Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei Eures România, 292 locuri de muncă vacante, după cum urmează:
Austria – 1 loc de muncă pentru: tinichigiu;
Danemarca – 40 locuri de muncă pentru: tehnician construcții navale ( instalator de corpuri /plăci navale), tehnician mecanic ( naval), instalator țevi (tubulator naval), sudor (naval), electrician nave;
Germania – 51 locuri de muncă pentru: operator stivuitor, lucrător ajutor la prelucrarea metalelor, electrician, sudor MAG, lucrător fermă;
Irlanda – 41 locuri de muncă pentru: îngrijitor persoane, lucrător în industria cărnii, lucrător la întreținerea plantelor, asistent cazare, asistent bucătar/barman, recepționer, asistent manager restaurant cu servicii rapide, operator întreținere teren de golf, coordonator operatori întreținere teren de golf;
Italia – 71 locuri de muncă pentru: lucrători în domeniul sportului și al pregătirii fizice – animator/animatoare centru de vacanță, șofer autobuz, specialiști în vânzări, marketing și relații publice, lucrători în gospodărie ;
Letonia – 2 locuri de muncă pentru: inginer de testare, inginer mecanic ;
Malta – 3 locuri de muncă pentru: (Senior) Dezvoltator software – BAS (Business Administration Systems), inginer electrician;
Norvegia – 52 locuri de muncă pentru: muncitor în producție – industria piscicolă, patiser/șef patiserie;
Olanda – 21 locuri de muncă pentru: angajat în sera de flori, angajat în industria alimentară -producția de brânză, angajat în industria alimentară ;
Snus-ul,un nou tred în consumul de substanțe nocive în școlile sibiene. „Inofensivele” pliculețe sunt la limita legii. Poliția și Inspectoratul Județean nu au detectat încă fenomenul, deși tot mai mulți adolescenți cu care am discutat confirmă această practică între colegii lor. Ce spun legislația, medicul și psihologul.
Au trecut vremurile în care, ca părinți, puteați să vă dați seama dacă copilul dumneavoastră fumează. Acum, cei mai mulți tineri folosesc Vape, așa că mirosul tradițional de nicotină a fost înlocuit cu arome tropicale, discrete și ușor de ignorat. Din păcate, lucrurile devin și mai îngrijorătoare atunci când nu puteți observa nici măcar aceste indicii despre „activitățile” copiilor voștri. La ce mă refer? La snus-uri sau pouch-uri. Mulți dintre voi nu sunteți familiarizați cu acest termen și, probabil, vă întrebați despre ce e vorba, când auziți de el. Tinerii, însă, îl cunosc foarte bine.
De luni bune, am tot auzit acest termen, iar întrebând în stânga și-n dreapta, am aflat tot mai multe lucruri. Din păcate, unele destul de triste. Snus-urile sunt produse din tutun fără fum, sub formă de pliculețe mici care conțin tutun umidificat, sare și diverse arome. Acestea se plasează sub buză (de obicei sub buza superioară), iar nicotina este absorbită prin mucoasa bucală. Practic, nu vă puteți da seama dacă copilul dvs. consumă astfel de produse decât dacă îl verificați la gingii – lucru destul de absurd, să îți controlezi gingiile copilului după ce vine de la școală.
Cum adică după ce vine de la școală? Aflând tot mai multe despre snus, am descoperit, de la câțiva tineri, că și în liceele din Sibiu se practică un astfel de consum. Am crezut că se exagerează, până când algoritmii TikTok mi-au livrat o mulțime de videoclipuri în care elevii își plasează astfel de pliculețe sub gingie, chiar în timpul orelor, cu profesorul în clasă.
Diferența principală dintre snus și pouch-urile cu nicotină constă în conținutul lor:
Snus conține tutun umidificat, sare și arome. Este un produs tradițional suedez, derivat din tutun, și eliberează nicotină prin plasarea sub buză.
Pouch-urile cu nicotină (cunoscute și sub numele de „nicotine pouches”) nu conțin tutun, ci doar nicotină sintetică sau extrasă din tutun, împreună cu agenți de umectare, îndulcitori și arome.
Ambele produse sunt utilizate în mod similar (plasate sub buză), dar pouch-urile sunt considerate o alternativă fără tutun la snus.
Și totusi, de unde până unde a apărut Snus-ul?
Snus-ul este un produs tradițional suedez, utilizat ca alternativă la fumat, cu o istorie ce datează din secolul al XVIII-lea. Inițial, tutunul măcinat fin era folosit sub formă de praf de prizat (snuff), însă suedezii au început ulterior să-l umezească, dând naștere variantei moderne de snus. De-a lungul timpului, acest produs a devenit extrem de popular în Scandinavia, în special în Suedia, unde face parte din cultura locală. Nicotina din snus este absorbită prin membranele mucoase ale cavității bucale, fără a fi nevoie să fie mestecat sau scuipat. Acesta se menține sub buză timp de câteva minute până la o oră, după care poate fi îndepărtat. Pare că nu e foarte nociv, așa-i? Abia de-acum începe „distracția”.
