozitive.
Pe de altă parte, în ipoteza în care ei au propus aceste schimbări, dar Opoziția și președintele Iohannis nu le acceptă, PSD știe că va rămâne cu bila albă în fața electoratului. Ei au vrut, liberalii sunt de vină că nu au votat aceste schimbări fiscale. Având în vedere că anul viitor vor avea loc din nou alegeri, social democrații speră să recupereze la capitolul imagine cât se poate de mult. Să nu uităm că Dragnea anunța la sfârșitul lunii ianuarie că se au în vedere proiecte de construire a unor locuințe pentru profesori și medici.
Astfel, tagma noastră politică se află într-o perpetuă campanie electorală și preferă să împroște cu populisme pe toate canalele de comunicare posibile, în loc să facă proiecte concrete și eforturi reale de a găsi soluții pentru creșterea economică.
Duba, cultura și procuratura
Supraglomerarea din arestul poliției capitalei și din alte zone aglomerate de activitatea intensă a DNA au adus în atenția publică probleme noi cum sunt zugrăvitul și mobilele din celule. Unii inculpați destupați la minte au ales să își schimbe domiciliul lor în ultima clipă, pentru a trage un loz câștigător într-un penitenciar mai permisiv.
Sistemul penitenciar din România produce mai multă carte decât Uniunea scriitorilor. Cetățeni chinuiți de gramatica limbii române au descoperit subtilitatea metaforei prin restrângerea libertății. De la Școala Ardeleană încoace, nici o altă instituție nu a reușit să influențeze cultura până acum cum a făcut-o justiția română. Recolta spornică de infractori nu ne mai agresează doar prin intermediul televiziunii ci și zâmbind de pe coperta unei cărți din librărie.
Încarcerarea a devenit principala preocupare a politicienilor români. De la președinte până la ultimul primar corupt din România, dorința cea mai arzătoare e “să terminăm cu telejustiția”. Poate că spectacolul cătușelor în fața a zeci de camere de televiziune și întrebările inepte “cum vă simțiți” sunt ridicole. Însă așternerea unei pâcle cleioase de liniște și furt pe sub masă nu e o alternativă de dorit.
Nici cel mai banal tâlhar nu își dorește publicitate în momentul producerii infracțiunii, cu atât mai puțin să își arate fața hâdă a traficului de influență în presă. Schimbarea, ca și mai binele, adeseori fluturate în momentele fierbinți ale campaniilor electorale sunt doar fraze șablon pe care noi alegătorii ne facem că le credem, iar ei politicienii se fac că se vor ține de cuvânt.
Drama cea mai mare însă nu e jocul pseudo-democratic de transfer prin rotativa unor alegeri a puterii politice de la un partid la altul, ci felul în care corpul electoral al cetățenilor români urmează noul curent. Din milioanele de alegători, membri de partid și activiști se delimitează un grup, o facțiune îndrăgostită de ciolan, ce privește pofticios la generosul uger bugetar, plănuindu-și atent și exclusiv, viitoarele “afaceri”.
Limba este un organ esențial pentru procesul digestiv, însă în politică e instrumentul firesc al ascensiunii pe piramida abruptă a puterii. Transferarea puterii politice de la un grup la altul îi diversifică pe incriminații DNA, iar penitenciarele adună grupuri parlamentare și guverne alternative în exilul lor răcoros. Pâinea și circul, compensează frustrările unei națiuni ce bate pasul pe loc în sinuosul său drum către prosperitate. Rămâne ca noi cetățenii să ne batem pe spate și să ne felicităm pentru libertatea de a avea periodic acel moment de satisfacție gâtuită de eliberarea condiționată pe motive culturale.
Mic tratat de hienistică
Iată o posibilă temă de cercetare, pe care o recomand numai acelor români care s-au născut cu un dar cu adevărat dumnezeiesc: spiritul umorului. Fără acest scut de protecţie, orice minte întreagă se va face ţăndări în contact cu cifrele care demonstrează, matematic, dimensiunea apocaliptică a jafului pe care-l îndură România de la o gaşcă de flaimucea. Cuvântul nu-mi aparţine mie, ci tezaurului etno-poetic al geniului lingvistic românesc şi desemnează – cum o sugerează şi muzicalitatea termenului – valoarea reală a personajelor vizate, egală cu fluidele cuprinse în termen.
