În nordul Crișanei, Maramureș, vestul Transilvaniei și local la munte vor fi perioade cu instabilitate atmosferică, ce se va manifesta prin averse torențiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului (rafale de 50…70 km/h) și izolat grindină.
Pentru execuția acestora nu va fi necesară închiderea traficului, dar se va circula cu restricții și devieri temporare a unei benzi. Conform avizului emis, intervențiile se vor încheia în 6 octombrie 2025.
Tot de luni, 8 septembrie, constructorul contractat de societatea de gaz va începe lucrări pe strada Europa Unită. Intervențiile presupun subtraversarea căii ferate cu conducta.
Prin urmare, dată fiind dificultatea lucrărilor, este necesară închiderea circulației pe sensul dinspre strada Florian Rieger spre sensul giratoriu de pe Șoseaua Alba Iulia.
Circulația pe acest tronson al străzii Europa Unită va fi permisă doar dinspre Șoseaua Alba Iulia spre strada Florian Rieger, pentru deplasarea în sens opus, șoferii fiind direcționați spre rute ocolitoare. Intervențiile în această zonă sunt avizate până în 1 octombrie 2025.
Tot de astăzi, pe Calea Cisnădiei, pe tronsonul dintre străzile Arieșului și Valea Săpunului, se va interveni la rețeaua de gaz. Lucrările se vor desfășura fără închiderea traficului, dar vor exista și aici devieri de circulație de pe banda pe care se lucrează.
Alte lucrări deja în curs la aceste rețele de utilități vor continua:
La rețelele de apă și canalizare:
Se reface carosabilul și trotuarele în urma intervențiilor pe b-dul Victoriei (între Spitalul Militar și str. Rennes) și pe Calea Poplăcii (zona Inspectoratului de Jandarmerie)
Se continuă intervențiile la conducte sau branșamente pe străzile: șoseaua Alba Iulia, Rahovei, Hermann Oberth, Râului, Lungă, Henri Coandă, V. Aurie (între Calea Poplăcii și str. Poiana), Zăvoi, Solidarității, Lazaret și Cezar Bolliac.
În perioada 13-21 septembrie 2025 Sibiul va găzdui pentru a treia oară Festivalul Ars SACRA, eveniment cultural dedicat artei sacre, organizat în paralel cu Zilele Patrimoniului Cultural. Lansat în 2007 la Budapesta, festivalul a devenit un eveniment de anvergură națională și internațională, promovând valorile autentice – frumosul, binele și adevărul – prin artă și spiritualitate.
Sub mottoul „Pelerinii speranței” – An Jubiliar, ediția din acest an își propune să readucă în atenție rădăcinile iudeo-creștine ale culturii europene și dimensiunea sacră a artei, indiferent de formă sau gen.
Festivalul reunește șase comunități religioase istorice, autorități locale și instituții din România și Ungaria într-o colaborare unică, ce oferă publicului un program cultural variat și gratuit: concerte, expoziții, tururi ghidate în oraș, în muzee și în tipografii, vizite tematice în lăcașuri de cult și Zilele Bisericilor Deschise, toate cu acces gratuit.
Catedrala ortodoxă mitropolitană
Repere din program
Programul include spectacole ale unor artiști renumiți din țară și din străinătate, printre care ansamblul acapella JAZZATION din Budapesta, Nataly Oryon din Israel, corul mixt ReForma din Brașov, precum și spectacolul de dans al HeikeSchuster din Germania, Collegium Musicum Brukenthal, organista Nicoleta Paraschivescu, soprana locală Anca Arnău și mulți alții.
Printre evenimentele principale ale festivalului se numără Ziua Bisericilor Deschise, care va avea loc sâmbătă, 13 septembrie, când toate lăcașele de cult participante în program vor putea fi vizitate gratuit între orele 10:00–13:00și 16:00–20:00. În aceeași zi vor avea loc tururi religioase ghidate în limba română, germană, maghiară și engleză. Participarea la tururile religioase este gratuită, dar necesită înscriere prealabilă, care se poate face prin completarea formularului disponibil pe paginile oficiale ale evenimentului.
Biserica Romano-catolica Sf. Treime
Ca ofertă specială, în zilele de 13 și 14 septembrie, toți vizitatorii festivalului vor primi invitații cu intrare gratuită la Muzeul de icoane pe sticlă „Părintele Zosim Oancea” din Sibiel.
