Angajații din România vor beneficia pe parcursul anului viitor de 17 zile libere legale, dintre care 12 vor fi în cursul săptămânii.
5 dintre acestea se suprapun cu zile de weekend, însă calendarul anului viitor include mai multe perioade de minivacanță, în special în perioadele asociate sărbătorilor pascale, a evenimentelor estivale și de iarnă.
Zile libere 2026:
1 ianuarie – Anul Nou (joi);
2 ianuarie – A doua zi de Anul Nou (vineri);
6 ianuarie – sărbătoarea de Bobotează (marți);
7 ianuarie – Sfântul Ioan Botezătorul (miercuri);
24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române (sâmbătă);
10 aprilie – Vinerea Mare a Paștelui (vineri);
12 aprilie – Paștele Ortodox (duminică);
13 aprilie – A doua zi de Paște (luni);
1 mai – Ziua muncii (vineri);
31 mai – Rusaliile (duminică);
1 iunie – A doua zi de Rusalii (luni) 1 iunie – Ziua Copilului (luni);
Un Dumnezeu milos. Nu prea concordă cu nimic din ceea ce auzeau păgânii din jur. Și cu nimic din ceea ce ne sugerează păgânii de astăzi care cred că Îl știu pe Dumnezeu, care pun în seama Lui toate nenorocirile pământului. Rodite tot din ambițiile și orgoliile unora ca ei. Hristos ne vădește cum Este cel Ce este. De astă dată, în pilda înmulțirii pâinilor se vădește că este milostiv și proniator, purtător de grijă, hrănitor al foamei noastre. Un Dumnezeu practic așezat la masă cu noi. De aceea mi se pare nedemn, de cele mai multe ori, când aud ce aruncă unii pe seama Sa. Milostivul acuzat că e nemilostiv. Mântuitorul acuzat că e neatent la durere. El, Singurul vindecător de durere.
Iisus satură cinci mii de bărbați, afară de femei și copii. Nu. Nu oferă luxul unei cine regești. Dar câtă vreme e Regele la masă, cum am putea numi masa oferită amărâților? Foamea lor e foamea Lui. Durerea lor e durerea Lui. Ei sunt familia Lui de dureri. Durerea Lui înainte ca Golgota să fie ATI-ul prin care schimbă durerile noastre în vindecări prin Pătimirea Sa. Înaintea celor ce-i satură, Hristos stă pe cruce, chiar dacă ea nu se vede. Stă în jertfă. Odihna i-a devenit străină. Hrana puțină și setea de-acum i-aduce aminte de setea ce va arde buzele Sale pe lemnul ce-i va deveni Altar de jertfire. Nimic nu-i este necunoscut. Și asumă totul cu smerenia celui care știe Cine Este!
Suntem îndată după moartea, prin derapaj al orgoliului regal, la care a fost supus cel care-L identificase drept Mesia. Durerea și dezorientarea, foamea oamenilor venea și din aceea că le murise propovăduitorul pocăinței. Nu mai aveau pe nimeni să-i încurajeze. Dar Iisus Domnul nu venise numai pentru încurajare, ci pentru a-i hrăni, pentru a le dărui eliberarea de obsesia foamei trupești. Nu vine să înlocuiască pe brutar ori pescar și nici să le facă „concurență neloială”. Ci vine să ne învețe Cui să cerem când totul pare rupt și lipsit de sens.
Teribilă lecție. La finalul zilei nu doar că cinci mii de bărbați cu familiile lor erau săturați, ci iadul simte că i se apropie sfârșitul. Vălurește în furtună marea. Pune la încercare curajul Apostolilor, înțelegerea credinței sporite prin nădejde. Petru calcă apele vălurite, dar nu biruie valul de emoții. E ca noi toți. Gustăm din pâinea lui Hristos, dar tot nu credem că ne trece prin furtuni. E ceva neatent construit în noi? Nu neapărat. Suntem parte încrezători, dar… doar parte. O parte din noi e încă flămândă. Vrea tot mai mult și mai mult de la Domnul Hristos. Un mult sâcâietor de bine. Iar El, El continuă să aibă milă de noi…
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
În această dimineață, 15 pompieri sibieni au pornit spre localitatea Broșteni, județul Suceava, pentru a fi alături de colegii lor din țară în lupta cu efectele devastatoare ale fenomenelor hidrometeorologice care au lovit zeci de familii.