Hienistica, la rîndul ei, nu este altceva decât boala de care suferă flaimucii care ne conduc. Parafrazând faimosul pedagog de şcoală nouă – cunoscut doar celor care au apucat un liceu serios cu programă, nu unul hilar cu curiculă – şi nu mai puţin celebra sa definiţie a muzicii, ca ceea ce gîdilă urechile într-un mod plăcut, putem spune că boala respectivă gâdilă gheara tagmei jefuitorilor, dar într-un mod neplăcut. Asta pentru noi, românii, căci iritanta mâncărime nu le trece decât când scapă laba peste faţa, gura, fibra naţională, credinţa, identitatea şi averea poporului român.
Dar oare ştiu românii cât sunt de bogaţi ? Cei care încă nu s-au molipsit de lenea endemică de a gândi, care ne-a cuprins, au făcut un calcul. Numai valoarea reală a zăcămintelor de la Roşia Montană – nu atît aurul, cît alte aproape 5o de metale rare din acelaşi zăcămînt – se ridică, la un calcul matematic simplu, la 6 300 de miliarde de dolari. Nu vă puteţi imagina suma aceasta? Ei bine, împărţiţi-o la cam 3o de milioane de românaşi, trăitori în ţară, în jurul României sau răspîndiţi prin lume şi veţi avea o revelaţie: fiecărui român în parte i-ar reveni 2.000.000 (două milioane) de dolari!!! „Munţii noştri aur poartă, noi cerşim din poartă în poartă”: căpşunari în Spania, schimbători de pamperşi în Germania, sclavi în Sicilia…
Am putea calcula şi cît valorează trei milioane de hectare de pădure scoase la mezat peste graniţă, zăcământul de gaz din Marea Neagră oferit plocon „prietenilor” de peste ocean, ca să nu mai deschidem şi cartea de istorie, unde Roma s-a desăvârşit cu aurul dacilor, Viena s-a poleit cu aurul moţilor iar Moscova ne-a înghiţit tezaurul.
Problema noastră reală – cu excepţia unui posibil război – este CUM se poate deparazita România?! Ce se vede la televizor e deocamdată sare în ochii proştilor, câtă vreme nici o avere de flaimuc n-a devenit încă lichiditate la buget. Aşa că, cine cunoaşte vreo metodă eficientă de deparazitare e dator s-o spună de acum cu voce tare.
Un nou tip de terapie pentru copiii cu probleme psihice – camera de stimulare senzorială
Copiii cu tulburări de ordin psihic au posibilitatea să facă terapie într-o cameră de stimulare senzorială, amenajată în incinta Spitalului de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” din Sibiu.
„
Camera de stimulare senzorială este un spațiu în care se stimulează dezvoltarea senzorială (auz, văz, gust, miros, atingere, echilibru), coordonarea oculo-motorie, cauză-efect, dezvoltarea limbajului si relaxarea, experiențele fiind folosite pentru a creea/întări comportamentele pozitive ale pacienților”
, explică dr. Angela Muntean, medic primar psihiatrie pediatrică.
Această cameră de stimulare polisenzorială este recomandată copiilor cu tulburări psihice, fie din spectrul autist, fie cu ADHD (tulburări de atenție), dizabilități de învățare și limbaj sau alte tipuri de tulburări. Printre tipurile de stimulare senzorială se numără cea vizuală-prin utilizarea lămpii cu bule, perdea de fibra optică, proiectoarelor de imagini, jocurilor cu lumini; auditivă-prin folosirea trusei de instrumente musicale și utilizarea muzicii terapeutice; tactilă-prin folosirea diferitelor texture onferite de plăci tactile și bazinului cu bile; olfactivă-prin folosirea aromoterapiei; gustativă-trusă personalizată cu diferite gusturi; echilibru-prin folosirea suprafețelor și pâlniei de echilibru și a hamacului.
Cât privește beneficiile stimulării senzoriale, dr. Angela Muntean spune că acest tip de terapie crește capacitatea de concentrare și de încredere în propria persoană, reduce stereotipiile, ajută la orientarea spațio-temporară, crescând totodată toleranța la stimuli și gradul de autonomie și control. În plus, asigură un mai bun control asupra mediului, ajută la relaxare, crește capacitatea cognitivă și reduce autoagresivitatea. Fiind situată în incinta secției de Psihiatrie Pediatrică, pentru a fi respectate normele sanitare în vigoare, de serviciile camerei deservite de un terapeut specializat beneficiază doar copiii internați.
Camera este funcţională şi utilizată în terapie zilnic, fiind dotată cu sisteme interactive de lumini şi fibră de sticlă, proiector de imagini, coloană cu bule şi vibraţii, dispersor de arome, seturi de stimulare tactilă şi motrică, piscină cu bile, jocuri cognitive şi multe mici accesorii destinate relaxării, cum este fotoliul cu biluţe şi hamacul. În medie, de tratament în această cameră beneficiază câte 22 de copii pe zi.