Intrare liberă la toate evenimentele din program
Festivalul propune și o serie de expoziții, printre care „HartaConfesiunilor” din România, care va fi vernisată sâmbătă, 13 septembrie 2025, în sala de expoziții CIT a Primăriei Municipiului Sibiu, marcând și deschiderea oficială a festivalului. Alte expoziții tematice vor putea fi vizitate în bisericile confesiunilor partenere.
Programul detaliat este disponibil pe site-ul oficial al festivalului și pe pagina de Facebook.
La toate evenimentele festivalului Ars SACRA intrarea este liberă.
Festivalul Ars SACRA este proiect oficial în cadrul Anului Jubiliar și este recunoscut oficial cu eticheta EFFELabel. Festivalul este organizat în parteneriat de următoarele confesiuni istorice: ortodoxă, evanghelică, romano catolică, reformată, comunitatea evreiască, greco catolică și este implementat la Sibiu de Asociația HID.idkfa2812
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
Ne aflăm în luna lui septembrie, copacii din apropierea Rășinariului încep să ruginească de amarul trecerii verii. Căruțe pe stradă nu prea trec. Am văzut doar una, care căra lemne. S-au automatizat satele, dom`le. Dacă te uiți spre miriști, vezi tractoare care adună fânul și îl fac baloți. Prea puțini săteni mai adună fânul cu furcoiul și îl fac căpițe.
Lângă mine îl am pe Dorin Nemeș, inginer silvic și rășinărean din naștere. Pe acest om de ispravă îl am ca ghid, și nu spun doar eu că e om de omenie, ci oamenii care îl salută din zece în zece metri. Rășinariul pare mai populat decât îmi imaginam. Ce căutăm? Căutăm satul mai puțin umblat de turiști, Prislop.
Pe la 1600-1700, Prislopul a fost înființat de către câțiva dintre robii tătarilor care au rămas după ce au cucerit Cetatea Sibiului, după cum mi-a spus primarul Bogdan Bucur: „În momentul de față, numărul de cetățeni a crescut, ajugând la 350 de oameni, aproximatv 90 de gospodării. Mulți dintre ei lucrează în oraș. În trecut se ocupau cu fabricarea măturilor și a coșurilor, dar au rămas foarte puțini care mai practică acest meșteșug”.
După un drum betonat, fără prea multe denivelări, ajungem pe o culme de deal, la o răscruce drumuri: în stânga se vede Sibiul, în spatele nostru Rășinariul, iar în față, într-o groapă, satul Prislop. Sunt două căi de acces către sat, una pe deal și una pe vale, ambele doar pietruite. „Am reușit să aducem apa și canalizarea în sat, urmează asfaltul”, mi-a spus primarul comunei Rășinari într-o discuție.
Noi alegem drumul din deal, care ajunge tot la vale. Drumul, îngust, trece printre niște case care parcă sunt formate din piese de puzzle, care nu aparțin aceluiași pachet; cărămizi, piatră, BCA, bolțari, table de toate culorile, casele celor din Prislop arată ca niște colaje. La porțile lor, mașini scumpe. Se vede că unii dintre ei au avut șansa să ajungă să muncească și prin străinătăți.
Pe străzile înguste, numai oameni, fete creole care ne salută fără să ne cunoască, băieți oacheși care merg în grup și care par prietenoși. Nu am făcut decât o tură de sat. Ce să cauți într-un loc care nu caută pe nimeni? Ieșind din groapă și gropi, la margine de pădure am dat de un nene brunet, pe la 65 de ani, cu mustață, iar sub mustață, un chef de vorbă teribil. Stă întins la umbră de arbori și de probleme. „Ce faci, nenea?”, îl întreabă însoțitorul meu. „Uite, ce pot!”, îi răspunde acesta.
Meșterul de mături orb
Știind că este făuritor de mături, Dorin îl roagă să îmi povestească despre îndeletnicirea lui. „De când faci mături?”, îl întreb. Acesta răspunde cu accent local și cuvinte tot autohtone. „Cam de la 14-15 ani și sunt plecat pe 65”, îmi răspunde zâmbind, cu glas calm. Zâmbește cu toți dinții, la cei 65 de ani pare că are spirtul iute. „Am învățat de la tatăl meu, Dumnezeu să-l odihnească, și de la bunicul. Bunicul meu era orb, dar le pipia (n.r. pipăia) și le făcea. Nu lucra unul cu ochi ce măturoi făcea bunicul meu! Nu era șucală (n.r. cu sensul de ușurință) ca acuma, avea sfledere cu care dădea găuri. Pe atunci erau colectivele la Cisnădioara, băgau comenzi (partidul) și măturoaiele erau ieftine. Acum e mai diferit, cum te înțelegi omul, cu o pitucă, cu un pachet de țigări”, îmi spune interlocutorul.