Snus-ul este comercializat în cutii de dimensiuni reduse, care în trecut erau realizate din porțelan, lemn, argint sau chiar aur. În prezent, varianta porționată este ambalată în cutii de plastic, fiecare conținând între 20 și 24 de pliculețe, cu o greutate cuprinsă între 0,75 și 1 gram per porție. Snus-ul este considerat de unii mai puțin dăunător decât țigările clasice, deoarece nu implică arderea tutunului, principalul factor care generează niveluri ridicate de substanțe chimice nocive în fumul de țigară. Totuși, snus și alte produse orale fără fum conțin nicotină, care provoacă dependență și nu este lipsită de riscuri.
SNUS-ul, ilegal în Romania
Caracteristicile principale ale snus-ului:
Conține tutun: Este produs din tutun măcinat amestecat cu sare, apă și arome.
Origine tradițională: Utilizat în special în țările nordice, fiind o alternativă mai sănătoasă la fumat.
Mai puternic: Conținutul de nicotină și efectul său sunt, în general, mai puternice decât ale pouchurilor de nicotină.
Legalitate variabilă: Este interzis în Romania și în multe alte țări din Uniunea Europeană, potrivit etutun.ro.
Snus este un produs ilegal în România încă din 2001, când produsele din tutun oral au fost interzise. Mulți îl confundă cu pliculețele cu nicotină sau nu cunosc diferența dintre ele.
Pliculețele cu nicotină sunt complet legale, deoarece nu conțin tutun, spre deosebire de snus, care rămâne interzis de peste 20 de ani. Confuzia este de înțeles, însă e important de reținut că, dacă aceste pliculețe ar conține tutun, nici ele nu ar putea fi comercializate legal.
Oficial, snus-ul (adică pliculețele cu tutun umidificat) este interzis în România conform legislației UE, care interzice vânzarea produselor din tutun pentru uz oral, cu excepția tutunului pentru mestecat. Totuși, în realitate, snus-ul este disponibil în multe magazine și online.
Conform Legii nr. 64/2024, comercializarea pliculețelor cu nicotină pentru uz oral (pouch-uri) este reglementată strict în România. Deși nu sunt complet interzise, acestea trebuie să respecte un conținut maxim de 20 mg de nicotină per pliculeț.
În schimb, snus-ul, care conține tutun, rămâne interzis în România, conform legislației naționale și europene. Comercializarea acestuia constituie contravenție și poate fi sancționată cu amenzi între 75.000 și 100.000 de lei, precum și cu interzicerea de la vânzare a produselor neconforme.
Cât de periculos este snus pentru sănătate?
Deși snus este considerat mai puțin periculos decât fumatul, utilizarea sa pe termen lung prezintă riscuri semnificative.
Dependența de nicotină. Snus conține nicotină, o substanță extrem de adictivă, care poate crea dependență și îngreuna renunțarea.
Probleme orale. Poate cauza gingivită, retragerea gingiilor și leziuni ale mucoasei bucale.
Cancer. Deși riscul de cancer pulmonar este redus față de fumat, snus a fost asociat cu un risc crescut de cancer oral, esofagian și pancreatic.
Boli cardiovasculare. Nicotina crește tensiunea arterială și ritmul cardiac, sporind riscul de hipertensiune și infarct.
Sarcină. Poate duce la complicații precum naștere prematură și greutate mică la naștere.
Deși unele studii contestă anumite riscuri, utilizarea snus-ului rămâne nocivă pentru sănătate.
Accesibil pentru oricine
Pe un site de cumpărături des folosit de români este listat produsul „Snus Superslim xxxxxxxx 15g, 33mg/g nicotină, alb”, care ridică suspiciuni privind legalitatea comercializării sale la noi în țară.
Conform legislației naționale și europene:
Dacă acest produs conține tutun – se încadrează în categoria snus, un produs ilegal în România din 2001, conform Directivei Europene privind produsele din tutun.
Dacă este un pouch cu nicotină fără tutun, dar conține peste 20 mg de nicotină per pliculeț, încalcă Legea nr. 64/2024, care impune această limită pentru produsele de uz oral.
Fiind comercializat sub denumirea „snus” și având o concentrație de 33 mg/g de nicotină, acest produs ridică semne de întrebare asupra respectării legislației. Pentru a stabili clar ilegalitatea, este necesară verificarea etichetei produsului sau solicitarea unor detalii suplimentare privind conținutul exact de nicotină per pliculeț.
Produsul Pouch Nicotină Snus 77xxxxxxxxxxx40mg/g (20mg/pouch) poate încălca legislația din România, conform noilor reglementări:
Denumirea „Snus”. Deși produsul este etichetat ca „pouch de nicotină” și nu conține tutun, utilizarea termenului „snus” poate fi înșelătoare, deoarece snus-ul autentic este ilegal în România, conform Directivei Europene 2001/37/CE.
Concentrația de nicotină. Conform Legii nr. 64/2024, în România este permisă comercializarea pungilor cu nicotină doar dacă nu depășesc 20 mg de nicotină per pliculeț. Acest produs are exact 20 mg/pouch, ceea ce îl situează la limita maximă legală.
Posibile probleme de conformitate. Deși produsul este promovat ca fiind fără tutun și legal, este esențială verificarea etichetei și a autorizației de comercializare pentru a se asigura că respectă toate reglementările în vigoare.