„
Mai lipsesc câteva obiecte esenţiale în tehnicile de stimulare, care vor fi achiziţionate pe parcurs, datorită costurilor ridicate, spre exemplu patul cu apă, un element obligatoriu în dotarea unei camere de stimulare de tip complex. Sperăm că, prin eforturile de colectare de fonduri ale membrilor şi prin contribuţiile comunităţii, să reuşim să strângem suma necesară acestei investiţii. Apelăm la toate modalităţile de colectare de fonduri din comunitate, începând cu redirecţionarea a 2% din impozitul pe venit, până la donaţii şi sponsorizări şi orice sprijin este extrem de binevenit
”, spune Roxana Fediuc, manager de proiect.
Pentru a fi pregătit să ofere acest tip de terapie micuților pacienți, personalul secţiei de psihiatrie a participat la un curs-atelier interactiv, susţinut de profesorii de psihopedagogie specială de la Şcoală Gimnazială Specială din Paşcani, cu vastă experienţă în intervenţii terapeutice prin intermediul camerei de stimulare polisenzorială. Timp de 2 zile, acestea le-au împărtăşit metode şi tehnici de lucru celor 17 psihologi, asistenţi medicali, medici şi personal sanitar din secţiile pediatrice ale Spitalului de Psihiatrie.
Proiectul Terapii de stimulare polisenzorială pentru copii cu deficienţe a fost elaborat de Asociaţia Spitalului de Psihiatrie dr.Gh.Preda Sibiu (ASPPS) şi depus spre finanţare la programul de granturi Raiffeisen Comunităţi, care în anul 2014 a susţinut proiecte din domeniile sănătate şi social, educaţie şi mediu. Valoarea totală a proiectului este de 37.000 lei, din care 30.000 au fost acordaţi de Raiffeisen.
ÎPS Laurențiu Streza: Dacă încerci și-ți spui postesc cât pot, o să vezi cât de dulce e postul
Luni, 23 februarie, începe Postul Paștelui, considerat cel mai aspru post bisericesc din cursul anului. Are 47 de zile și este cea mai intensă perioadă din punct de vedere spiritual, fiind o pregătire pentru cel mai mare eveniment religios, Învierea Domnului Isus Hristos.
„Nevoința spirituală constă nu numai în postul de bucate, în regimul alimentar, care ne șochează pe toți și spunem că este o restricție, că ne oprește de la fel de fel de bunătăți. Postul propriu-zis e postul de bucate, unit cu postul de păcate, la care se adaugă faptele bune, este o jertfă pentru mine și pentru cei din jurul meu, în așa fel încât regimul alimentar pe care îl fac sa fie o acordare de prioritate sufletului față de trup. Faptele bune să le facem nu numai prin cuvânt, ci și prin faptă – dacă dai din ceea ce ai tu ca bun, pe care Dumnezeu ți l-a dat, împarți cu alții, Dumnezeu îți va da înapoi atât de mult, încât vei putea să devii un om făcător de bine”, spune ÎPS Laurențiu Streza, mitropolitul Ardealului.
Primele zile de post, luni și marți, sunt zile mai aspre de post, în care nu se oficiază nici liturghia euharistică, pentru ca smerenia și căința din timpul postului să înceapă cu aceste două zile de ajunare.
„
Asprimea constă în folosirea de alimente pregătite în unele din zile, mai ales miercurea și vinerea, mai spre seară. Am spus că postul de bucate trebuie să fie totdeauna unit cu cel de păcate, adică de bună voie renunțăm la unele bucurii sau plăceri ale vieții.Dar mai presus de toate, este vorba de o cercetare proprie a vieții noastre, prin conștiința pe care Dumnezeu ți-a lăsat-o și exact ca fiul risipitor trebuie să te întorci din exilul păcatului. Taina spovedaniei este cea care ne iartă toate păcatele și ne ajută să ne îndreptăm
”, explică mitropolitul.
Perioada postului este considerată un pelerinaj al credincioșilor împreună cu Hristos, în fiecare duminică primindu-se prin Evanghelia citită un mesaj anume, pentru întoarcerea noastră către Dumnezeu.