Mături pentru olandezi
Mă aflu în fața uni meșter de mături. Citisem un articol din 2011 în „Adevărul”, în care scria că prislopenii au făcut mături pentru olandezi. Am vorbit înainte cu primarul și mi-a confirmat. „Olandezii au venit la un moment dat, am avut o colaborare cu ei. Au vrut să ajute comunitatea prin cumpărarea unor mături, o dată sau de două ori pe an”, îmi spune primarul Bucur.
Niculae, că așa mi-a spus Dorin că îl cheamă, pe meșterul din fața mea, îmi confirmă și el povestea: „A fost odată o comandă pentru Germania (n.r., cred că se referea la Olanda). Au văzut cum lucram. Magul mai face, dar nu e ca Prislopul, (Magul) le face, dar le face mai oarbe, le iașă la om din coadă. Deci Germania a venit la noi, a filmat, a văzut, a luat cam 150-200 de bucăți, și a văzut că sunt bune și s-a întors. A făcut o comandă mai mare, tot Prislopul a muncit la ea! Eu am făcut cam 200 de bucăți, aproape două luni mi-a luat. Un măturoi merge să-l faci repede, dacă creanga e curățată, cam aproape o oră îți ea. Să lucri ca lumea, nu să ieșe la om aiurea, să vină la tine și să te facă de minune!
Măturile se fac din alun, mesteacăn, din ce rămâne după ce se curăță pădurea. Astăzi, vreo zece oameni mai fac această meserie în sat, mai sunt și tineri cam de la 20 la 25. Nu e ca la mine, pe la 14-15 ani, când știam să fac mături de la părinții mei și îmi câștigam pita. Acum unii stau bagabonzi acum, unii care au un țâr de cap merg în străinătate. Am fost și eu la castraveți două luni, d`apăi te omoară nemții ăștia! Eu m-am apucat cu mijlocul, sunt bolnav”.
Cam aceasta a fost discuția cu locuitorul Prislopului. Cam așa e cu oamenii de aici. Își spun of-ul, povestea, apoi pleacă. Când dăm să pornim din loc, ne urează: „Mergeți cu bine! Dumnezeu să vă ajute!”
Școala din Prislop
Câteva cuvinte am despre școala din Prislop. Aceasta, după cum mi-a spus primarul, a fost înființată după ce spaniolii au făcut un proiect de construire a unui sediu social. Primăria a dat terenul, iar spaniolii, împreună cu o asociație din Extremadura au construit centrul social pe care l-au predat primăriei. „În momentul de față folosim multe din spațiile de acolo pentru școala primară, grădiniță și, mai nou, gimnazială. Sunt destul de mulți copii. Noi am avut o problemă cu ei. Inițial am avut doar clasele I-IV, iar după terminarea acestora cei mai mulți renunțau la studii, fiind nevoiți să vină pe jos până în Rășinari. Ne-am gândit că i-ar ajuta ca să facem și gimanziul. Odată cu înfințarea claselor V-VI, au continuat studiile și aceștia”, mi-a spus primarul.
Paula Popa este profesoară de limba română și engleză la Prislop și Rășinari. Este din Gura Râului și abia a ieșit de pe băncile facultății. Este al doilea an când predă. Aceasta mi-a spus, aflându-ne în școala ce îi poartă numele lui Octavian Goga, despre situația copiilor de acolo. „Noi lucrăm cu toți copiii. Aveam opt copii anul trecut, însă doar cu doi eram la zi, dar materia era adaptată pentru toți. Fiecare lucra cum putea. Susținem educația indiferent de mediu”, mi-a spus tânăra profesoară.
Satul în care au fost cireși
„Cătunul Trăinei era o zonă cu multe grădini, în care creșteau foarte mulți cireși. La un moment dat, pe rând, oamenii care locuiau în sat și-au făcut case și la grădinile de acolo, până când s-a format un fel de așezare. Într-un moment în care între satul Rășinari și orașul Sibiu s-au creat anumite divergențe, ei au preferat să rămână acolo spre a fi feriți de acele probleme. Așa s-a întâmplat și cu localitatea Râu Sadului, care a fost înființat de către câteva familii din Rășinari, care au ales să stea acolo unde erau pământurile lor, tot rășinărene, dar cumva să fie feriți de problemele pe care localitatea le avea cu orașul Sibiu”, mi-a spus primarul Bogdan Bucur.
