Marele Premiu al Salonului Național de Restaurare Craiova 2014 a fost acordat unui restaurator sibian. Este vorba despre dr. Dorin Barbu, expert restaurare metal și Șeful Laboratoarelor de Restaurare din cadrul Muzeului Național Brukenthal. Premiul a fost acordat pentru lucrarea „Ano 1664 Cibinii” de restaurare a unui ceas de masă cu pendul din colecțiile muzeului, datat 1664 conform inscripției de pe interiorul carcasei.
Ceasul a fost achiziționat în anul 1882 de la aurarul Ludeke pentru 40 de florini. Carcasa ceasului, din alamă aurită la exterior, are formă paralelipipedică, având o înălțime de 9,5 cm. Interiorul feţei posterioare prezintă inscripţia „ANO 1664 CIBINII” şi o monogramă (a meşterului care a confecţionat carcasa). Lateralele îl reprezintă pe Hercule cu leul şi Hercule cu 2 coloane de la templul lui Jupiter. Capacul ceasului se termină cu clopoţelul soneriei. „CIBINII şi monograma de pe interiorul feţei posterioare ne dovedeşte măiestria meşterilor aurari din Sibiu în secolul al XVII-lea. Reparaţiile şi transformarea nereuşită dovedesc faptul că ceasornicarii locali nu ajungeau chiar la nivelul celor europeni. Inscripţiile scrijelite şi marcajul nou descoperit pe fundul bazei pot constitui noi informaţii pentru studiul ceasului într-o nouă etapă deschisă de restaurarea acestei piese”, se arată într-un comunicat emis de biroul de presă al muzeului.
„La metal eu am obținut premiul cel mare. A mai fost un premiu de excelență și o mențiune. Același premiu l-am obținut și scum doi ani. Anul trecut nu am participat. A fost o onoare pentru mine. M-am bucurat de acest premiu. Este practic o încununare a muncii mele. Pentru prezentarea la acest salon eu îmi aleg mereu piese foarte greu de restaurat. În balanță se pune munca în restaurare și nu în frumusețea piesei. A fost o muncă complexă”, spune dr. Dorin Barbu.
Salonului Național de Restaurare Craiova 2014 s-a aflat la cea de-a X-a ediție și au fost premiate lucrări trimise de la Muzee din întreaga țară, pe mai multe suporturi (lemn, ceramică, hîrtie, metal, culori tempera etc).
Extras din articolul restauratorului Dorin Barbu cu privire la piesa a cărei refacere i-a adus premiul cel mare la Salonul de la Craiova.

Ceasul de masă cu pendul din colecția Muzeului Național Brukenthal, achiziționat în anul 1882 de la aurarul Ludeke pentru 40 de florini, are carcasa din alamă aurită la exterior, de formă paralelipipedică cu baza patrată având latura 9 cm., capacul patrat cu latura 7,3 cm., iar cele 4 fețe cu înălțimea 9,5 cm. și lățimea 7 cm. Se presupune că mecanismul este de proveniență europeană iar carcasa este lucrată la Sibiu, fapt dovedit de inscripția interioară „ANO 1664 CIBINII”
Cele 4 fețe ale ceasului sunt mărginite de 4 colonete ornamentate cu motive florale și câte un cap de om. Cadranul ceasului de formă circulară este numerotat cu cifrele I-XII, pe aceeaşi faţă este gravată o clepsidră, un om întins şi un craniu. Pe faţa opusă se află cadranul soneriei de asemenea circular cu cifre arabe, cifrele 12,1,2,3 şi 4 fiind foarte apropiate între ele, ornamente în arabescuri şi diferite păsări în partea inferioară. Lateralele îl reprezintă una pe Hercule cu leul şi cealaltă pe Hercule cu 2 coloane de la templul lui Jupiter. Capacul ceasului se termină cu clopoţelul soneriei.
După curățare s-a observant că: mecanismul nu mai prezenta toate piesele originale, a fost o încercare, de epocă, de transformare a ceasului original într-unul cu pendul. Pentru aceasta au fost scoase 3 rotiţe, adaptându-se alte 2 roţi realizate mult sub calitatea iniţială pentru transmiterea mişcării pendulului. Şi pendulul a fost adaptat printr-o adăugire grosolană la capacul ceasului. Ceasornicarul Hermann, colaboratorul nostru din Sibiu (cel care m-a şi ajutat la montarea pieselor în mecanism) este de părere că această transformare ireversibilă a ceasului l-a făcut nefuncţional din start. El a motivat această afirmaţie prin faptul că roţile noi adaptate la ceas nu erau centrate, prost realizate, probabil de un meşter local, dar înainte de intrarea ceasului în colecţia muzeului.
Concluzii
Înlocuirea arcului, considerat piesă „consumabilă”, nu a putut readuce funcţionalitatea ceasului, dar acesta prin faptul că poate fi datat exact „Ano 1664” reprezintă o verigă importantă în evoluţia mecanismelor.
„CIBINII” şi monograma de pe interiorul feţei posterioare ne dovedeşte măiestria meşterilor aurari din Sibiu în secolul al XVII-lea. Reparaţiile şi transformarea nereuşită dovedesc faptul că ceasornicarii locali nu ajungeau chiar la nivelul celor europeni. Inscripţiile scrijelite şi marcajul nou descoperit pe fundul bazei pot constitui noi informaţii pentru studiul ceasului într-o nouă etapă deschisă de restaurarea acestei piese.