„
În fiecare duminică avem un mesaj evanghelic, pe care să îl primim și să ni-l împropriem – în prima duminică, duminica ortodoxiei, avem o chemare la credință, a doua duminică este evanghelia vindecării paralizatului – unde ni se arată că între păcat și boală este o legătură, iar dacă noi ne ferim de anumite păcate putem scăpa și de boală, a treia duminică e închinată sfintei cruci – crucea e la mijlocul postului, la jumătatea urcușului spiritual ne aflăm sub protecția crucii, asemănată cu un pom din mijlocul raiului, unde ne putem ascunde de arșița ispitelor care vin asupra noastră, iar din duminica a cincea sunt mesaje care ne pregătesc pentru intrarea Mântuitorului în Ierusalim și Săptămâna Patimilor. Dacă n-am avea în fiecare duminică Sfânta Liturghie nu am putea actualiza aceste evenimente din viața Mântuitorului Hristos”
, spune ÎPS Laurențiu Streza.
Acesta susține că postul nu trebuie abordat într-o manieră negativistă, ci este recomandat să încerci să ții post câte puțin.
„Dacă ne oprim de la postire și de la început avem o poziție negativistă – „nu pot să postesc”, n-ai să poți posti niciodată, daca încerci să vezi cat e de dulce postul, usor, și spui „postesc cât pot”, și daca ai puțină ambiție o sa treacă o săptămână, o să treacă două și când ai ajuns deja la a șasea simți dragostea și dorul de a urca până în ultima clipă împreună cu Hristos în săptămâna pătimirilor sale”
.
În acest an, Paștele va avea loc în 12 aprilie.
Fostele cabane ale familiei Ceauşescu, atracţie turistică, dar nu la fel ca acum zece ani
Familia Ceauşescu a deţinut în judeţul Sibiu două cabane care, după căderea regimului comunist, au devenit adevărate atracţii turistice. Turişti străini sau români au vrut să vadă cum arătau locurile pe care le frecventa familia dictatorului sau dacă a existat sau nu luxul despre care s-a vorbit imediat după Revoluţie. Cei care administrează acum aceste cabane spun că turiştii sunt în continuare atraşi de numele foştilor proprietari, dar nu la fel de mult ca acum zece ani.
Nicolae Ceauşescu a deţinut Cabana Paltinul de la Bâlea Lac, socotită a fi cabana sa de vânătoare. Anual, în luna octombrie, oamenii îşi amintesc că Nicolae şi Elena Ceauşescu, însoţiţi de câţiva prieteni apropiaţi, urcau la Bâlea Lac pentru vânătoarea anuală de capre negre.
Cabana Paltinul este acum administrată de firma omului de afaceri Marius Olaru. Acesta povesteşte că Transfăgărăşanul era închis de fiecare dată când Nicolae Ceauşescu era la Bâlea Lac, iar publicul larg nu putea să urce.
„Se spunea că sunt căderi de pietre de pe versanţi şi oamenii nu puteau urca. De fapt, era el sus la cabană”, povesteşte Marius Olaru.
Oamenii care au trăit acele vremuri spun că, pe durata vânătorii anuale, pădurarii şi miliţienii erau trimişi să „perie” munţii şi să gonească caprele negre spre locul în care se aflau dictatorul şi ai lui, pentru a le împuşca.
Marius Olaru a preluat cabana în 1996. Imobilul era într-o stare deplorabilă pentru că fusese devastat la Revoluţie. Timp de aproape zece ani Marius Olaru a efectuat tot felul de reparaţii până când a decis să modernizeze totul. Cu fonduri europene a transformat imobilul aproape complet.
Actuala cabană nu mai seamănă decât foarte puţin cu cea a familiei Ceauşescu. Capacitatea a fost extinsă cu 75 la sută şi toate camerele au fost modernizate. Apartamentul lui Nicolae Ceauşescu este în schimb intact.
„În apartamentul lui am lăsat mobilierul original: pat, dulapuri, fotoliu, mochetă, perdele. A fost modernizată baia. Am vrut să-l las ca un fel de muzeu. Este camera cea mai căutată. Apartamentul numărul 1 era al lui, iar camera numărul 2 era a ei, situată fiind vis-a-vis de apartamentul lui”, explică Marius Olaru.
Acesta spune că nu a găsit nici urmă de lux în cabană sau comori ascunse în pardoseală, aşa cum se zvonea după Revoluţie. În schimb, a găsit instalaţii de încălzire supradimensionate, dar complet nerentabile şi rezervoare de motorină cu o capacitate de peste 30.000 de litri.
„Toate erau gândite pentru perioada lui, când nu conta cât costă. Acum costurile sunt importante, la noi contează şi cât costă”, spune Marius Olaru.
Acesta explică faptul că numele fostului proprietar atrage în continuare turiştii, dar nu la fel de mult ca odinioară.