Trecem cu totul de Prislop și o luăm către Trăinei, cătunul de care am auzit atâtea lucruri. Trecem prin Rășinari (în tot acest timp Dorin e salutat de toată lumea), îl traversăm până ajungem pe un drum împrejmuit de câmp, pe coama unui deal. De acolo se vede cătunul. În momentul de față, în Trăinei locuiesc 10 familii, iar multe dintre gospodăriile aflate în zonă sunt folosite pe post de case de vacanță de oamenii din Sibiu sau din alte zone care au descoperit liniștea Trăineiului.
„Merg la sfârșit de săptămână sau vara, stau acolo să se bucure de liniște, de aer curat și de toată frumusețea locului respectiv. A funcționat și o scoală primară în Trăinei, dar s-a desființat undeva după anii 90. Apoi oamenii au început să părăsească satul”, mi-a spus primarul.
Mă uit în jur. În apropierea Trăineiului se află și o cetățuie, mă rog, ruinele acesteia. Acolo a fost o cetate care se spune că a fost soră cu cea de la Cisnădioara. Oamenii la un moment dat, când și-au construit casele mult mai jos. Au luat pietrele de acolo și le-au folosit. Au rămas două valuri de pământ, care pot fi conservate și câteva ziduri de piatră, care multe dintre acestea sunt cuprinse de vegetație.
Tanti Leana cu caprele ei
Una dintre locuitoarele cătunului este tanti Leana cu caprele, cum este cunoscută pe aceste meleaguri. Aceasta iese la geamul casei sale, unde a fost înainte școala, toată făcută din cărămidă și înconjurată de mai mulți câini slobozi. Strigă la noi, îl cunoaște pe Dorin, dar nu are timp să stea mult la povești, trebuie să ia niște bibilici și în plus are mai multe capre pe deal de adăpat.
„Acu ceva zile mi-a tras lupul șapte iezi”, ne spune. Are probleme și cu ursul, dar de la el au reușit să scoată animalele băieții. Tanti Leana cu caprele, din poveștile lui Dorin, are 8 copii, pe care i-a crescut singură cu laptele caprelor și ale oilor. Toată viața ei a crescut animale, are peste 60 de ani acum, dar nu a încetat să meargă cu caprele și oile pe dealuri.
Drumurile noastre nu se opresc în satele și cătunele din Rășinari. Fiți alături de noi pentru a descoperi mai multe povești, mai puțin cunoscute, din județul nostru.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
Oprirea circulației trenurilor a fost anunțată de pagina de socializare Trenuri și călători prin Regionala Constanta2 care anunță drept cauză lucrări la infrastructură.
Creştinii sărbătoresc luni Naşterea Maicii Domnului sau Sfânta Marie Mică, zi care marchează începutul culesului viilor şi în care, conform credinţei populare, femeile se roagă pentru a avea copii, iar cei care vor să se căsătorească se roagă pentru a-şi găsi perechea
Naşterea Maicii Domnului, cunoscută ca „Sfânta Maria Mică”, marchează hotarul astronomic dintre vară şi toamnă.
De asemenea, sărbătoarea anunţă începutul unor activităţi specifice, precum culegerea unor plante şi fructe tămăduitoare, bătutul nucilor, culesul viilor, semănatul grâului, orzului şi secarei de toamnă.
Potrivit tradiţiei populare, la sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului, ca de altfel la orice mare praznic, nu se fac treburi gospodăreşti, nu se spală rufe, nu se face curăţenie în casă, ca să nu se atragă răul.
În popor se spune că în această zi vor fi ascultate mai ales rugăciunile femeilor care vor să aibă copii, dar şi ale celor însărcinate, pe care Maica Domnului le va ajuta să aibă o naştere uşoară. Şi cei care vor să se căsătorească se pot ruga în această zi Maicii Domnului, să-şi găsească perechea potrivită.
În această zi, credincioşii ţin candelele aprinse în dreptul icoanei Fecioarei Maria şi împart din fructele toamnei, pentru morţi.
Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea în biserică (21 noiembrie), Buna Vestire (25 martie) şi Adormirea Maicii Domnului (15 august) sunt cele patru mari sărbători creştine închinate Sfintei Fecioarei Maria.