Zilele Culturale desfășurate în Țara Oltului la finele săpătmânii trecute au marcat încheierea ediției din această toamnă. Timp de 5 săptămâni, Zilele Culturale au fost organizate pe rând, în fiecare din cele 5 zone etnofolclorice ale județului: Mărginimea Sibiului (30-31 august), Valea Hârtibaciului (6-7 septembrie), Valea Târnavelor (13-14 septembrie), Țara Secașelor (20-21 septembrie) și Țara Oltului (27-28 septembrie).

Potrivit reprezentanților Consiliului Județean, în cifre, ediția de toamnă 2014 a Zilelor Culturale ale Județului Sibiu, arată că au participat peste 11.000 de oameni la cele 71 de manifestări incluse în 10 zile de programe. Au fost 32 de ore de spectacole folclorice, 18 ore de spectacole și recitaluri de muzică clasică, corală și ușoară, 5 ore de proiecții de filme de scurt metraj și 2 evenimente de animație teatrală și teatru de păpuși. De asemenea, au avut loc 5 evenimente biblioatelier de scriere creativă și rostire cu tâlc a poveștilor unde, în 8 ore. În consecință, cele mai bune povești scrise de copii în edițiile de primăvară și toamnă vor fi editate în volumul al doilea al lucrării ”Spune-mi o poveste despre satul tău”. Ediția aceasta a mai însemnat 4 ore de mese rotunde și simpozioane, precum și 8 expoziții, iar la târgurile de produse tradiționale, au fost prezenți 90 de producători.

Asociația Județeană de Turism Sibiu a contorizat 700 de km parcurși de peste 100 de excursionişti, cu microbuzul, pe jos și pe biciclete, pentru a descoperi 22 de obiective turistice şi pentru a trăi 26 de experiențe autentice pe cele 5 itinerarii turistice tematice. 35 de operatori culturali şi turistici au fost implicaţi în programele de descoperire special concepute pentru a pune în valoare specificul fiecărei regiuni. Şi pentru ca experienţa pe itinerariile culturale să fie memorabilă, participanţii au fost provocaţi să dezlege enigme despre fiecare regiune, fiind recompensaţi cu premii oferite cu generozitate de partenerii asociaţiei de turism.
În fiecare duminică, Caravana Zilelor Culturale a asigurat legătura cu localităţile Tălmaciu, Roșia, Șoroștin, Șura Mare și Avrig pe a căror scenă s-au desfăşurat spectacole folclorice de excepţie, târguri de produse tradiţionale, stand de informare turistică şi animaţii pentru copii.
La organizarea evenimentelor din programul Zilele Culturale ale Județului Sibiu au participat Consiliul Județean, Asociația Județeană de Turism și instituții subrodonate Consiliului Județean: Centrul Județean al Creației Populare Tradiționale ”Cindrelul – Junii Sibiu”, Biblioteca Județeană Astra, Complexul Național Muzeal Astra, Filarmonica de Stat din Sibiu, Școala Populară de Arte și Meserii ”Ilie Micu” și Camera Agricolă a Județului Sibiu. Lor li se adaugă Inspectoratul Școlar al Județului Sibiu, Direcția pentru Cultură, primăriile și consiliile locale din localitățile partenere, dintre care 6 în calitate de organizatori principali.

Timp de 10 zile, de-a lungul a 5 week-end-uri, am fost cu toții părtași la promovarea valorilor tradiționale și a celor ale culturii contemporane. În paralel urmărim revitalizarea economică și turistică a tuturor zonelor și localităților județului, nu doar a celor deja consacrate. Mă bucur că acest proiect ambițios al Consiliului Județean are succes și numărul participanților este în creștere, ceea ce confirmă utilitatea și importanța Zilelor Culturale al Județului Sibiu în viața fiecărei comunități locale”, spune președintele Ioan Cindrea.
Zilele Culturale ale Județului Sibiu reprezintă un proiect prioritar al Consiliului Județean Sibiu, inclus în Strategia de dezvoltare a județului Sibiu și urmărește concentrarea acțiunilor culturale într-o anumită zonă etnogeografică a județului, într-un week-end, cu scopul de a revitaliza viața culturală din toate localitățile județului și de a promova turismul în cele 5 zone etnofolclorice. Conceptul de organizare prevede ca în patru ani fiecare localitate să fie gazdă pentru programele desfășurate în Zilele Culturale ale Județului Sibiu.