„Fără ezitare, odată ajunși la destinație, s-au pus imediat pe treabă. Pentru că fiecare clipă contează atunci când suferința oamenilor cere intervenție rapidă, hotărâtă și curajoasă.
Timp de 5 zile, salvatorii sibieni vor lucra cot la cot cu pompieri din alte județe și cu voluntari inimoși, uniți de un singur gând: să aducă speranţă acolo unde natura a lăsat durere, convinşi fiind că în final va fi mai bine.
Vă dorim multă putere de muncă în această misiune deloc ușoară care a început! Aveți grijă de voi, dragi colegi! Vă așteptăm cu inimile pline de recunoștință, acasă”, a transmis ISU Sibiu.
Atunci când mi s-a propus, venind oarecând dinspre București spre Sibiu, să ocolesc Valea Oltului prin Timbuktu, chiar am crezut că e vorba de o zonă pe care nu o străbătusem încă niciodată. Deși de ani buni bat țara în lung și în lat. M-am trezit apoi într-o pustietate seducătoare, cu drumuri și povârnișuri pierdute alene printre așezări cu descendență ancestrală, în care rareori întâlneai câte o urmă de om. Un habitat prin excelență populat de câini, orătănii și alte asemenea viețuitoare. Timbuktu e o metaforă. El nu există ca atare ca zonă alternativă a Văii Oltului. Însă se situează confortabil ca stare de fapt la confluența între cele (cel puțin) două Românii. Una civilizată, care încearcă să evolueze. Și cealaltă, de care ne e greu să ne rupem.
La o laconică scrutare de realism, constatăm că unii dintre noi au teribile nostalgii și defulări de daci liberi. Care vor să trăiască într-o țară uitată de lume, cu drumuri înglodate și întortocheate, care nu de puține ori nu duc nicăieri. Între și ca animalele sălbatice. În care ei își fac singuri legea. Ei centrează, ei ejectează pe cine nu le convine și nu dau nimănui socoteală de apucăturile lor nefirești. E țara magistraților care se agită și se dau de ceasul morții că li se văduvesc reflexele oligarhice. A acelui CSM care a dat un comunicat de noaptea minții (ca să dăm doar unul din ultimele exemple), în care consideră că intenția premierului Ilie Bolojan de a le elimina privilegiile este „un atentat la independența Justiției“. Magistrații sunt lăsați la vatră la 47 de ani, cu pensie medie de 25.258 de lei. Dintre aceștia, doar 3.193 provin din contributivitate (adică din cât au plătit ei, de-a lungul scurtei cariere, la asigurările sociale), iar restul de 22.061 lei provin de la bugetul de stat. Adică de la noi, plebea. Cu alte cuvinte, lună de lună, noi toți, fraierii de coadă, scoatem din buzunare câte 22.061 de lei pentru a-i ține pe dânșii în cârcă. Pe de altă parte, îl avem pe vicepremierul demisionar Dragoș Atanasiu. Reformator sadea al statului de drept și cel uns premierește să pună țara asta pe roate. Satrap al corupției și măcelar al sifonarilor de bani publici. Un șpăgar sadea, între altele. Și directorii de companii de stat, plonjori în consilii de administrație în tot felul de regii autonome. Cu salarii sau indemnizații cât PIB-ul unui sătuc din Timbuktu. Vorba aceea: omul de doi lei se ține cu bani grei.
Ei bine, avem însă o altă categorie, cu o morală contrarie: nostalgicii prin empatie. Cei care, oricâte măsuri de genul acesta ar lua cineva, oricâte lepre ar scoate la mezat pentru un loc fruntaș la pușcărie, ei au sânge în instalație și suferă subit de inutilitatea responsabilității. Operând în logica: „De ce trebuie neapărat să schimbăm ceva în țara asta, dacă nouă ne e bine așa? Ce atâta gargară cu Europa asta? De ce trebuie să stăm noi ghiocel la Uniunea aia progresistă, pentru a întruni nu știu ce condiții ca să primim bani de la dânșii? Nu avem noi tot ce ne trebuie, lăsat de Dumnezeu pe pământurile strămoșești? Voi știți câte proprietăți și resurse fabuloase are balega din bătătură? Pe care până și pe aia vor să ne-o ia străinii!”