Săptămâna de vacanţă, la decizia inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, este programată în intervalul 9 februarie – 1 martie 2026.
Programele „Şcoala altfel” şi „Săptămâna verde” se vor desfăşura în perioada 8 septembrie 2025 – 3 aprilie 2026, în baza deciziilor luate de unităţile de învăţământ.
Pentru clasa a VIII-a, anul şcolar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri şi se încheie la data de 12 iunie 2026, iar pentru clasele din învăţământul liceal – filiera tehnologică şi pentru clasele din învăţământul profesional, anul şcolar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri şi se încheie la data de 26 iunie 2026.
de luni, 8 septembrie 2025, până vineri, 24 octombrie 2025;
de luni, 3 noiembrie 2025, până vineri, 19 decembrie;
de joi, 8 ianuarie 2026, până vineri, 6 februarie 2026, respectiv vineri, 13 februarie 2026, sau vineri, 20 februarie 2026, după caz, la decizia inspectoratelor şcolare;
de luni, 16 februarie 2026, respectiv luni, 23 februarie 2026, sau luni, 2 martie 2026, la decizia inspectoratelor şcolare, după caz, până vineri, 3 aprilie 2026;
de miercuri, 15 aprilie 2026, până vineri, 19 iunie 2026;
Intervale de vacanţă:
de sâmbătă, 25 octombrie 2025, până duminică, 2 noiembrie 2025;
de sâmbătă, 20 decembrie, 2025, până miercuri, 7 ianuarie 2026;
o săptămână, la decizia inspectoratelor şcolare, în perioada 9 februarie – 1 martie 2026;
de sâmbătă, 4 aprilie 2026, până marţi, 14 aprilie 2026;
de sâmbătă, 20 iunie 2026, până duminică, 6 septembrie 2026.
În ziua de 5 octombrie – Ziua internaţională a educaţiei – şi în zilele nelucrătoare/de sărbătoare legală prevăzute de lege şi de contractul colectiv de muncă aplicabil nu se organizează cursuri.
La clasele din învăţământul liceal – filiera tehnologică şi din învăţământul profesional, în perioadele dedicate programelor „Şcoala altfel” şi „Săptămâna verde” se organizează activităţi de instruire practică, urmărind şi scopul acestor programe.
La clasele din învăţământul postliceal, în perioadele dedicate programelor „Şcoala altfel” şi „Săptămâna verde” se organizează activităţi de instruire practică.
Calendarul examenelor şi al evaluărilor naţionale, al examenelor de absolvire, respectiv de certificare/atestare a calificării profesionale/a competenţelor, precum şi calendarul admiterii în clasa a IX-a se aprobă prin ordine distincte ale ministrului Educaţiei şi Cercetării.
Este scandal de proporții în lumea medicală din România după o conferință în cadrul căreia mai mulţi medici au susținut că vaccinul anti-Covid ar fi provocat o explozie de cancere şi decese în rândul copiilor.
În loc de știință, pe scenă au fost promovate teorii conspiraționiste despre vaccinarea anti-COVID, morți subite și controlul maselor.
La conferința desfășurată la Brașov, prezentată drept o dezbatere medicală, vorbitorii au abordat subiecte precum „explozia de cancere post-vaccinare”, „copii care mor din cauza vaccinului COVID” și ideea unei „conspirații globale prin vaccinare”.
Reprezentanţii Colegiului Medicilor atenţionează că astfel de manifestări încalcă principiile medicale, științifice și etice și chiar sunt un pericol real pentru sănătatea publică.
„În urma raportului pe care îl va realiza Colegiul Medicilor, împreună cu Ministerul Sănătăţii, vom trimite către Parchet acest raport şi sigur că vom discuta despre o eventuală modificare legislativă, care să blocheze astfel de evenimente medicale, dar care, repet, nu au un program verificat şi nu sunt validate din punct de vedere ştiinţific.
Mi se pare complet inacceptabil ca anumiți medici să promoveze imagini și informații care nu sunt verificate medical pentru că acestea reprezintă un atac direct la siguranța pacienților și la scăderea încrederii oamenilor în sistemul de sănătate,”a declarat ministrul Sănătății.
În conferinţă s-a prezentat ARN mesager drept a doua armă biologică, după SARS COv 2 şi s-a discutat despre „explozia de cancere post-vaccinare” și „copii care mor din cauza vaccinului COVID”.
Medicul Răzvan Constantinescu a fost cercetat disciplinar şi anchetat de Colegiul Medicilor şi în 2021 după remarcile prin care contesta pandemia.
