Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a decis să impună platformei TikTok eliminarea clipurilor și montajelor audio-video care îndeamnă la violență împotriva membrilor Biroului Electoral Central (BEC).
Sesizarea a fost făcută de BEC, iar CNA a identificat profilurile responsabile pentru distribuirea acestui tip de conținut, chiar dacă unele dintre ele nu mai erau publice. Conturile respective vor fi analizate și, dacă va fi necesar, ar putea fi închise.
CNA a subliniat că funcționează în regim de permanență și colaborează strâns cu publicul și autoritățile relevante, inclusiv cu BEC și Autoritatea Electorală Permanentă, în perioada premergătoare alegerilor prezidențiale.
Elevii de clasa a VIII-a au avut de rezolvat 18 exerciții și probleme la simularea probei de Matematică din cadrul Evaluării Naționale 2025. La subiectul III, ultima problemă de geometrie în spațiu a inclus un tetraedru regulat.
Primul subiect a conținut itemi de tip grilă și exerciții de adevărat sau fals. Subiectul al II-lea a fost integral grilă, cu accent pe probleme de geometrie, iar la subiectul al III-lea, elevii au trebuit să scrie rezolvările complete.
Rezultatele vor fi comunicate pe 31 martie și analizate la nivelul fiecărei școli, în cadrul discuțiilor cu elevii și părinții. Notele nu vor fi trecute în catalog decât la cererea expresă a elevilor sau părinților. Lucrările au fost evaluate digitalizat, metodă introdusă de Ministerul Educației în 2024 pentru toate examenele naționale.
Sibienii mai au la dispoziție doar câteva săptămâni pentru a beneficia de reducerea de 10% la plata integrală a impozitelor locale pentru anul 2025.
Termenul limită este 31 martie, iar reducerea se aplică persoanelor fizice care achită integral impozitele pentru locuințe, terenuri și autovehicule.
Tot până la finalul lunii martie trebuie achitate și taxele și impozitele locale pentru primul trimestru al anului.
Peste 60.000 de plăți efectuate deja
Până pe 14 martie, peste 60.000 de plăți au fost efectuate, atât la ghișeele Direcției Fiscale Sibiu, cât și prin mijloace electronice. Suma totală încasată a depășit 30 de milioane de lei.
Majoritatea contribuabililor au preferat plata la ghișeu, înregistrându-se peste 28.000 de tranzacții. Alte 10.000 de plăți au fost realizate prin portalul e-administrație și aplicația mobilă e-Primăria Sibiu, iar restul au fost efectuate prin instrumente electronice alternative.
Pentru a evita cozile și pentru un proces simplificat, Primăria Sibiu recomandă utilizarea metodelor electronice de plată.
Accesați link-ul pentru a consulta toate modalitățile de plată, atât cu prezență fizică, cât mai ales electronice, instrumente ușor de utilizat, care vă scutesc de un drum: https://sibiu.ro/primaria/comunicat/13347
Jocurile de noroc în România reprezintă una dintre cele mai mari afaceri la nivel european din toate punctele de vedere. Statul român încasează sume uriașe din taxele și impozitele colectate de la firmele specializate. Mai mult, țara noastră a devenit un adevărat El Dorado pentru multinaționalele din domeniul gambling-ului, însă pe piață au luat un avânt considerabil și firmele naționale.
Din păcate, mulți oameni au de suferit din cauza acestui viciul, și anume cei care visează la o îmbogățire naivă și rapidă. Mai există însă categoria jucătorilor „profesioniști”, care și-au făcut din jucatul la slot-uri și pariuri sportive un al doilea job.
Situația din Sibiu nu diferă absolut deloc față de restul României. Asistăm la adevărate drame în familiile sibiene, în condițiile în care oameni de aproape toate vârstele joacă și pierd constant „la păcănele”. România se află pe locul 5 la nivel european în topul taxelor colectate de stat din industria jocurilor de noroc. La Sibiu, o pondere de peste 90% din totalul banilor colectați de Fisc rezultă din activitatea unui singur agent economic.
În Sibiu, avem aproximativ 50 de operatori care „livrează iluzii”
Pentru a afla cum stăm din punct de vedere al jocurilor de noroc în județ, adică ce sume se învârt în această industrie locală, cum evoluează acest fenomen, ce sume încasează fiscul sibian din această activitate, ce repercusiuni are acest viciu asupra sibienilor, am făcut o analiză în urma datelor și statisticilor pe care le-am solicitat instituțiilor locale, regionale și Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc – ONJN. Totodată, am stat de vorbă și cu specialiști care încearcă să readucă pe linia de plutire sibienii care au căzut victime acestei pasiuni.
Potrivit datelor transmise de OJCN, organismul guvernamental care reglementează industria jocurilor de noroc în România, rezultă că în municipiul Sibiu există aproape 400 de spații destinate jocurilor de noroc, iar la nivel de județ numărul acestora este dublu.