Xenofobi și alergici la civilizație, ei vor să rămână în Timbuktu. Să frece menta într-o țară malignă, în care să se facă ceva, dar să nu se schimbe nimic. Nu Europa e cea care ne-a adus în prăpădul de acum. Avem o întreagă clasă politică specializată în asta. Cu extremități tentaculare în toată stratificarea socială.
Ar fi vremea, poate, să circulăm fie și pe variante ocolitoare, însă cu drumuri civilizate.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
Starea de sănătate a fostului președinte Ion Iliescu s-a înrăutățit, au anunțat reprezentanții spitalului Agrippa Ionescu din Capitală.
Diagnosticat cu cancer pulmonar, Ion Iliescu se află de aproape două luni internat în Spitalul SRI „Agrippa Ionescu”, iar medicii au anunțat, în urmă cu câteva ore, că starea fostului președinte s-a deteriorat, iar organele au început să-i cedeze.
„În legătură cu starea de sănătate a domnului Ion Iliescu, internat în cadrul Spitalului Clinic de Urgență Prof. Dr. Agrippa Ionescu, vă informăm următoarele:
Starea generală a pacientului s-a deteriorat, la acest moment fiind critică, cu instalarea progresivă a disfuncțiilor multiple de organe, cu afectare respiratorie severă și rezervă ventilatorie semnificativ redusă.
Două persoane au fost rănite, sâmbătă după amiaza, într-un un accident rutier, produs pe A1, la km 274, pe sensul Sibiu-Alba.
Din primele cercetări efectuate a rezultat faptul că, în timp ce conducea un autoturism pe A1, spre Alba, un sibian în vârstă de 46 de ani nu ar fi adaptat viteza la condițiile de drum, ar fi pierdut controlul direcției de deplasare și ar fi derapat în afara părții carosabile.
În urma accidentului, conducătorul auto și o femeie în vârstă de 48 de ani, din Sibiu, pasageră în autoturism, au suferit vătămări corporale, fiind transportați la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale.
Două echipaje SMURD dintre care unul cu medic, o autospecială de descarcerare și una de stingere au intervenit la acest eveniment.
În accident au fost implicate trei persoane, doi adulți și un copil. Din fericire copilul în vârstă de 4 nu a fost rănit.
Bărbatul a suferit un traumatism la picior și multiple escoriații, iar femeie a suferit multiple traumatisme.
Cercetările sunt continuate de către polițiștii Biroului Investigații Criminale Sibiu, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu.
Vă reamintim faptul că, polițiștii Biroului de Investigații Criminale Sibiu au reținut o femeie, în vârstă de 30 de ani, din Porumbacu de Sus, cercetată pentru furt calificat.
În 27 iulie, în jurul orei 3:30, femeia ar fi pătruns fără drept în incinta unei societăți comerciale din municipiul Sibiu, de unde a furat mai multe pachete de țigarete.
În baza probatoriului administrat în cauză, polițiștii au luat măsura reținerii femeii pentru 24 de ore, urmând a fi prezentată unității de parchet competente, în vederea aplicării unei măsuri preventive.
Cercetările sunt continuate la nivelul Biroului de Investigații Criminale Sibiu, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu”, a spus, joi, Isabela Brad, purtătorul de cuvânt al ISU Sibiu.
Rareș-Andrei Neculau, clasa a XI-a, Colegiul Naţional “Vasile Alecsandri”, Galați;
Rareș-Felix Tudose, clasa a XII-a, Liceul Teoretic Internaţional de Informatică, București;
Mihai-Valeriu Voicu, clasa a XI-a, Liceul Teoretic Internaţional de Informatică, București;
Mircea Maxim Rebengiuc, clasa a XI-a, Colegiul Național de Informatică “Tudor Vianu”, București.