Recent, şi medicul Flavia Groșan din Oradea a revenit cu o nouă teorie despre persoanele care s-au vaccinat anti-COVID. După ce Colegiul Medicilor Bihor a început o anchetă, Groşan şi-a şters postările controversate.
Unul dintre liderii sindicatelor din învățământ spune că îndemnul ca părinții să își trimită luni copiii la școală este o dovadă de tupeu.
Marius Nistor, liderul FSE Spiru Haret, afirmă că îndemnul ca părinții să își trimită mâine copiii la școală reprezintă o dovadă de tupeu din partea politicienilor.
Un astfel de îndemn a fost adresat în repetate rânduri de Daniel David, ministrul Educației și Cercetării.
„Haosul acesta îl datorăm în totalitate ministrului Educației, politicienilor și guvernului.
Știau foarte bine că luni vom protesta, că zeci de mii de cadre didactice vor fi în București.
Și totuși au avut tupeul să îndemne părinții să-și trimită copiii la școală, să exercite presiuni prin inspectorate și directori, să amenințe cadrele didactice cu desfacerea contractelor de muncă.
Este inacceptabil”, a declarat Nistor, la Antena 3 CNN.
La fața locului au fost mobilizate două echipaje SMURD dintre care unul cu medic, o autospecială de descarcerare și două de stingere.
Bărbatul a fost extras din fântână însă din nefericire fără semne vitale, medicul fiind nevoit să declare decesul„, spune Andreea Ștefan, purtătorul de cuvânt al ISU Sibiu.
O echipă de anchetatori din cadrul IPJ Sibiu a demarat cercetările în acest caz.
La fața locului s-au deplasat cu operativitate polițiștii de investigații criminale și criminaliști, care au identificat persoana ca fiind un localnic, în vârstă de 81 de ani.
Din păcate, echipajele medicale sosite la fața locului au declarat decesul bărbatului în cauză.
Polițiștii sibieni continuă cercetările pentru stabilirea cu exactitate a împrejurărilor și a cauzelor în care s-a produs nefericitul eveniment, sub coordonarea procurorului”, a explicat purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu, Isabela Brad.
Maiorul în retragere Simion Dragoman se naște în 1924, în satul Nocrich, județul Sibiu, aproape de anul în care ia ființă Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu (1920). Urmează studiile la Liceul „Gheorghe Lazăr” din Sibiu, iar după absolvirea liceului (1942) se înscrie la Facultatea de Medicină, care își mută pe atunci sediul de la Cluj în orașul nostru, din cauza războiului.
Trăiește până la 50 de ani la Sibiu, unde e șeful secției de Chirurgie Infantilă și Ortopedie la Spitalul de Pediatrie „Luther” și devine unul dintre primii ortopezi‑pediatri ai Sibiului. În 1974, după 25 de muncă de grijă față de copii, se mută în Germania, împreună cu familia, unde își continuă cariera medicală.
101 ani sărbătoriți la Sibiu
Acum are 101 ani. I-a împlinit anul acesta, în 24 aprilie, și a venit la Sibiu special pentru a fi sărbătorit de Asociația Națională a Veteranilor de Război, filiala „Traian Moșoiu” și de studenții de la «Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, la Biblioteca Județeană ASTRA, în cadrul expoziției „«Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”. La Sibiu din 1920”. Maiorul în retragere, după discursul lui Cosmin Roman, muzeograful Academiei Fortelor Terestre „Nicolae Balcescu” din Sibiu și al lui Marius Popența, președintele filialei județene „General Traian Moșoiu” din Sibiu a Asociației Naționale a Veteranilor de Război, merge tremurând în fața audienței. E drept, cei 101 ani aproape că nu l-au gârbovit.
Refugiați din cauza războiului
Veteranul se așază pe scaun, o liniște se așterne peste sală, se uită în jur, iar studenții sunt ochi și urechi la fila de istorie ce se află în fața lui. Deschide gura și cu glas tremurând începe să povestească: „Tata era învățător, țin minte că am plecat din sat să urmez studiile la Liceul «Gheorghe Lazăr» din Sibiu și vedeam cadeți îmbrăcați elegant duminica prin oraș.