Astfel, acest produs este discutabil din punct de vedere legal, iar autoritățile ar trebui să verifice conformitatea sa pentru a preveni eventualele încălcări ale legislației în vigoare.
Ce spune Poliția Sibiu
În urma solicitării Sibiu 100%, Inspectoratul de Poliție Județeană Sibiu ne-a comunicat următoarele: „Informațiile solicitate nu intră în sfera de competenţă a atribuțiilor Inspectoratului de Poliţie Județean Sibiu. Vă mulțumim pentru încrederea acordată şi vă asigurăm de întreaga noastră disponibilitate în rezolvarea problemelor ce intră în competenţa informațiilor de interes public”.
Ce spune Inspectoratul Școlar Județean Sibiu
ISJ Sibiu ne-a transmis că nu au fost semnalate cazuri de consum de snus în școlile și liceele din municipiu: „În Statutul elevului se menționează ca acestora le este interzis să dețină, să comercializeze sau să consume toate categoriile de produse care conțin tutun sau țigări electronice în încinta spațiului școlar”. Cât despre prezența acestui fenomen în școlile sibiene, IȘJ spune că nu are sesizări în acest sens. Aceasta, în condițiile în care mulți dintre adolescenții cu care am discutat confirmă acest fapt.
Ce spune medicul stomatolog
Pentru a afla și mai multe informații despre cât de nociv este consumul de pliculețe cu nicotină și snus, am stat de vorbă cu Sabina Borzea, medic stomatolog:
„Ca medic dentist, am întâlnit tot mai mulți pacienți tineri care folosesc astfel de pliculețe mici care conțin tutun fin măcinat și arome. Acestea se plasează între gingie și buză, unde rămân timp de câteva minute. În această perioadă, nicotina și alte substanțe chimice sunt absorbite direct prin mucoasa bucală, iar utilizatorii percep o senzație de relaxare sau energie temporară.
Aceste produse, aparent inofensive, au un impact semnificativ asupra sănătății orale.
Snusul poate provoca inflamații și iritații la nivelul gingiilor, favorizând retracția gingivală. Astfel, rădăcinile dentare devin expuse, crescând riscul de sensibilitate sau carii radiculare. Mai grav, nicotina reduce fluxul sangvin la nivelul țesuturilor, ceea ce favorizează dezvoltarea bolii parodontale, o afecțiune cronică ce poate duce la sângerări gingivale, respirație urât mirositoare și chiar pierderea dinților.
Am întrebat-o pe Sabina daca există riscuri de cancer oral asociate cu utilizarea snusurilor: „Deși promovate ca o alternativă «mai sigură» la fumat, acestea conțin substanțe cancerigene, care pot cauza leziuni precanceroase, cum ar fi leucoplazia – pete albe pe mucoasa orală care pot evolua către forme maligne. Utilizarea frecventă crește riscul de carcinom scuamos al cavității bucale, o formă severă de cancer. Snusurile nu sunt doar un obicei trecător, ci o amenințare serioasă pentru sănătatea orală. Dacă le utilizați, consultați un medic dentist pentru a monitoriza eventualele complicații. Prevenția este esențială pentru a proteja sănătatea pe termen lung”.
Ce spune psihologul
Psihologul autonom Raluca Moghior a răspuns la câteva întrebări legate de consumul de snus în rândul tinerilor, oferind o perspectivă profundă asupra cauzelor acestui comportament și a modalităților prin care poate fi prevenit sau combătut. Raluca subliniază că o greșeală frecventă este tendința adulților de a oferi sfaturi fără a încerca să înțeleagă motivele din spatele comportamentului unui tânăr. În loc de interdicții directe precum „Nu este sănătos și nu îți face bine!”, ar fi mai util ca aceștia să fie întrebați: Care este motivul pentru care ai vrut să încerci? Ce se ascunde în spatele dorinței tale?
Care sunt pașii pentru a combate dependența de nicotină în rândul tinerilor
„Pentru început e nevoie să înțelegem că în rândul tinerilor, din dorința de apartenență la un grup, de cele mai multe ori apare consumul de nicotină. Asta înseamnă că acest comportament poate reprezenta doar o etapă din viața sa și nu un comportament definitoriu. Adolescența este o perioadă de impact major pentru dezvoltarea creierului, iar nicotina afectează circuitele cerebrale responsabile de învățare și de controlul atenției, și crește susceptibilitatea pentru comportamente adictive”, explica Raluca.
Dacă ar fi să contureze un ghid practic pentru a combate dependența de nicotine, acesta ar include următoarele aspecte:
– Nu cere copilului tău ceea ce tu nu poți gestiona ca și adult! Prin urmare dacă ești consumator de nicotină, încercă să rămâi un exemplu sănătos și să-ți gestionezi dependența, astfel încât tânărul să observe cum ia naștere motivația și ambiția chiar din partea ta ca și părinte.
– Avem nevoie de intervenții diversificate pentru a preveni sau a reduce acest comportament, prin urmare descoperiți care este cauza declanșatoare ca să puteți avea succes în combaterea acestei acțiuni. Analizați nevoile emoționale ale tinerilor și oferiți-le șansa de a fi ascultați cu empatie și atenție pentru a le observa propria lor opinie legată de consumul de nicotină, iar din ipostaza acesta se pot naște strategii de abordare personalizate.