„Apartamentul lui Ceauşescu se află în circuitul turistic de peste 22 de ani şi este solicitat în egală măsură de români şi străini. Sigur că sunt şi oameni interesaţi de povestea cabanei, de ceea ce făcea Ceauşescu în zonă, de vânătorile sale, însă aceste lucruri încep să-i preocupe mai puţin pe turişti. Se observă schimbul de generaţii, faptul că alţii au devenit vedetele politicii şi altele sunt preocupările”, mai spune Marius Olaru.
Cea de-a doua cabană pe care familia Ceauşescu a deţinut-o în judeţul Sibiu se află la Sălişte şi a fost folosită exclusiv de Nicu Ceauşescu. Acum domeniul din care face parte cabana este administrat de Primăria Sălişte prin intermediul unei societăţi – SC Agroturism – la care Consiiul Local este acţionar majoritar.
Ghiţă Mănea conduce acum SC Agrourism din Sălişte şi spune că numele fostului proprietar atrage în continuare turiştii.
„Intenţionăm chiar să facem mai multă publicitate, să găsim o agenţie specializătă şi să promovăm domeniul şi faptul că a aparţinut familiei Ceauşescu”, spune Ghiţă Mănea.
Potrivit acestuia, în 2014 numărul turiştilor care s-au cazat în fostul domeniu al lui Nicu Ceauşescu nu a fost foarte mare, societatea fiind în reorganizare.
„Am avut mulţi muncitori de la autostradă cazaţi, dar numărul turiştilor nu a fost foarte mare. Se fac tot felul de mese festive, se fac onomastici, sunt foarte mulţi vizitatori, dar numărul efectiv de înoptări nu este foarte mare”, mai spune Ghiţă Mănea.
Nici domeniul de la Sălişte nu mai arată ca pe vremea lui Nicu Ceauşescu. Aici s-au păstrat puţine din lucrurile originale: o instalaţie de noturnă, câteva obiecte de mobilier şi câteva decoraţiuni.
Cele mai multe elemente originale se găsesc în cabana de lângă lac, o cabană de doar două locuri, cu un living în care tronează o masă mare de circa 20 de persoane. Aceasta a fost cabana personală a lui Nicu Ceauşescu, iar localnicii povestesc că nimeni nu avea voie înauntru. El venea vara, cu câţiva prieteni, pentru câteva ore. În zonă se spune că Nicu Ceauşescu n-ar fi înoptat niciodată în cabana respectivă.
Lângă cabană este un heliport pe care, de asemenea, localnicii zic că Nicu Ceauşescu nu l-ar fi folosit.
Pe vremea lui Nicu Ceauşescu domeniul mai avea o cabană pentru administrator şi un grajd. Ambele au fost transformate în cabane şi adăpostesc anual turişti.
Ghiţă Mănea spune că cei mai mulţi vin din zonele de câmpie, fiind atraşi de pitorescul peisajului, de munţi şi păduri.
Mărturii despre Părintele Arsenie Boca: Zicea că femeia trebuie să nască mai mulți copii
Preoteasa Emilia Șpan, soția răposatului preot Gheorghe Șpan, mărturisește că sfaturile pe care părintele Arsenie Boca i le-a dat în momentele cheie ale vieții sale au ajutat-o să meargă înainte cu încredere și speranță în mântuire. Mamă a 6 copii, printre care se numără și Preasfințitul Siluan, episcopul Italiei, Emilia Șpan și soțul său au început să îl caute pe părintele Arsenie pe vremea când acesta picta biserica de la Drăgănescu. Familia Șpan a reușit să reziste tuturor încercărilor vieții, căutând ajutor la Părintele Arsenie, atât în timpul vieții sale, cât și apoi, rugându-se lângă crucea de la mormântul său, la Mânăstirea Prislop.
