E marţi dimineaţa. Trecut de ora 8 – căci cum altfel ai putea merge la cumpărături de porci. Un vânt îngheţat mătură zăpada de pe puţinele maşini adunate în faţa Pieţei Obor din Sibiu. Parcarea e aproape goală – ciudat lucru pentru o zi de târg. Maşinile pline cu porci în schimb, fac coadă la intrare. Zgribuliţi, cu toate că sunt înfofoliţi până-n dinţi, taxatorii de bilete sunt prezenţi la datorie, aşezaţi de-o parte şi de alta a porţii de fier. Nu departe, pe o masă improvizată, doi bărbaţi marchează „intrările” vânzătorilor într-un registru acoperit mereu cu o folie de plastic – protecţie pentru ninsoare.
1001 culori expuse la Primăria Sibiu
Primăria Sibiu găzduieşte în holul central până la sfârşitul lunii o expoziţie inedită: 1001 fotografii din Sibiu şi Braşov surprinse de voluntari în cadrul proiectului ,,1001 culori şi poveştile lor”. Organizatorul proiectului, Asociaţia Colors, şi-a propus să găsească lucrurile pozitive din cele două oraşe prin intermediul voluntarilor. Echipe din Sibiu şi Braşov au fotografiat cele două oraşe. Rezultatul: 1001 fotografii însoţite de poveşti ce arată tuturor sibienilor multitudinea de culori a oraşului în care trăiesc, dar şi a celuilalt oraş din proiect, Braşov.
Become – Asociaţia unde talentele îşi găsesc valoarea
Tinereţe şi artă Săptămâna aceasta Asociaţia Internaţională de Tineret BECOME, Youth&Arts s-a lansat oficial la Sibiu în cadrul unei conferinţe moderată de fondatorii asociaţiei – Cristina Roşu, Cătălin Grigoraş şi Radu Nechifor. Misiunea Asociaţiei Internaţionale de Tineret „BECOME” este de a susţine şi a încuraja evoluţia tinerilor artişti şi nu numai. Astfel, organizaţia poate deveni o rampă de lansare pentru toţi cei înzestraţi cu talent şi dornici de afirmare. Prietenie într-un cerc strâns – viaţa fără idealism este cu adevărat goală Cei trei tineri au pornit proiectul din dorinţa de a descoperi şi ajuta tinere talente, ei înşişi fiind artişti şi oameni care au luptat cu viaţa pentru a ajunge la un anumit nivel.
21 de ani de la Revoluţie
Sibiu 100% împreună cu Asociaţia Sibiu Decembrie ‘89 pentru a marca 21 de ani de la Revoluţie vă prezintă pe scurt firul evenimentelor de la Sibiu care ne-au adus democraţia. Veştile privind revolta de la Timişoara au cutremurat Sibiul. La Radio Europa Liberă se vorbea de zeci de mii de morţi. Acest lucru nu i-a speriat pe sibieni, au înfruntat riscul unui masacru şi s-au ridicat în sprijinul Timişoarei. Încă din 20 decembrie s-au format mai multe grupuri de acţiune care nu au ştiut unele de altele, care şi-au propus să ridice populaţia Sibiului împotriva dictaturii.
Noul sediul al Finanţelor la Sibiu, simbolul opulenţei
Aici sunt banii dumneavoastră
Marmură ,,de la nu se ştie cine (dar surse interne spun că provine de la firma ministrului Videanu), scaune de piele, mobilier la comandă, instalaţii high-tech, băi cu design şi produse de lux – în câteva cuvinte noul sediul al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Sibiu, inaugurat pe 23 august, fără conotaţii cu sărbătoarea naţională din comunism. La inaugurarea a participat şi preşedintele ANAF (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală), Sorin Blejnar. ,,Suntem atât de modeşti ăncât nu ne permitem să facem fast, tăieri de panglici cu politicieni, a declarat pentru presă directorul finanţelor sibiene, Grigore Popescu.
6 metri pătraţi pentru angajat, 60 pentru director
Clădirea nouă din complexul Dioda, are o suprafaţă totală de aproape 9.900 mp, de 3 ori mai mare decât sediul vechi de pe aceeaşi stradă. Pentru cei 382 de angajaţi sunt alocaţi în medie 6 mp de persoană, restul de spaţiu fiind destinat scărilor, sălilor de conferinţe şi cursuri, altor spaţii. Interesant că biroul directorului Popescu ocupă cel mai mare spaţiu, aproximat de noi la 60 de metri pătraţi, cu vedere la stradă. Şi secretara, care conform declaraţiilor lui Popescu, a ales culorile folosite la designul biroului său, a primit un birou pe măsură. Baia celor doi este doar o completare a luxului atât de ,,necesar în aceste vremuri de criză. Sala de conferinţe de 120 de locuri este deservită de scaune de piele, unul şi unul. Cupole de sticlă şi ferestre gigant desăvârşesc designul spaţiului de la etajul 1 unde se află biroul directorului şi sala de conferinţe. Doar un neajuns există pentru secretară. Deasupra cupolei de sticlă ce îi acoperă biroul se înalţă zidul placat în marmură al clădirii de 8 etaje. Din exeprienţa celorlalţi proprietari ai centrului de birouri de la Dioda, această marmură a căzut în timp, provocând pagube. Cel mai recent caz s-a petrecut chiar la vecinii Finanţelor, Direcţia Muncii.