– Când suportul părinților și a cadrelor didactice nu acționează eficient, alegeți ajutorul unui specialist. Specialistul are la îndemână tehnicii și strategii prin care poate elimina acest comportament, adesea atât ședințele individuale sau întâlnirile de grup terapeutice au obiective clare prin care comportamentele adictive sunt gestionate în beneficiul tânărului.
Cum afectează consumul de snus comportamentele sociale ale tinerilor?
Psihologul avertizează că snusul nu este lipsit de riscuri, chiar dacă se prezintă într-o formă diferită față de alte produse pe bază de nicotină: „În primul rând, e cazul să nu ne amăgim și să nu privim acest tip de tutun ca și cum ar fi lipsit de riscuri. Modul în care se utilizează, prin plasarea lui între gingie și buza superioară și varietatea de arome îl face diferit, dar în esență vorbim despre aceleași riscuri. Nevoie de afirmare, nevoia de apartenență și, mai mult, validarea sunt elemente cheie pentru care tânărul își modelează comportamentul în funcție de ce se apreciază din exterior, la nivel social”.
Psihologul Raluca Moghior subliniază că părinții și cadrele didactice ar trebui să fie atenți la grupul din care face parte un tânăr și la interesele acestuia. Observarea comportamentului poate oferi indicii importante despre o posibilă dependență de snus. Este esențial să se analizeze eventualele schimbări de atitudine, cum ar fi tendința de retragere, anxietatea sau introversia bruscă. De asemenea, o transformare radicală a personalității, cum ar fi trecerea de la timiditate la o dezinvoltură exagerată, poate fi un semnal de alarmă.
Fiecare schimbare de comportament trebuie privită cu atenție, iar abordarea ideală presupune menținerea unei conexiuni autentice cu tinerii. Sprijinul, comunicarea deschisă și utilizarea unor exemple clare și relevante sunt esențiale. În schimb, intimidarea sau impunerea autorității de adult pot avea efecte contrare, îndepărtând tânărul în loc să-l ajute.
Bugetarii vor beneficia în perioada următoare de minivacanțe prelungite de Paște și 1 Mai, iar elevii de o vacanță de 10 zile.
Vacanța de Paște pentru elevi începe vineri, 18 aprilie, și se incheie duminică, 27 aprilie. Cursurile se reiau luni, 28 aprilie, odată cu modulul cinci de învățare, care se va încheia pe 20 iunie.
Pe lângă zilele libere legale, guvernul poate decide acordarea unor zile libere suplimentare pentru bugetari, care ulterior trebuie recuperate.
De asemenea, este posibil ca autoritățile să aprobe zile libere suplimentare în perioada sărbătorilor de iarnă, pentru a prelungi vacanța de Crăciun și Anul Nou.
Trump (om de afaceri, să nu uităm asta) vrea pace în Ucraina din două motive. Poate chiar din trei. Războiul e pierdut şi America trebuie să-şi spele obrazul; resursele naturale ale Ucrainei şi oportunităţile de afaceri într-o ţară în reconstrucţie după război îi fac cu ochiul; şi mai e urgenţa de a demonstra rivalului emergent, China, că la pupitrul concertului politic al lumii sunt (încă) Statele Unite.
Putin (vulpe politică, să nu uităm asta) vrea pace, dar prin capitularea Ucrainei! Vrea garanţii că aceasta nu va intra niciodată în NATO, căci este cel mai bun tampon la graniţa de vest a Rusiei; şi nu va da niciun metru înapoi de pe poziţiile cucerite până acum.
Uniunea Europeană – mai bine zis motorul franco-german al ei – vrea război. Bineînţeles, dus pe teritoriul altora! Din trei motive: le-ar rezolva economiile în prăbuşire; ar şterge urmele fărădelegilor şi crimelor împotriva umanităţii – vezi teroarea covid şi vaccinarea forţată – pe care le-au săvârşit sub comanda diabolică de la Bruxelles; şi le-ar satisface orgoliile imperiale, mai ales Franţei, zădărâtă cu băţul prin gard de Perfidul Albion, căci Anglia are întotdeaun un plan B în interes propriu, când e vorba să le tragă clapa tuturor.
Şi pentru că pare să-i scape Bruxellului din mână viţelul cel gras, Ucraina, pare să-i surâdă un alt joc periculos: Balcanii!!! Sper din toată inima să nu am dreptate. Dar încep să pricep avertismentul Sfântului părinte Arsenie Boca: „România va fi înconjurată de flăcări. Românii să se întoarcă în ţară, că vor vrea să vină şi nu vor mai putea”. Cineva zgândăre Balcanii, care au o rană nevindecată – cioburile fostei Yugoslavii. O scânteie e de ajuns pentru ca acest etern butoi cu pulbere să sară iar în aer şi să dea foc Europei, cum a mai făcut-o în istorie!