„Conform evidenţelor instituţiei noastre, pe raza teritorială a judetului Sibiu, în prezent, își desfășoară activitatea un număr de 47 operatori economici, ce dețin licență de organizare a jocurilor de noroc și autorizaţie de exploatare a jocurilor de noroc, acordate în conformitate cu dispozițile O.U.G. nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, cu modificările și completările ulterioare şi ale H.G. nr. 111/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de punere în aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc și pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 298/2013 privind organizarea și funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare Ordonanţei de urgență a Guvernului nr. 77/2009 și pentru abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 870/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, cu modificările și completările ulterioare, într-un număr de 794 spații de exploatare.
Totodată, precizăm că în Municipiul Sibiu își desfășoară activitatea un număr de 40 operatori economici – organizatori de jocuri de noroc, într-un număr de 354 spații de exploatare.
Menţionăm faptul că, în cadrul aceluiași punct de lucru își pot desfăşura activitatea, în comun, un organizator de jocuri de noroc tip pariuri în cotă fixă și un organizator de jocuri de noroc tip slot-machine, ambii organizatori având obligația înregistrării spatiului de joc ca punct de lucru, conform legii”, este răspunsul conducerii OJCN, la solicitarea Sibiu 100%. Președintele Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc este sibianul Gheorghe Gabriel Gheorghe.
Potrivit legii care reglementează jocurile de noroc, există și câteva norme de aplicare clare. „Referitor la existenţa unei norme legale raportate la populație, arătăm aceea că, articolul 15 alin. (2) lit. b’ din O.U.G, nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, cu modificările și completările ulterioare, prevede următoarele: «Spațiul propus, dacă are amplasate mijloace de joc tip slot-machines, astfel cum sunt acestea definite în art. 10 alin. (1) lit. e), trebuie să se afle într-o unitate administrativ-teritorială de tip comună, oraş sau municipiu, cu o populatie după domiciliu mai mare de 15.000 de locuitori (…)». Prin urmare, mijloacele de joc tip slot-machine pot fi exploatate de către organizatorii de jocuri de noroc numai în localităţi care au populaţie mai mare de 15.000 locuitori”, se arată în informațiile transmise de ONJN.
Amenzi ONJN de un milion de lei în 3 ani
Și în industria jocurilor de noroc există agenți economici care duc la limita legii această activitate, în sensul de a eluda Fiscul român. Iată cum se prezintă o situație a sancțiunilor și amenzilor date în județul Sibiu, în acest sens.
„În ceea ce privește valoarea amenzilor aplicate în ultimi 3 ani în judeţul Sibiu, vă comunicăm că structura de specialitate din cadrul Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc a aplicat, în utimi 3 ani, sancţiuni contravenţionale în cuantum de 1.065.000 lei, pentru nerespectarea normelor legale în vigoare, incidente în materia organizări și desfășurării jocurilor de noroc.
Totodată, dorim să menţionăm faptul că informații utile privind activitățile de organizare și exploatare a jocurilor de noroc, pot fi consultate prin accesarea portalului O.N.J.N., disponibil la adresa web: https://portal.onin.gov.ro/, Subliniem faptul că baza de date a institutiei noastre este permanent actualizată, având în vedere dinamica extrem de activă a domeniului jocurilor de noroc”, susțin reprezentanții forului guvernamental. Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc are organizat la nivelul Regiunii Centru, unde este inclus și județul Sibiu, Serviciul Teritorial Centru -SIBIU, cu sediul principal la Sibiu, Str. Calea Dumbrăvii nr.17, etaj 1 camera 701, practic, în sediul Administraţiei Judeţene a Finanțelor Publice Sibiu.
Care sunt atribuțiile Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc?
Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc sau ONJN este o instituție în subordinea Ministerului Finanțelor Publice. A fost înființat în luna aprilie 2013, prin Ordonanța de Urgenta nr. 20/2013. În acest fel Guvernul României a promovat un principiu european care permite gestionarea unică a domeniului jocurilor de noroc în România, fiind pentru prima oară când autorizarea, controlul și monitorizarea jocurilor de noroc sunt realizate de o singură instituție. Oficiul autorizează operatorii locali de jocuri de noroc tradiționale.
De asemenea, autorizează și monitorizează jocurile de noroc online care au ca destinație jucătorii români. Principalele direcții de acțiune avute în vedere de oficiu sunt: reglementarea jocurilor de noroc tradiționale și online, implementare principiilor privind jocul responsabil, protecția consumatorilor și a grupurilor vulnerabile, aplicarea de măsuri ferme de stopare a activităților ilegale privind ordinea și securitatea publica (fraude în domeniul jocurilor de noroc, furturi de identitate și spălarea banilor).