Războiul era început când am terminat liceul. Țin minte că au venit în Sibiu zeci de mii de refugiați din Basarabia, Ardealul de Nord. La acea vreme Sibiul avea în jur de 50.000 de locuitori și fiecare familie trebuia să ia în casă pe cineva. Noi aveam doi studenți de la Cluj la medicină în casa noastră. Pe toată strada unde stăteam fiecare vecin ținea câte doi-trei oameni, era foarte greu pentru noi”.
Facultate și armată făcute în paralel
Maiorul în retragere Simion Dragoman are o coerență în vorbire, remarcabilă pentru vârsta sa. Nu o spun eu, o spun cei prezenți la eveniment. „După terminarea liceului m-am înscris la facultate, dar cei care terminau liceul trebuiau să meargă și la școala militară de ofițeri, așa că am început să fac facultatea, dar și armata în paralel. Mergeam patru zile pe săptămână la facultate și două zile la armată. Aveam uniforma acasă și la ora șapte mergeam la Cazarma Kempel, aflată în Piața Armelor, din Orașul de Jos; seara la cinci plecam acasă.
Mai mergeam pe Calea Poplăcii până la ieșirea din oraș, acolo făceam instrucția, apoi la trageri pe dealul Gușteriței, duceam în spate, împreună cu alți soldați, o mitralieră Maxim rusă, grea, unii duceau roțile, alții țevile. Era foarte greu pentru noi ca să facem studii și să facem și armata. Am făcut acest acest lucru până la 1944, la 23 august când au venit prietenii noștri din răsărit”, povestește veteranul.
Prietenia cu Mircea Carp. ,,Și acum să auzim de bine”
Veteranul își aduce aminte cu nostalgie de unul dintre tovărășii săi de nădejde, care a decedat anul trecut, la 101 ani, Mircea Carp, jurnalistul de la „Vocea Americii” și la „Europa Liberă”: „Mircea Carp era un băiețel drăguț, l-am cunoscut la vârsta de 10 ani, la Liceul Gheorghe Lazăr. El stătea în banca întâi, eu în banca a doua. Învăța foarte bine, a fost premiantul clasei, el și cu unul Uzunov, care era fiul șefului directorului de la Căile Ferate se «băteau» pentru acest titlu.
Doi ani de zile am făcut școala împreună, dar după aia nu ne-am mai văzut. Mircea a intrat la Liceul Militar la Mănăstirea Dealu, lângă Târgoviște, iar de acolo, mi-a povestit el, în 1942, a fost trimis în Germania, la școala de ofițeri. Din Germania a fost trimis pe front. (…) După mai multe peripeții, a luptat cu armata, apoi au fost dat afară din armată, a fugit prin Ungaria, a ajuns în Austria și din Austria în America, unde a lucrat la «Vocea Americii», unde a început să vorbească, să dea românilor curaj să aștepte un viitor mai bun. Mircea vorbea foarte frumos și avea o frază cu care încheia mereu transmisia «Și acum să auzim de bine»”.
O întâlnire după 70 de ani
Mă uit în jurul, aproape numai tineri… Oare câți dintre noi vom ajunge măcar până la apropierea vârstei veteranului și câți vom mai fi în stare să ne spunem povestea, așa cum cum o face el? „După America a venit la «Europa Liberă», la Praga, și a vorbit și acolo, și nu l-am mai văzut pe Mircea, doar îl auzeam la radio. L-am mai întâlnit pe urmă după 70 de ani, la Munchen. Regăsindu-ne am început să ne întâlnim regulat, odată la două săptămâni, noi și un alt prieten sibian de vârsta noastră.
Anul trecut mi-am sărbătorit ziua (cei 100 de ani), el era mai mare ca mine cu un an și fusesem și eu la ziua lui. Însă Mircea nu a putut să vină la mine, așa că mi-am serbat ziua la el acasă, pe data 9 mai. Iar pentru că era 10 mai a doua zi, am cântat: «Zece mai ne-a fi de-a pururi / Sfântă zi, căci ea ne-a dat / Domn puternic țării noastre, / Libertate și Regat». Apoi am venit la Sibiu și am zis că ne vedem iar la terasă când mă întorc din călătorie. El se deplasa foarte greu și aproape nu mai vedea deloc. Când am venit înapoi la München, Mircea era pe lumea cealaltă”, povestește veteranul, iar ultima frază umple cu o liniște apăsătoare toată încăperea; numai zumzetul unor oameni care nu au fost părtași la poveste strică solemnitatea momentului.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
Foarte multe din produsele de tip rechizite școlare au un grad de risc direct pentru fiecare dintre noi, iar produsele pot fi găsite pe teritoriul Uniunii Europene direct în magazine sau pe platforme electronice de vânzare sau site-uri de prezentare, potrivit InfoCons. Platforma a identificat în sistemul European de alertă cu Alertele Europene privind rechizitele școlare pentru copii și riscurile asociate acestora în special în această perioadă în care se achiziționează astfel de articole pentru început de an școlar.