Iar în acest contex politic – pe cel economic nici nu-l mai amintesc, pentru că şi ăsta stă să ne explodeze în faţă –, fraţi români şi creştini, situaţia României este atât de dificilă, încât nu ne mai rămâne decât umorul, celor care îl mai au.
Nu avem preşedinte, că ce avem este doar o fantoşă, nu avem guvern, că ce avem este doar o gaşcă, nu avem Constituţie, că ce am avut a fost călcat în picioare. Suntem o corabie în derivă, fără pânze, fără cârmă. Am agăţat pe funia prezidenţialelor câteva izmene rupte în fund de atâta lustru, dat scaunelor puterii timp de mai bine de un sfert de veac, în care suflă din toţi bojocii o adunătură de fosile pokeriste, care mai cred că fac jocurile în România, în nădejdea că până la urmă una din izmenele astea rupte-n fund va flutura pe catargul de la Cotroceni.
Aş spune că sunt o ruşine naţională toate goangele astea care se cred preşedinţi, dar ei nu au ruşine pentru că nu se raportează la niciun reper moral. Sunt mult mai mult decât atât. Sunt ucigaşii cetăţii! Care nu înţeleg psihologia neamului pe care cred că-l conduc.
Marii duhovnici ai neamului românesc ne-au avertizat demult că, părăsind matca străbună în care acest popor curge după Legea lui Hristos de două milenii, vom intra în robia babiloniană.
Tot ei ne luminează că, efectul căderii duhovniceşti în plan raţional este o ieşire generală din minţi, în plan emoţional este o intrare generală în depresie şi nelinişte interioară, în plan fizic înseamnă boală, iar în plan social ajungem de nimeni nu se mai împacă cu nimeni. Lumea întreagă e un turn Babel! Iar Balcanii – butoiul cu pulbere pe care şedem toţi! Doamne apără şi păzeşte!
Săptămâna aceasta, Comisia Europeană a publicat cifrele preliminare privind decesele rutiere pentru 2024. Aproximativ 19 800 de persoane au fost uciseîn accidente rutiere în UE anul trecut, o ușoară scădere de 3 % în comparație cu 2023. Chiar dacă numărul deceselor cauzate de accidente rutiere a scăzut mai mult în 2024 decât în 2023, ritmul general de îmbunătățire rămâne prea lent, iar majoritatea statelor membre nu sunt pe cale să îndeplinească obiectivul UE de a reduce la jumătate numărul deceselor cauzate de accidente rutiere până în 2030.
Din cele 30 de state analizate, România înregistrează, în continuare, numărul cel mai ridicat de decese provocate din cauza accidentelor rutiere. Astfel, țara noastră deține recordul de 77 de persoane ucise la 1 milion de locuitori (aproximativ 1.500, în anul 2024), în timp ce Bulgaria, următoarea țară aflată în topul negru al deceselor, a avut 74/milioane (puțin peste 500 de persoane) care și-au găsit sfârșitul pe drumurile publice. Altfel spus, în România, în fiecare zi mor 4-5 persoane în accidente rutiere, potrivit Institutului Național de Statistică. Și sunt grav rănite 10, la care se adaugă încă 70-80 de persoane rănite ușor.
La polul opus, Suedia și Danemarca rămân cele mai sigure țări în ceea ce privește siguranța rutieră, cu rate scăzute de mortalitate de 20 și, respectiv, 24 de decese la un milion de locuitori.
De peste 30 de ani, România e deficitară la capitolul „drumuri de bun simț”. În toată această perioadă, mii de oameni au murit și mor pe drumurile țării din cauza lipsei autostrăzilor și a ignoranței crase a celor care ne-au guvernat. Și promis, cu fiecare campanie electorală, un adevărat păienjăniș de autostrăzi care să străbată țara în lung și în lat, una lângă alta și una peste alta. S-au cheltuit sume incredibil de mari pe tot felul de studii, proiecte tehnice, au fost încălcate termene, reziliate contracte. Și oamenii au murit în continuare. Doar în ultimii 10 ani au fost uciși în trafic peste 15.000 de persoane, echivalentul unui oraș puțin mai mare decât Avrig.
Nu doar lipsa autostrăzilor face însă ca infrastructura românească să fie una periculoasă pentru viețile șoferilor, pasagerilor, pietonilor și altor persoane implicate în traficul rutier. Ci și faptul că cea existentă nu face față unui trafic intens. 90% din drumurile din România au doar douăbenzi (câte una pe sens), ceea ce crește semnificativ riscul producerii de accidente.
Asistăm, de ani și ani, la un adevărat genocid național, prin care ignoranța celor responsabili de infrastructura României face victime. Ici și colo, în ultimii doi-trei ani, s-au mai deschis câte 10-15 km de autostradă. Disputați și inaugurați cu surle și trâmbițe când de un partid politic, când de altul. De aceleași forțe politice amnezice la etapele guvernărilor în care doar au sifonat banii publici și au refuzat cu obstinație să construiască viitorul.
Și când spun asta, rememorez o discuție cu un președinte PSD dintr-un județ al Moldovei care, într-un cerc restrâns, se plângea că Dragnea e îngrijorat că nu mai poate opri construcția autostrăzii în zonă. Pentru că odată cu infrastructura, economia locală va crește, orașele se vor dezvolta „ca în Ardeal sau Banat”, iar bazinul lor electoral, format în semnificativă parte din votanți dependenți de sectorul de stat și asistenți social, se va deștepta și va migra spre alte opțiuni politice.