Ce sume s-au încasat de către Fiscul sibian din jocurile de noroc? Un singur agent economic sibian are o pondere de 90%. Cifre de afaceri de 200 milioane de lei pe an
Impactul finanicar al jocurilor de noroc în județul Sibiu este unul semnificativ, așa reiese din datele oficiale ale fiscului sibian. În acest sens, ne-am adresat Direcției Generale Regională a Finanțelor Publice Brașov, instituție care coordonează și activitatea Administraţiei Judeţene a Finanțelor Publice Sibiu.
„Administrația Judeţeană a Finanțelor Publice Sibiu, în calitate de organ fiscal competent, prin adresa cu nr. SBG_DEX 1.352/1.484 din data de 03 februarie 2025, ne-a comunicat următoarele cu privire la situaţia cu cifra de afaceri a contribuabililor organizatorí de jocuri de noroc și încasările aferente acestei activităţi:
2022 – cifra de afaceri: 251,34 milioane de lei, sume încasate: 74,03 milioane de lei
2023 – cifra de afaceri: 190,89 milioane de lei, sume încasate: 67,22 milioane de lei
2024 – nu au fost depuse situațiile financiare aferente anului 2024, sume încasate: 61,91 milioane de lei
Totodată, precizăm că o pondere de peste 90% din total rezultă din activitatea unui singur contribuabil”, se precizează în informarea realizată de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov, la solicitarea ziarului Sibiu 100%.
Ce fac autoritățile? Deputatul Raluca Turcan, temă în campania electorală
Industria jocurilor de noroc, dar și problemele pe care le creează aceasta dependenților, este o problemă cunoscută în societatea sibiană. Singura care a adus până acum această situație în spațiul public sibian este președintele PNL Sibiu, deputatul Raluca Turcan, care în același timp este și vicepreședintele Camerei Deputaților în actuala legislatură.
În campania electorală din luna decembrie 2024, și-a sumat că va lansa după alegeri un set de inițiative în direcții esențiale pentru sibieni, cum ar fi îmbunătățirea reglementărilor cu privire la jocurile de noroc și inițierea de măsuri privind combaterea dependenței.
„Cele mai multe tranzacții cu cardul din România sunt în zona jocurilor de noroc. Pariurile, jocurile de noroc, cazinourile online au devenit preocupări toxice majore în viața multor români, a multor sibieni. Iar dacă tranzacțiile cu cardul dovedesc că domeniul este fiscalizat, numărul acestora dovedește pericolul unor dependențe: tineri care cad în capcană, adulți care își joacă salariile, se împrumută și își pierd casele… La cererea oamenilor, PNL Sibiu va iniția un proiect de măsuri prin care tot acest fenomen să fie prevenit și ținut sub control”, a susținut Raluca Turcan. Deocamdată, nu a mai revenit pe subiectul acestei teme în spațiul public.
Ce spun psihologii
Iată cum stau lucrurile din prisma specialiștilor sibieni care lucrează cu persoanele dependente de jocurile de noroc.
„Nu voi apela la o abordare științifică și nici la litera cărții, voi vorbi din experiența mea de psihoterapeut, din cabinet, alături de clienții care au ales să își deschidă sufletele în fața mea. De cele mai multe ori, oamenii vorbesc destul de greu despre dependența de jocuri de noroc. Majoritatea vin la îndemnul familiilor, mai puțini din proprie inițiativă, motiv pentru care sunt cazuri în care renunță după câteva ședințe de psihoterapie.
Primul pas este conștientizarea dependenței, apoi solicitarea ajutorului. Să ceri ajutorul înseamnă să ai curaj, să îți asumi propria vulnerabilitate, în niciun caz nu este o slăbiciune așa cum mulți consideră. Fenomenul dependenței de jocurile de noroc este unul îngrijorător și încurajat de tot ceea ce înseamnă media, rețele de socializare. Știm cu toții câte reclame se vehiculează peste tot și sub toate formele.
Împătimiții de pariuri sportive fac adevărate campanii pe Tik Tok, Instagram etc. Dependența de jocuri de noroc nu are vârstă. Am avut clienți adolescenți, dar și persoane care se apropiau de 60 de ani. Dependența de jocuri de noroc nu ține cont de pregătirea academică sau de clasa socială de proveniență. În demersurile psihoterapeutice am apelat de fiecare dată la susținerea familiilor persoanelor dependente. Este nevoie de o echipă pentru a depășii dependența, de acceptare, de iubire necondiționată.
Am lucrat cu conștientizările, gândurile, emoțiile și resursele clienților pentru a putea schimba comportamentele nesănătoase, disfuncționale cu unele sănătoase, funcționale. Au reușit cei care au rămas consecvenți, activi în procesul psihoterapeutic. Chiar se poate depăși dependența de jocuri de noroc! Cu multă muncă, onestitate, răbdare, încredere și nu în ultimul rând cu susținerea familiilor. Cu toții avem nevoie de ajutor, într-un fel sau altul, mai devreme sau mai târziu!