M-am tot rugat să ajung la Părintele Arsenie
Doamna Șpan s-a născut în anul 1938, în Apuseni, ca fiică de preot. Absolventă a Școlii Pedagogice din Abrud, în anul 1959 s-a căsătorit cu preotul Gheorghe Șpan, iar primii 3 copii i-a crescut la Scărișoara, o comună din Munții Apuseni. Fetița cea mare, Mirela, se îmbolnăvește însă grav, fiind suspectă de leucemie. Ulterior, medicii din Cluj îi pun diagnosticul de anemie hemolitică și îi recomandă să plece din zona Văii Arieșului, unde se exploata uraniu, considerându-se că acesta i-ar fi cauzat problemele de sănătate. Prin urmare, după ce depune cerere de transfer, Mitropolitul Ardealului, Nicolae Mladin, îl numește pe părintele Șpan preot în Gura Râului. Aceasta este perioada în care preoteasa Emilia Șpan află de la mama mitropolitului despre sfințenia părintelui Arsenie. „Vai tu, să-l cunoști tu pe Părintele Arsenie Boca! Să-l cunoști, tu!”, își amintește că îi spunea doamna Mladin. După mutarea la Gura Râului, fiica bolnavă este operată la Sibiu și își găsește vindecarea, iar femeia rămâne însărcinată cu al patrulea copil, care avea să devină episcopul Siluan al Italiei . Rudele și apropiații încep însă să o mustre că face atâția copii, în condițiile în care nu aveau mari posibilități materiale.
„Voi nu vedeți cât e de greu? Voi acum nu vă puteți descurca cu patru copii, dar ce veți face când vor fi mari”?, auzea tot mai des de la părinți și de la oamenii din sat. Doamna preoteasă începe să caute să vadă voia dumnezeiască în deciziile sale și, tot auzind și femeile din Gura Râului despre părintele Arsenie Boca, se roagă tot mai mult să ajungă să îl cunoască. Chiar în acea perioadă, două măicuțe de la Vladimirești, Crina și Teofilia, alungate din mânăstire și sosite în Gura Râului, o fascinau cu povestirile lor despre părintele Arsenie, duhovnicul care le marcase profund.
„M-am tot rugat să ajung la părintele Arsenie. Era în 1973, pe 8 mai, când este prăznuit Sfântul Arsenie cel Mare. În acea noapte am visat că am ajuns la părintele Arsenie și era într-o reverendă gri, era slab și drept și stătea ca într-un jilț, ca de biserică. Stătea acolo și eu m-am apropiat și i-am spus că toți mă certau pentru că nasc copii. Și îi spuneam părintelui Arsenie și voiam să aflu adevărul! Și m-am trezit și i-am spus soțului ce am visat eu”.
La puțin timp, o maică din Orlat, care îi trimitea foițe de aur pentru pictură părintelui Arsenie, i-a trimis acestuia vorbă că preoteasa Emilia Șpan și-ar dori mult să o primească. Răspunsul marelui duhovnic este „Spune-i mă, să vină”!
„Decât să omori, mai bine mori la datorie”
M-am dus cu soțul la Drăgănescu. Am intrat în biserică, nu era nimeni, ne-am pus amândoi în genunchi, el s-o fi rugat, nu știu ce o fi zis, dar eu am început să plâng și mâ gândeam: „Doamne, de ce-oi fi venit? Să vadă Părintele ce netrebnică și păcătoasă sunt!”. Părintele era în altar și picta, dar nu se vedea, când, iată că-l aud spunând: „Cine-i mă acolo, care plânge și nu vrea să vină?” Când am auzit ne-am ridicat și ne-am dus împreună spre altar. Soțul a intrat, eu am dat puțin perdeaua la o parte și când m-a văzut mi-a zis „Ai fața luminoasă!”. Arăta exact cum îl visasem eu în noaptea aceea de 8 mai.
Eu m-am retras atunci și am așteptat să vorbească soțul cu el, dar vorbea tare, ca să-l aud și eu și spunea: „Măi, femeia trebuie să nască mai mulți copii, cel puțin 3-4 ca să fie sănătoasă, că altfel face cancer”. Eu m-am gândit atunci că e bine, că am 4 copii. Și aveam o fotografie color, prima fotografie, cu toți 4. Am scos fotografia și i-am arătat-o părintelui. După ce s-a uitat la ea, mi-a spus scurt: „Tu să mai naști un copil!” Eu i-am răspuns „Dacă o vrea și Dumnezeu, că uite, am pierdut o sarcină”. Părintele a continuat să-mi spună: „Dar ai grijă, să trăiești viață normală, și de-ar fi să mori la datorie. Decât să omori ( adică să fac avort), mai bine mori! Măi, nici abuz, nici refuz. În timpul sarcinii, lăsați sarcina mă! Nu o deranjați! De ce credeți voi că apoi n-ascultă copiii de părinți? Și animalele respectă timpul sarcinii, da’ omu.. ”. Și s-a oprit. Mi-a dat o mare putere părintele atunci, un mare curaj. Tot timpul am încercat să respect cu soțul ce ne spunea părintele. De câte ori ne era greu, mergeam iarăși la el la Drăgănescu și când ne vedea, zicea: „Hai mă, lăsați-vă în grija lui Dumnezeu!”, iar altădată ne-a spus: „Mă, văduvele și orfanii sunt ai lui Dumnezeu!”