„Coordonarea științifică a lotului țării noastre a fost asigurată de reprezentanții Societății pentru Excelență și Performanță în Informatică (SEPI), care au asigurat selecția și pregătirea loturilor reprezentative: Marius Nicoli, Colegiul Național <> din Craiova, și Bogdan Ioan Popa, Universitatea București, iar cea organizatorică de către reprezentanți ai ministerului”, a transmis Ministerul Educației.
Ediția din acest an a început pe 27 iulie și se încheie duminică, 2 august. Ea are loc la Sucre, Bolivia, și reunește participanți din peste 90 de țări.
Manifestanții violenți de la protestul din luna martie a acestui an de la sediul Biroului Electoral Central au fost trimiși în judecată.
„La data de 01.08.2025, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București au dispus trimiterea în judecată a 19 inculpați, cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de ultraj, distrugere și tulburare a ordinii și liniștii publice.
În baza mijloacelor de probă administrate, procurorii au reținut, în esență, următoarea situație de fapt:
5 inculpați au comis infracțiuni de tulburare a ordinii și liniștii publice, prin proiectarea de panuri metalice și de obiecte dure în dispozitivul de jandarmi;
4 inculpați au comis infracțiunea de distrugere a unui autovehicul aparținând unui post de televiziune.
În urma violențelor exercitate fată de forțele de ordine desemnate să asigure ordinea și liniștea publică, au fost răniți un număr de 10 jandarmi.
Un inculpat a fost trimis în judecată în stare de arest la domiciliu, iar 18 inculpați în stare de control judiciar.
Cercetările au fost efectuate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București împreună cu Serviciul de Investigații Criminale și Serviciul Grupuri Infracționale Violente”, anunță procurorii.
Sculptorul Ovidiu Maitec a murit în 2006 și a lăsat în urma sa nu doar un număr de lucrări impresionante, ci și pe cineva care să-i poarte numele cu mândrie. Ștefan Maitec este fiul renumitului „succesor al lui Brâncuși”. Acesta a venit de curând în Sibiu, dar nu singur, ci împreună cu consoarta sa, Dana, și o seamă de lucrări ale tatălui său, „culese” de la nouă muzee din țară, dar și din colecții private.
Expoziția „Ovidiu Maitec 100”, prezentă în Palatul Brukenthal, poate fi vizitată până în data de 30 august. „Mama mea, Sultana Maitec, care a fost pictoriță și graficiană, a expus prin anii 80 în cadrul Muzeului Brukenthal, dar tatăl meu nu a avut ocazia. El iubea foarte mult Sibiul și iubea foarte mult Muzeul Brukenthal și visa în perioada comunistă să expună în Palatul Brukenthal. Nu a apucat în viață, dar noi, împreună cu fundația Maitec, am reușit să-i îndeplinim visul”, îmi spune Ștefan Maitec.
A lăsat aerul și lumina să pătrundă în materie
Lucrările aflate în cadrul muzeului datează din anii 1960 și continuă până spre sfârșitul vieții lui. „Până în anii 60, tatăl meu făcea sculpturi figurative, dar în urma primelor ieșiri în străinătate a început să-și facă un alt stil propriu. După ce România a luat atitudine împotriva Uniunii Sovietice, «gândirea culturii» de atunci a spus că ar fi bine să facem o deschidere spre occident.
Am fost singura țară din blocul comunist în care arta abstractă și arta modernă a fost permisă. Așa a ajuns și Maitec la Londra, unde a avut prima expoziție personală. Atâta timp cât marile galerii, marile muzee, marii critici de artă mondiali apreciau arta românească modernă, li se permiteau artiștilor să lucreze în această direcție. Era un soi de propagandă a culturii românești peste hotare. Așa a avansat arta românească modernă.
Cu prilejul ieșirilor din țară, tatăl meu vizitează Dresda (Germania). Acolo este foarte impresionat de ruinele de după război. Și cel mai important aspect, a observat ferestrele sparte și golurile acestora. I-au rămas în minte acele imagini și i-a venit ideea de a face perforații și de a lăsa aerul și lumina să pătrundă în materie. Spre sfârșitul anului 1967, când este o altă deschidere spre occident a României, niște galeriști din Anglia vin și descoperă opera lui și îl invită, împreună cu alți artiști români, la Festivalul de artă de la Cambridge. Acolo îi este prezentată arta lui, iar englezii sunt foarte impresionați. Maitec este acel artist care introduce lumina și aerul în materie. În acea vreme se vorbea de a patra dimensiune”, povestește fiul marelui sculptor.