Suntem pe primul loc în Europa la numărul de decese cauzate de accidentele rutiere! Câți dintre noi trebuie să mai moară ca să avem, în sfârșit, autostrăzile mult promise?
Numit recent director interimar al Muzeului Național de Istorie a României din București, în urma scandalului cu furtul coifului dacic, Ovidiu Țentea a discutat, în exclusivitate, cu Sibiu 100%. Ovidiu este de loc din Dumbrăveni, județul Sibiu, iar după spusele sale, capitala nu l-a făcut să-și uite originile.
„Sibiul, un oraș care a rămas în sufletul meu”
Ovidiu Țentea a fost pasionat de mic de istorie, mai ales de arheologie, iar după terminarea liceului, a urmat studiile universitare la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, după care studiile aprofundate și doctoratul în Istorie Antică şi Arheologie. Studiile postdoctorale le-a urmat la Academia Română.
„În anul I m-am întâlnit cu fostul diriginte (Ovidiu Petri) din clasa a V-a, care m-a întrebat: «Ovidiu, tu îți mai amintești ce ai scris în extemporalul la dirigenție pe care vi l-am dat la finalul Clasei a V-a?». Am ezitat un moment, apoi mi-am amintit că am scris că voiam să mă fac arheolog, ceea ce s-a și întâmplat. Am urmat studiile universitate la Cluj, deoarece Universitatea Babeş-Bolyai era reperul cel mai important de arheologie și istorie, dar Sibiul a fost și este un oraș care a rămas în sufletul meu. Am colaborat cu arheologi și istorici de la Sibiu, de la Zeno Pinter, Marian Țiplic și până la directorul Muzeului Astra, Ciprian Ștefan și directorul Bibliotecii Astra, Răzvan Pop”, spune Ovidiu Țentea.
Sibiul este un model
Pe istoric îl mai leagă de Sibiu programul ,,Limes”, de pe Lista Indicativă a Patrimoniului Mondial UNESCO a sectorului de limes denumit „Frontiers of the Roman Empire – Limes Dacicus)” un efort național al României, răsplătit prin includerea în program în 2024.
„Am fost responsabil pentru județele Hunedoara, Sibiu și Vâlcea. M-am ocupat în mod particular de castrul de la Boița, drumul roman tăiat în stâncă de la Turnu Roșu pe Valea Oltului, pe care, din păcate, nu l-am putut înscrie măcar parțial pe Lista Patrimoniul Mondial. Acum pe acest traseu se construiește autostrada. Pe lângă activitatea mea din proiect, mă mai leagă de județul Sibiu Sibielul, unde merg destul de frecvent la casa de vacanță a soților Piso, unde obișnuim să lucrăm împreună cu domnul profesor de câteva ori pe an la proiectele noastre. Este un loc de inspirație. Sibiul din București se vede ca un loc cu lucruri așezate, un loc de inspirație, ca o adevărată capitală culturală. Este un model”, mărturisește Ovidiu Țentea.
Ce face un director cultural
Noul director interimar îmi explică pe larg care sunt atribuțiile sale în instituție: „Managerul interimar, în primul rând, asigură coordonarea tuturor activităților din instituție, de la cele științifice până la cele economice, de la responsabilitatea administrativă și până la interfața cu publicul, respectiv cu presa. Managerul cultural este deopotrivă atât director general, cât și director economic, ceea ce, cred eu, ar trebui clarificat pe viitor”.
,,Nava Amiral a Istoriei și Arheologiei Românești”
Muzeul Național de Istorie a României, după cum îmi explică noul director, este cel mai mare muzeu al istoriei României din țară și ocupă a patra clădire ca dimensiuni, la nivel național. „Noi ca specialiști îl denumim «Nava Amiral a Istoriei și Arheologiei Românești».
Acesta funcționează în clădirea fostului Palat al Poștelor, o clădire monument istoric din centrul Bucureștiului. În 2002, mare parte din clădire a intrat în reabilitare și este în continuare, în cea mai mare parte a sa, inaccesibilă publicului. În acest moment suntem în fața unui (alt) nou început, anume într-o perioadă în care încercăm să identificăm un spațiu adecvat în care să mutăm o parte a colecțiilor și a depozitelor și sperăm, căci nu ne lipsește optimismul (!), ca într-un viitor foarte apropiat, în 4-5 ani, să revenim la un muzeu nou, cu o nouă expunere, cu un nou început”, mărturisește managerul interimar.
„Sunt îngrijorătoare tendințele extremiste care se manifestă în societate”
Auzind, cu părere de rău, că mare parte din cel mai mare Muzeu de Istorie a României este închis, sunt curios și-l întreb pe Ovidiu Țentea cât de important este ca un popor să-și cunoască istoria. „Este foarte important să ne cunoaștem cât mai bine istoria, deoarece facem parte dintre popoarele care nu sunt prea împăcate cu propria istorie.