Misteriosul etaj 8
Presa a fost invitată să vadă şi fotografieze/filmeze măreaţa realizare, desăvârşită mai ales în ultimii 5 ani de când este director Grigore Popescu, aşa cum s-a subliniat în nenumărate rânduri. Dar ajunşi la etajul 8, despre care aveam informaţii că găzduieşte două apartamente de protocol… ,,Accesul nu este permis acolo!, a fost replica dură a purt[toarei de cuvânt al instituţiei care se scuza că aşa a primit ordine. Altfel spus nu doar Trezoreria de la subsol nu este pentru ochii publicului, ci şi fantomaticul etaj 8. De ce fantomatic? în proiectul iniţial acesta nu exista, apoi a fost adăugat din motive tehnice, conform comunicatului de presă al instituţiei. Etajul găzduieşte în teorie casa celor patru lifturi, doar că are 204 mp. Reporterul Sibiu 100% ajuns la acest etaj a găsit mai multe uşi închise, toate cu ferestre vizibile din afară. Directorul Popescu, întrebat despre existenţa unor spaţii de cazare în clădire s-a bâlbâit în răspuns… Cert este că la vechiul sediu are intenţia de a amenaja mai multe spaţii de cazare şi de cursuri pentru o Şcoală de Finanţe, şcoală ce are săli de curs gata amenajate şi în noul sediu la etajul 7.
Bufet ca la Parlament
Giganticul complex de birouri Dioda este considerat al doilea ca mărime după Palatul Parlamentului. Acum este complet prin mutarea Finanţelor în ultimul corp, opus celui ocupat de CEC. Şi la aşa clădire nu putea lipsi un bufet pe măsură. Spaţios, elegant, cu preţuri ca la Parlament: mici. Bufetul este situat la Subsol 1, chiar peste Tezaur. Nici un meniu aici nu depăşeşte 10 lei.
Parcare privată sau la liber pe stradă
Problema parcărilor din zonă va deveni şi mai mare odată cu mutarea Finanţelor în complex. Soluţia directorului Popescu oferită acum 3 săptămâni era parcarea privată deschisă, ce coincidenţă!, cu o săptămână în urmă, în spatele complexului pe locul unei foste centrale termice cumpărate de magnatul Ilie Carabulea. Aici accesul se face doar pe bază de cartelă şi abonament. Totul fiind electronic şi supravegheat video. Popescu şi-a sfătuit angajaţii să parcheze acolo. Dar la inaugurare, în prezenţa preşedintelui ANAF, care a comentat asupra situaţiei parcărilor, directorul Popescu a indicat ca loc de parcare toată strada Calea Dumbrăvii, parcările la liber ale Primăriei şi apoi cele două parcări private din zonă. Parcarea din spatele instituţiei este administrată de firma TINET, aceeaşi care s-a ocupat şi de dotare cu echipamente audio-video, internet şi telefonie a instituţiei. Tot ei au căştigat şi licitaţia de dotare a noii clădiri a Consiliului Judeţean Sibiu, dar şi a altor instituţii sibiene.
Arhivă de 3 km
O problemă majoră pentru managementul instituţiei este arhiva care ocupă deja 3 km liniari pe rafturi şi creşte. ,,La arhivă sunt 6 dezumihicatoare pentru problemele de umiditate, declară directorul Popescu referitor la condiţiile de umiditate de la subsolul clădirii, ce afectează şi alte instituţii din complex. în privinţa dotărilor clădirii, aerul condiţionat a fost instalat doar la parter, mezanin, etajul 1 şi 2. Iar senzorii de fum doar la tezaur şi centrala termicăl, ceea ce ridică întrebări privind avizul dat de cei de la ISU pentru clădire. în schimb camerele de supraveghere video sunt omniprezente în clădire, alături de plasme ce rulează schemele de arnajare a birourilor şi feţele tuturor angajaţilor din respectivele birouri.
CASETA
Bani, bani
Valoare totală a investiţiei este de 9,5 milioane euro, din care 6,7 milioane investiţi după 2005, când Grigore Popescu a fost numit director.
Călin Blaga
Arhivele Naţionale Sibiu – trecut, prezent, viitor
Interviu cu Alexiu Tatu, şeful Direcţiei Judeţene Sibiu a Arhivelor Naţionale Reporter: Care este rolul Arhivelor Naţionale? Alexiu Tatu: Arhivele Naţionale sunt o componentă esenţială a patrimoniului cultural al României şi îndeplinesc funcţia de memorie a culturii şi civilizaţiei de-a lungul timpului. Documentele aflate în depozitele Serviciului Judeţean Sibiu al Arhivelor Naţionale sunt martorii principalelor transformări istorice în toate domeniile şi ele relevă istoria românilor, germanilor, maghiarilor şi secuilor din Transilvania din prima jumătate a sec.