Nenorocirea de la Revoluție
Arta lui Ovidiu Maitec, din spusele lui Ștefan, nu era una socială, ci punct modernă, dar totuși i s-a întâmplat o mare nenorocire în ziua de Crăciun a Revoluției Române. Atunci atelierul său, aflat în fața Televiziunii Române, a luat foc, în timpul schimbului de împușcături. „A pierdut peste 70 de sculpturi, atunci, aproape tot ce avea. După ce i-a luat foc atelierul, ministrul francez al culturii de atunci l-a chemat în Franța și îi oferă un alt atelier unde să lucreze”, continuă povestea Ștefan.
„Un amestec de arhaism și de tradiție ancestrală românească”
Arta lui Ovidiu Maitec este un amestec de arhaism și de tradiție ancestrală românească. „Dacă te uiți la operele sale, o să observi balamalele de lemn ale porților țărănești, cumpenele fântânilor, praporele, care este un semn religios, peretele și tronul. Sunt foarte multe elemente din viața cotidiană, nu neapărat simboluri. Brâncuși a luat elemente de la stâlpi și a făcut Coloana Infinitului, așa a pus-o în modernitate.
Brâncuși a luat simboluri, Maitec, în schimb, a luat elementul primordial, simplu, balamaua ușii, cumpăna de la fântână și l-a adus în modernism. A mers pe niște principii universal valabile, din acest fapt și în occident a avut succes, deoarece și aceștia aveau balamale, cumpene, steagul bisericesc. A «profitat» de universitatea limbajului artistic. Apoi a mers pe ceva foarte tehnic, majoritatea dintre sculpturile sale sunt mobile, se mișcă. Radarul, foarte modern în anii 60, se învârte, balamalele și ușile se închid și se deschid. El visa, înainte să moară, să facă un monument sub formă de radar din bronz în care tinerii să vină să introducă lasere în interiorul perforațiilor și să facă jocuri de lumini, iar radarul să se învârtă timp de 24 de ore într-o mișcare continuă”, spune Ștefan Maitec.
Stefan Maitec
Sculptorul iubea lemnele foarte mult
Maitec a avut norocul să fie în timpul vieții celebru, mai ales în anii 1970, când a ajuns în mari muzee din Europa. Mircea Eliade în acea perioadă spunea că este cel mai puternic moștenitor al lui Brâncuși. „Eu am copilărit în atelierul lui, era o bucurie, mă jucam cu uneltele sale, îl ajutam la sculpturile sale, dar doar ca un copil. El era foarte riguros și precis în ceea ce făcea, era conștient de valoarea lui și iubea lemnele foarte mult.
Lucra în special cu lemn de nuc, dar după ce i-a luat atelierul foc a început să lucreze cu lemn de stejar. Deoarece nu se mai găsea lemn de nuc în România, era ilegal ca să fie tăiat (încă este). Obișnuia să meargă la țăranii din Transilvania, în special, să facă rost de lemn. Când se năștea o fată, țăranul român tăia bradul, nucul, stejarul, ca să-i facă zestre fetei și punea lemnul la uscat până se va mărita. Lemnul trebuia să fie uscat douăzeci și ceva de ani”, povestește fiul marelui sculptor.
„O pictură a reflexiilor”
Ștefan Maitec este la bază scenograf. A terminat Academia de Arte Plastice în anii `80. Nu a vrut să-l urmeze pe tatăl său în arta sculpturii. „Având ca tată un «monstru în ale sculpturii», nu cred că eram vrednic să-i fiu succesor al muncii lui”, mărturisește acesta. L-a urmat totuși într-o privință: a plecat asemeni lui în Franța, unde este stabilit și astăzi. La ora actuală face fotografie împreună cu soția sa, Dana. La început au făcut portrete.