Doamna Emilia Șpan mai păstrează încă două învățături spuse de Părintele Arsenie altor două cunoștințe ale dumneaei, un bilet scris de mână de Părintele Arsenie și încă un îndemn spre credincioșii care veneau să îi ceară sfaturi pe vremea când lucra la pictura bisericii de la Drăgănescu.
„Nu te-împrinde în vorbă cu vecinul. Ei au să-și plătească ale lor. În ce te privește pe tine, fă cu totul contrar obiceiului, anume: roagă-te în ascuns pentru mântuirea sufletului lui. Vei vedea o vreme că se răscolește împotriva ta, dar tu să taci; mai pe urmă vei vedea că nu-ți mai zice nimic – sau îl va smeri Dumnezeu cumva”
, scria părintele Arsenie.
„Cu privire la necazurile cu care veniți, ziceți după mine „AȘA NE TREBUIE”. Și când îți cunoști și recunoști vina, Dumnezeu ușurează greutatea. Toate au un capăt. Ce bine-ați face dacă și pe acasă ați mai tăcea și voi ca și aici. Ați afla, cu timpul, că aveți un suflet și o conștiință care vorbește cu voi din partea lui Dumnezeu și că recunoscând voi cu ajutorul ei, al conștiinței, că așa ne trebuie (necazuri, cruce și chiar moarte) puteți câștiga bucurie, pace și chiar viața veșnică”
, le spunea părintele celor care îl căutau la Drăgănescu.
Din aceeasi categorie, citeste si Dr. Vasile Hodorogea: Oamenii se duceau la Părintele Arsenie ca la Maglavit.Parcă era Dumnezeu întrupat acolo
Fotbalul sibian produce valori! Şase juniori au fost selectionati la „Centrul de excelenta” al FRF
Aflat într-un colaps total la seniori, fotbalul sibian produce jucători de perspectivă la copii şi juniori. Dovadă stă faptul că la inaugurarea „CENTRULUI DE EXCELENŢĂ” de la Târgu Mureş, din vară, se vor regăsi şi şase fotbalişti din oraşul nostru. Lotul tricolorilor este cuprins din 25 de jucători, ceea ce demonstrează valoarea cluburilor noastre. Toţi cei şase fotbalişti sunt născuţi în anul 2000. Numele lor este Raul Băilă şi Angel Baumann (portari), Carlos Scarlat (fundaş), Nicolae Mureşan şi Dragoş Bradu (mijlocaşi) şi Andrei Belascu (atacant). Ei sunt cei care au atras atenţia tehnicienilor federali la trei trialuri de selecţie organizate în ultimele şase luni de către Federaţia Română de Fotbal, la Sibiu, Braşov şi Tărlungeni. Trialurile au avut peste 400 de fotbalişti prezenţi din Ardeal.
Trei au fost formaţi de Interstar, trei de CSŞ Şoimii
Mureşan, Băilă şi Scarlat au fost formaţi la grupa de 2000 a celor de la FC Interstar Sibiu, echipă pregătită de Daniel Murăşan. Baumann, Bradu şi Belascu au primit instrucţiunile de bază la CSŞ Şoimii Sibiu, sub atenţia lui Alin Marcu. Din august 2014, cei şase au devenit colegi la FC Interstar, club unde sunt legitimaţi şi pentru care joacă în prezent. Începând cu vara lui 2015, ei vor beneficia de cazare, masă, şcolarizare şi pregătire fotbalistică în cadrul Academiei de la Târgu Mureş. În acest sens, pe 21 februarie, FRF i-a convocat la o acţiune de pregătire la Mureş, loc unde vor fi însoţiţi de către un părinte. Acolo, li se vor prezenta toate detaliile legate de programul şi activitatea Centrului.
Daniel Murăşan (antrenor FC Interstar Sibiu) : „Atât eu, cât şi prietenul meu Alin Marcu am spus de multe ori că Sibiul are potenţial şi dispune de jucători valoroşi. În vara lui 2014 am încercat sa punem la punct un proiect inedit care viza cele două echipe, însă nu s-a dorit din partea unora ca cele două grupe să fuzioneze. Timpul a arătat contrariul iar convocarea celor şase demonstrează că noi am avut dreptate. Din vară, dacă toate lucrurile decurg bine, cei şase vor fi reprezentanţii unui oraş deosebit al României în elita fotbalului juvenil. Din păcate, fotbalul de performanţă este inexistent în acest moment în Sibiu, deşi beneficiază de reale valori. Poate cineva va dori si reuşi ca vreodată să păstreze valorile la Sibiu, aşa cum era pe vremuri. Selecţionarea lor este o mare şansă pentru aceşti copii, şi o mândrie pentru noi ca şi antrenori. Sunt convins că vor reuşi deoarece au talent şi ambiţie”.