Noi personalizăm istoria foarte mult. Ar trebui ca disciplina istorie să fie pusă la locul ei, pentru ca cei care sunt pasionați să o poată înțelege și să o transmită mai departe corect. Pentru societate este deosebit de important ca istoria să nu fie predată greșit, deoarece ne referim la o zonă multiculturală prin definiție, ca Sibiul spre exemplu, care este un simbol în acest sens. Este foarte important să cunoști istoria, deoarece astfel îți cunoști în primul rând aproapele, apoi vecinii și pe urmă poți să-ți definești propriul tău mod tău de gândire în viață.
Sunt îngrijorătoare tendințele extremiste care se manifestă în societate. Cunoașterea istoriei nu înseamnă doar o înșiruire de date și realizări excepționale, înseamnă și reconstituirea trecutului așa cum a fost el în viața cotidiană, înseamnă studierea mentalităților, a vieții spirituale, a ideilor și multe altele. Acestea contează mult la nivel de comunitate sau la nivel de societate. Noi, ca istorici, acest lucru îl facem, reconstituim anumite elemente din trecut și apoi încercăm să le dăm un înțeles. Așa se scrie istoria, apoi alții progresează și rescriu sau recompun datele descoperite de noi și așa mai departe”, spune istoricul.
„Democrația este cel mai fragil sistem, dar cel mai bun și trebuie să avem grijă de acesta în fiecare zi”
În ziua de astăzi este foarte greu să separi o informație adevărată de una neadevărată, iar rolul istoricului este acela de a semnala anumite mesaje eronate, spuse cu scop propagandistic. „Dincolo de cercetare și protejarea patrimoniului, rolul nostru fundamental este acela de educare a publicului. Rezultatele cercetării științifice crește nivelul de înțelegere a fenomenelor petrecute în trecut, aducând date noi în dezbaterile publice. Istoria este parte dintr-o permanentă dezbatere, lucru care este foarte important de înțeles pentru a nu rămâne prizonierul unei singure cărți sau al unei singure idei. Dacă se întâmplă acest lucru, diferența dintre știință și diletantism nu mai este sesizabilă.
În perioadele de criză s-a observat de-a lungul istoriei că propaganda nu mai are scrupule. Aceasta folosește doar lucrurile care sunt favorabile scopului grupului care își propune preluarea puterii prin orice mijloc și perpetuarea ei. Aceste episoade s-au succedat de mai multe ori de-a lungul istoriei și este destul de trist să observi că oamenii nu învață mare lucru din istorie, ci o folosesc doar ca un motiv de laudă de tip romantic: La trecutu-ți mare, mare viitor!
Muzeul Național de Istorie a României
Perioadele de dictaturi s-au succedat de-a lungul istoriei în toate spațiile, deci știm ca istorici să analizăm destul de bine acest fenomen, indiferent de specialitate. Cred că o bună cunoaștere a istorie ne-ar ajuta să fim mai cumpătați, nu să ne mulțumim cu mai puțin, dar să apreciem realizările, care sunt extrem de importante în ultimii 20 de ani. Sunt printre cei care consideră că România traversează încă astăzi cea mai fericită perioadă din istoria sa. Nu mă feresc de cuvinte și am convingerea că nu exagerez. Democrația este cel mai fragil sistem, dar cel mai bun și trebuie să avem grijă de acesta în fiecare zi”, conchide Ovidiu Țentea.
Nu. Nu este o simplă întrebare „încuietoare”. Este modul în care, reflectând la firea umană, Dumnezeu-Omul ne spune și prin interogație rațională că nu avem cum ne înlocui voința în mântuire prin simplă vorbărie, prin simplă declamare a Legii celei vechi ori a celei noi. Unicitatea sufletului nostru nu poate fi falsificată prin nimic. Nu există „binare” de viață și cine a gustat din iertare și purtarea Crucii – căci ea este prăznuită în Duminica aceasta din Post – știe răspunsul. Omul nu poate da la schimb nimic cu sufletul său atunci când îl asumă, îl conștientizează.
Textul Evangheliei Duminicii acesteia (Marcu 8. 34-38; 9.1) ne vădește un adevăr mântuitor. Suntem oameni în măsura asumării crucii ca exercițiu în urmarea lui Hristos. Sub cruce ori pe cruce. Variantele dramaticei noastre asumări. Cu ascultare și în ascultare. Cu nădejde și în iubire, iubirea fiind măsura nădejdii răstignite.
Crucea ca un bisturiu care taie adânc în conștiința noastră pentru a vindeca lehamitea în trăirea căutării mântuirii. Îmi pare atât de actuală această reafirmare a fundamentului trăirii crucii ca o minune a împlinirii umane încât nu poți să nu-I dai dreptate Mântuitorului. E limpede că nimic nu poate valora cât sufletul tău dacă îl transformi în cosmosul tău întreg. Nu. Nu defectat de egoism, ci ranforsat de iubire. Nu. Nu caricaturizând iubirea în rictusuri obscen- liftate, ci trăind-o în taina vieții prin cruce. Asumat. Coerent și lucid.