Soții Maitec au avut numeroase expoziții, în instituții importante, în țară și în străinătate, dar au fotografii prezente și în colecții private. „Semnăm pe fiecare fotografie «Dana și Ștefan Maitec»”. La un moment dat, au trecut de la portret la artă contemporană, inspirându-se chiar de la Ovidiu Maitec.
„În fotografia noastră lumina este cea care ne interesează. Noi construim niște basoleriefe din materiale de oglindă, în care prezentăm tot felul de culori și forme, iar oglindirea respectivă, reflexul oglinzii, noi îl fotografiem. Facem o pictură a reflexiilor. Singura modalitate de a capta reflexia este de a o fotografia sau a o filma, altfel nu există. Deci noi facem pictură cu reflexie, totul fiind foarte controlat. Nu obiectul contează, ci fotografia”, mărturisește Ștefan Maitec.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
Românii vor avea parte de o nouă minivacanță în luna august, cu prilejul sărbătorii Adormirii Maicii Domnului.
Vineri, 15 august 2025, este zi liberă legală, conform Codului Muncii. Astfel, salariații vor beneficia de un weekend prelungit, având trei libere consecutive: vineri (15 august), sâmbătă (16 august) și duminică (17 august).
Anul 2025 cuprinde un total de 17 zile libere legale, stabilite prin lege, corespunzătoare sărbătorilor naționale și religioase.
Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Elena Costache, spune că nu va accepta pachetul de tăieri, conform căruia vârsta de pensionare va crește la 65 de ani, iar pensia va fi 70% din salariul net al magistratului.
„Ar trebui să fac un calcul mic, nu l-am făcut încă. Acum o să îmi asum și un răspuns direct – da, mi se pare puțin și o să vă spun și de ce mi se pare puțin.
Haideți să vedem cât e un salariu mediu. La nivel de Curte de Apel, NET lunar: 20.000 de lei, are o virgulă… 346; Tribunal: 17.948; Judecătorie: 16.157.
Să aplicăm 70% din aceste sume. Ar fi 11.309 lei pensie. În ce condiții? Ca să ieși la pensie cu această pensie, ce înseamnă? La ce vârstă? 65 de ani. Dom’le, eu nu am nevoie să fac nimic ca judecător.
Și atunci toată lumea a fost de acord: să nu picăm în acest păcat al comparațiilor care nu-și au rostul.
Din toate punctele de vedere suntem unici, nu am de ce să mă feresc de acest cuvânt. În primul rând, omul la care faceți referire nu cred că a dat examenele pe care le-am dat noi ca să ajungem în profesie.
Nu este ușor să ajungi magistrat. Nu cred că are parte de munca pe care o desfășurăm și, credeți-mă, o spun cu tot respectul față de orice om care muncește”, a spus Elena Costache.
Întrebată ce le transmite angajaților care lucrează până la 65 de ani, care au restricții în ceea ce privește incompatibilitatea și încasează pensii de câteva mii de lei, Elena Costache a declarat că judecătorii și procurorii sunt unici și că meseria lor este una vocațională, care implică foarte multă presiune.
„Argumentele legate de justiție socială, de comparațiile cu alte segmente ale sectorului public, exact cum v-am spus, nu stau în picioare.
Nu putem să comparăm mere cu pere. Dorim să fim aduși noi magistrații pe aceeași linie din punctul de vedere al cuantumului pensiei și din punctul de vedere al vârstei de pensionare cu alte categorii sociale? Păi cum?
Dacă regimul nostru de incompatibilități și interdicții, răspunderea, volumul de muncă, complexitatea, condițiile de desfășurare ale activității sunt cele despre care am făcut vorbire.
Sistemul de justiție din România poate fi pus pe picior de egalitate cu orice alt segment din sectorul public, fără să nominalizăm? Repet, poate fi pus pe picior de egalitate sistem? Suntem una din cele trei putere ale statului.
Astăzi, pentru prima dată, pentru prima dată de când sunt în acest Consiliu și pentru prima dată de când sunt președinta Consiliului, de o jumătate de an, am simțit și trebuie să spun chestia asta pentru colegii mei și pentru toată lumea, că a avut loc un dialog și asta chiar m-a bucurat foarte mult între cele trei puteri”, a mai spus Elena Costache pentru Digi 24.