Alin Marcu (antrenor CSŞ Şoimii Sibiu) : “Francezii au înfiinţat ,,Academiile Regionale de Fotbal pentru Juniori” în anii 80-90, iar ulterior au devenit campioni modiali şi europeni la nivelul seniorilor.Un alt exemplu este ,,Centrul Luceafărul“ care a funcţionat la Bucureşti înainte de anii 90, centru în care s-au format peste 70% din componenţii ,,generaţiei de aur”. Condiţiile actuale prin care trece societatea şi implicit fotbalul, la momentul acesta, impun o cu totul altă abordare a fenomenului fotbalistic juvenil. Prin crearea acestor ,,Centre de Excelenţă” se respectă 2 principii fundamentale în realizarea înaltei performanţe: 1. Concentrarea elementelor valoroase dintr-o anumită arie de selecţie, în cazul nostru 6 judeţe. Formarea unei singure echipe, care evident, în componenta sa va avea doar jucători al căror bagaj de cunostinţe va fi unul foarte ridicat, raportat la media ariei din care provin. 2. Pregatirea centralizată-unitară- toţi jucătorii vor avea acelaşi program de pregătire, refacere, alimentaţie şi şcoală, sub stricta supraveghere a unor profesori-antrenori-pedagogi bine pregătiţi. În continuare, pe plan local, spre binele tuturor dar în special al copiilor, cred că ar fi oportun să nu facem altceva decât să încercăm să respectăm cele două principii mai sus amintite”, a concluzionat Alin Marcu.
Angajații primăriilor, în grevă de avertisment
Vineri, 20 februarie, angajații primăriilor din municipiile Sibiu și Mediaș au fost în grevă de avertisment, timp de o jumătate de oră. Astfel, între orele 10 și 10.30, programul cu publicul a fost sistat. Motivul îl reprezintă atât salariile foarte mici din administrație, cât și înghețarea dreptului de a primi tichete de masă. Potrivit lui Doru Hanciu, șeful Sindicatului Liber al Angajaților din Primăria Sibiu, afiliat Federației de la Cluj și Confederației Cartel Alfa, după această grevă de avertisment, liderii sindicali se așteaptă să fie chemați la negocieri. În cazul în care nu se va ajunge la o soluție, se vor face toți pașii legali pentru declanșarea grevei generale. „Niciuna din solicitările noastre nu au fost soluționate favorabil de către Guvernul României. Aceste revendicări minimale fac referire la: reglementarea și liberalizarea acordării, începând cu anul 2015, a tichetelor de masă sau a normei de hrană pentru toți salariații din administrația publică locală, în limita bugetelor locale aprobate prin hotărârile de consiliu local și creșterile salariale pentru angajații administrației publice locale din România sau aplicarea, începând cu anul 2015, a legii 284/2010, privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice,” a explicat Ioan Veza, vicepreședintele sindicatului salariaților din Primăria Mediaș. La greva de avertisment organizată vineri au participat peste 300 de angajați ai Primăriei Sibiu și ai serviciilor aparținătoare , precum și alți 175 de angajați ai administrației medieșene.
Numărul cazurilor confirmate de gripă a ajuns la 6 în județul Sibiu
Numărul infecțiilor respiratorii și al gripei continuă să crească în județul Sibiu, conform raportului trimis de Direcția de Sănătate Publică. 3 probe au fost trimise în ultima săptămână la laborator, iar dintre acestea, a fost confirmat un caz de infectare cu virusul A H3, la o tânără de 32 de ani, din Sibiu, celelalte două probe fiind încă în lucru. În plus, alte 77 de persoane sunt suspecte de gripă, mai puține față de săptămâna trecută, când numărul acestora a fost de 96. Numărul bonavilor cu viroze respiratorii a crescut cu 47, ajungându-se la 2681 de cazuri înregistrate în județ. 38% dintre cazuri au fost la grupa de vârstă 15-49 de ani. Și pneumoniile au afectat 710 sibieni, față de 611 înregistrați săptămâna trecută. Cele mau multe cazuri, 258, s-au înregistrat de asemenea, la grupa de vârstă 15-49 de ani. Internările în aceste cazuri au fost predominante la grupa de vârstă 0 – 1 an.