Hristos nu propune crucea ca un mesaj al unui aspect ludic al vieții. Ci ca unica pârghie sacră a mișcării lumii spre Împărăția Sa. Nu ai cum altfel să intri în Rai, decât trecând prin moarte, așa cum nu poți fi al cerului, decât străfulgerând în Duhul Sfânt lutul din care ești. Rictusurile de fericire nu înlocuiesc fericirea reală. Așa cum sufletul nu poate fi înlocuit de descrierea lui ori teoretizarea lui.
De aceea Domnul Hristos ne pune ca unitate de măsură a sufletului Crucea Sa. Suntem oameni în măsura în care sufletul nostru se modelează după măsura Crucii Lui. De aceea ni se pune dinainte la vreme de postire. Pentru e ne smeri și înțelege că prin Cruce a venit bucurie la toată lumea, dar și că bucuria este măsura judecății lumii acesteia. Postim, dar o facem bucurându-ne. Cumpănind sufletului nostru nevoința cu măsura Crucii. Mereu mai mici decât Dumnezeu în suferințe și nevoință, dar mereu dispuși să-I purtăm neodihna prin odihnirea Lui în iubirea noastră.
La vreme de post și nevoință, Domnul Hristos vorbește despre luarea Crucii și purtarea ei. Și pentru că pare că nu am înțeles, urcă Golgota, îngăduie pătimirea, Se lasă prins în cuie și rănit de moarte de răutatea noastră. Crucea Lui dă măsura iubirii Celui ce este Iubirea. Crucea mea, măsura omeniei mele. Dă-mi, Doamne, să știu câtă iubire îmi poartă crucea mea către Tine. Și crește-mi iubirea!
Un sibian a fost rănit de un autoturism, sâmbătă seara, pe Calea Șurii Mici din municipiu în timp ce se deplasa pe partea carosabilă.
În timp ce se deplasa pe partea carosabilă, pe direcția centru – DN 7H, un sibian de aproximativ 73 de ani a fost lovit de un autoturism condus pe același sens de către o tânără în vârstă de 21 de ani, din Ocna Sibiului.
Un bărbat de 51 de ani este în stare critică după ce a traversat Drumul Național 1 prin loc nepermis și fără să se asigure.
Polițiștii rutieri intervin la un accident produs pe DN 1, în zona Șelimbăr, pe sensul Veștem – Sibiu, unde un bărbat în vârstă de 51 de ani, din Șelimbăr, în timp ce traversa partea carosabilă prin loc nepermis și fără să se asigure, a fost lovit de un autoturism condus spre Sibiu de către un bărbat în vârstă de 41 de ani, din municipiul Sibiu.
Pietonul a fost transportat la spital inconștient.
Cetățenii români sunt sfătuiți să evite zonele aglomerate din marile orașe ale Turciei, pe fondul protestelor uriașe care au loc zilele acestea, după arestarea primarului Istanbulului, Ekrem Imamoglu.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis, sâmbătă, că români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în această perioadă în Turcia trebuie să verifice cu atenție traseul deplasării ținând cont de faptul ca au loc proteste în capitala Ankara, Istanbul, Izmir și alte mari orașe.
Sunt vizate – în principal – piețe și artere rutiere majore din marile orașe turcești, zonele centrale și turistice din Istanbul (precum Beyoglu, Galata, Taksim, Istiklal, Eminonu), respectiv zonele limitrofe universităților, sediilor de partid și/ sau locații ale administrației publice/ centrale.
Cetățenii români sunt sfătuiți să respecte instrucțiunile autorităților locale, să evite zonele aglomerate din marile orașe ale Turciei.
Cetățenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Ankara: +90.312.447.7945; +90.312.447.7940, Consulatului General al României la Istanbul: 90 212.358.0516 și Consulatul General al României la Izmir: +90 232 4650579, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center-ului în regim de permanență.
De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie telefonul de urgență al Ambasadei României la Ankara: +90 5323181726, Consulatului General al României la Istanbul: +90 533 5420695, Consulatului General al României la Izmir: +90 5304150077.
MAE recomandă consultarea paginilor de Internet http://ankara.mae.ro/, https://istanbul.mae.ro/, https://izmir.mae.ro/ și www.mae.ro.
Preşedintele PSD remarcă „un asalt” şi dezinformări din zona suveranistă şi cere susţinătorilor partidelor aflate la guvernare să riposteze.
Într-un discurs ţinut sâmbătă, la Suceava, la o reuniune comună a PSD şi PNL, Marcel Ciolacu reclamă un „asalt” din zona suveranistă.
”Cum adică candidatul PSD-ului, PNL-ului, UDMR-ului şi a minorităţilor să citesc ştiri şi breaking news-uri că nu ajunge în turul doi? Cum adică? Când noi decidem de la administraţie locală la administraţie centrală!
Ne jignim unii pe alţii, nu ştim capacitatea noastră de luptă, stăm şi ne speriem când scrim pe Facebook că apar boţi şi tiriboţi ce-or mai folosi, că ia uite ce mă înjură?
Măi oameni, dacă e nevoie, prea am avut bun simţ, hai să îi înjurăm şi noi pe ei! Hai să vedem care sunt mai mulţi, boţii lor sau noi!
De ce stăm în defensivă? Pentru că încearcă din nou să ne dezbine”, a afirmat Marcel Ciolacu.