Produse de tip rechizite școlare cuRISC CHIMIC comercializate la noi
Din analiza produselor ce fac obiectul alertelor europene, au reieșit următoarele date:
64.71% produse de tip rechizite școlare au înregistrat un RISC CHIMIC
23.53% produse de tip rechizite școlare au înregistrat un RISC de SUFOCARE
11.76% produse de tip rechizite școlare au înregistrat un RISC CHIMIC și de MEDIU
Ca riscuri implicite ale acestor produse, platforma în discuție vine și cu câteva exemple.
Produs: Pix cu bilă. Denumire: Ballpoint pen; Marca: Miny. Descrierea produsului: Pix cu o jucărie (urechi iepuraș și lebădă) în partea de sus.
Tip de risc: chimic. Materialul plastic al decorării produsului conține o cantitate excesivă de ftalat de bis(2-etilhexil) (DEHP) (valoare măsurată până la 16,7 % din greutate). Acesta poate dăuna sănătății copiilor, provocând daune sistemelor lor de reproducere. Produsul nu este conform cu Regulamentul REACH.
Produs: Marker. Denumire: Marqueurs permanents. Decrierea produsului: Ambalaj cu patru markeri permanenți: două negre, una roșie și una albastră, cu vârful larg. Tip de risc: Risc chimic. Produsul conține metanol (valoare măsurată: 88,7 % din greutate), dar acest lucru nu este menționat pe etichetă. Metanolul este extrem de toxic pentru sistemul nervos central și pentru ochi. Ingerarea metanolului poate duce la orbire sau moarte. Produsul nu este conform cu Regulamentul privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor (CLP).
Produs: Penar. Denumire produs: Batman pencil case. Marcă: Batman. Descrierea produsului: Carcasă creion negru cu logo Batman galben și margine galbenă. Tip de risc: Risc chimic.Materialul negru al carcasei creionului conține o cantitate excesivă de ftalat de bis (2-etilhexil) (DEHP) și ftalat de dibutil (DBP) (valori măsurate: 5,6 % în greutate și, respectiv, 0,52 % în greutate). Acești ftalați pot dăuna sănătății copiilor, cauzând posibile daune sistemului lor reproducător. Produsul nu este conform cu Regulamentul REACH.
Produs: Rucsac. Denumire: Avengers Campus. Marcă: Disneyland Paris. Descrierea produsului: Rucsac negru cu USB, destinat adulților, măsurători: 57x34cm. Produs vândut online, în special prin intermediul Amazon.
Să încercăm să limităm expunerea la astfel de riscuri
Conform medicilor, mare parte din rechizitele școlare, comercializate pe scară largă și tentante datorită prețurilor accesibile comportă risc chimic pentru că acestea sunt factori de poluare și eliberează toxine, uneori pentru perioade extrem de îndelungate. În astfel de produse pentru copii sunt folosite cel mai adesea o serie substanțe periculoase, atât pentru mediu, cât mai ales pentru sănătatea celor mici.
Printre acestea se numără: cadmiu (un metal toxic care provoacă dificultăţi de învăţare), antinomiu, un metal care poate declanşa cancerul, ftalaţi (care împiedică dezvoltarea fizică). Aceste chimicale sunt folosite, de cele mai multe ori, ca să facă plasticul mai flexibil.
Vopseaua cu un conţinut ridicat de plumb este, de asemenea, folosită la fabricarea rechizitelor pentru că este rezistentă la coroziune, asigură produselor durabilitate şi un aspect atractiv pentru mai mult timp. Însă plumbul poate cauza copiilor afecţiuni ale sistemului nervos, afectând vorbirea şi capacitatea de înţelegere sau poate ataca organele interne.
Desigur, acestora li se adaugă frecventele iritații de piele și efectelor asociate acestora. De aceea siguranța copiilor noștri este o prioritate pentru orice părinte. Prin urmare, atenția la detalii e esențială și în această situație. E important să ne informăm asupra materialelor din care sunt fabricate aceste rechizite, optând pentru soluții sustenabile și încercând, pe cât posibil, să limităm expunerea la astfel de riscuri.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