Mesajul primarului Klaus Iohannis cu ocazia Crăciunului
Dragi sibieni, Ne mai despart doar câteva zile de Crăciun, iar atmosfera sărbătorilor de iarnă a început să se simtă în întreg oraşul şi în casele fiecăruia. Crăciunul, una din cele mai importante sărbători ale creştinătăţii, este încărcat de speranţă şi bucurie şi ne oferă prilejul de a sta alături de cei dragi şi de a ne regăsi resursele interioare pentru a depăşi obstacolele care apar în mod inevitabil pe parcursul unui an. Deşi bucuria sărbătorilor este poate umbrită anul acesta de contextul dificil în care ne aflăm, eu sper ca, alături de cei dragi, sărbătorile de anul acesta să vă aducă mai mult optimism şi, cu forţele refăcute, să puteţi trece mai uşor peste greutăţi.
Sărbători fericite!
Aceasta fiind ultima ediţie din acest an a ziarului Sibiu 100% vreau să vă urez şi eu în numele echipei sărbători fericite şi La mulţi ani! ªi pentru că nu veţi mai primi ziarul Sibiu 100% până în 15 ianuarie 2011 m-am gândit în cele ce urmează să ne reamintim de anul 2010. Un an de criză pentru toată România, resimţită şi la Sibiu. Firmele mici şi de la noi au închis multe porţile, firmele mari au redus personalul. Instituţiile de stat au fost forţate să reducă salariile cu 25%, apoi şi personalul. Administraţiile locale s-au pricopsit cu spitale şi alte instituţii.
Brad simplu românesc
Drumuri troienite, întinderi de gheaţă. Geamuri aburite şi clinchet îndepărtat de clopoţei. Copiii îmbujoraţi de focul din sobă, cuminţi şi sfioşi, în aşteptarea lui Moş Crăciun. O scenă idilică a unui Crăciun fericit din care bradul înalt, drept, strălucitor, încărcat de beteală, luminiţe şi globuri, nu lipseşte niciodată. Obiceiul împodobirii pomului de iarnă este la fel de important astăzi ca şi bucatele alese sau cadourile inspirate şi rimează în sufletele multora dintre noi cu armonia, căldura sufletească şi pacea din prag de sărbători. În timpul goanei anuale după brazii de Crăciun care sunt, ca de obicei, prea scumpi, prea mici, prea neecologici – veşti bune pentru toţi nemulţumiţii: nu a fost întotdeauna aşa.
De 14 ani creştem împreună
Evoluţie continuă De la 1 client pe oră în 1997 când s-a deschis primul magazin Sory, acum reţeaua de magazine Sory deserveşte în medie 100 de clienţi pe oră. De la un magazin, un angajat şi un serviciu oferit (xerox alb-negru), Sory a ajuns prin forţe proprii la 4 magazine, 28 de angajaţi şi zeci de servicii oferite. Totul prin efortul unui tânăr sibian, Sorin Tarcea lansat în afacerea Sory încă din vremea studenţiei pentru că a observat o lipsă pe piaţa de profil din oraş. Echipă tânără Sory oferă condiţii bune de lucru pentru salariaţi, majoritatea tineri.
VIP-urile locale petrec sărbătorile la
VIP-urile locale petrec sărbătorile la În acest an majoritatea personalităţilor locale aleg să petreacă atât Crăciunul, cât şi noaptea dintre ani, în sânul familiei, la Sibiu. Se pare că nu criza i-a determinat să renunţe la destinaţii exotice, ci aleg această variantă deoarece, spun ei, sunt tradiţionalişti. Preferă o masă îmbelşugată şi liniştită alături de cei dragi, colindători şi bradul de Crăciun. Ziarul Sibiu 100% transmite pe această cale tuturor colaboratorilor şi cititorilor, Sărbători Fericite, un An Nou Fericit şi cât mai multe realizări! Klaus Iohannis, primarul municipiului Sibiu: ,,Voi petrece Crăciunul şi noaptea dintre ani acasă.
Plătim la medic
A fost aprobat proiectul de lege privind coplata. Astfel, de anul viitor, mecanismul de coplată, prin tichetul moderator pentru sănătate va intra în vigoare. Ministrul Sănătăţii, Cseke Atilla, a subliniat că acest mecanism de coplată va duce la conştientizarea populaţiei faţă de costurile pentru sănătate şi la responsabilizarea faţă de consumurile proprii de servicii. Sistemul de coplată se va aplica în medicina primară, la medicul de familie, la medicul specialist şi în spitale, însă nu şi pentru asistenţa medicală de urgenţă. Pentru contribuţia personală a serviciului medical pacientului i se va elibera un document numit tichet moderator pentru sănătate, prin care se face dovada realizării actului medical şi a plăţii acestuia.