Într-un demers psihoterapeutic nu ești judecat sau etichetat, ești validat, susținut, ascultat, îndrumat, relația fiind una confidențială și concretă între client și psihoterapeut, printr-o implicare activă și conștientă”, susține psiholog-psihoterapeut Daniela Lovin-Dragomir.
„Totul începe de la golurile din viața noastră”
Psihologul sibian Andrei Iordăchescu atenționează, la rândul său. „Din punctul meu de vedere, o persoană care are ca viciu jocurile de noroc, nu devine dependentă de pierderea sau câștigul propriu-zis, ci de senzațiile oferite de respectivele procese. Deși trecută cu vederea, foarte importantă este acea senzație de încordare ce definește momentul dintre inițializarea jocului și rezultat.
Psiholog Andrei Iordăchescu
În momentul în care apasă, spre exemplu, pe butoanele de la aparat, acea persoană intră într-o stare de încordare ce poate avea ca efect producerea de adrenalină, fapt care înlesnește dependența de acea activitate. În momentul în care persoana în cauză câstigă, creierul este inundat de dopamină.
Acest hormon este eliberat atunci când primim o recompensă și experimentam plăcere. Însă momentele în care se câștigă la jocurile de noroc sunt rare, prin urmare ca și durată reprezintă o foarte mică parte din jocul propriu-zis, așadar nu explozia de dopamină este dominantă, ci senzația de încordare pe parcursul căreia se eliberează adrenalina. Așa se explică faptul că, chiar și atunci când va câștiga sume mari, persoana în cauză, tot nu o se va opri din jucat. Deoarece nu câștigul este problema, ci respectivele senzații de care devine dependent fără să-și dea seama. Sigur că un câștig consistent, însoțit de dopamina de rigoare este cel mai râvnit la nivel conștient, însă adesea, la nivel subconștient, adrenalina eliberată în momentele precedente câștigului (sau al pierderii) este cel puțin la fel de râvnită.
Personal, nu am întâlnit niciun caz de dependență de jocuri de noroc în rândul oamenilor care au un bun echilibru psiho-emoțional și perspective sănătoase de viitor. Este ca si cum, în lipsa fericirii, am încerca să o înlocuim cu un substitut mai accesibil, cu efect de moment si anume satisfacția. Așadar, trebuie să ne întrebăm: «Care goluri din viața respectivei persoane încearcă să le umple la nivel simbolic jocurile de noroc?»”, explică psihologul.
Legea autoexcluderii
Numărul cazurilor de acest gen este în scădere, spune psihologul, odată cu legea autoexcluderii (ne referim la Ordonanța de urgență 82/2023, actualizată in 2025), care permite persoanelor să completeze o cerere scrisă pentru a fi excluși pentru o anumită perioadă, sau definitiv, din toate locațiile din Romania unde se prestează activități de jocuri de noroc. Chiar și având posibilitatea de a se autoexclude însă, mulți dintre cei care joacă ezită să o facă, iar aici intervine psihoterapia în a-i susține în acest demers, iar unde este cazul în a le oferi soluții practice în acest sens.
Andrei spune că putem trata această dependență prin psihoterapie, însă există cazuri rare unde este necesară și medicamentația. De multe ori persoana dependentă dezvoltă și alte probleme cum ar fi depresia și anxietatea. Adesea medicația este mai degrabă adresată acestor probleme ce apar odată cu dependența. „Este esențial ca familia să-l sprijine pe dependent. Dacă este vorba de datorii și adesea este vorba de acestea, atunci familia ar putea (cel puțin în prima fază) să contribuie la achitarea lor, desigur de comun acord și ca parte a unui plan bine stabilit ce implică responsabilizarea lui. În acest fel, dependentul nu se va simți singur și într-o situație fără scăpare. Dacă familia este prea dură nu este bine, dar nici dacă este prea permisivă”, spune psihologul.
Andrei a avut pacienți suferinzi de acest viciu cu vârste între 22 si 60 de ani, din toate păturile sociale. „În rândul adolescentilor, aceste cazuri sunt mult mai rare. Dacă se întâmplă să ai acest viciu, se întâmplă mai degrabă accidental sau din curiozitate, apoi dacă pierde niște bani (adolescentul), în general, va vrea să joace în continuare pentru a-i recupera și a evita astfel o confruntare cu cei apropiați.
Dar nu putem spune că întâlnim frecvent o astfel de dependență la vârste mai fragede, iar la copii pot spune că nu am întâlnit niciunul și nici nu cred că se pune problema. Pe de alta parte sunt convins însă că sunt mulți oameni în vârstă care au această problemă. Mai ales pe măsură ce un om înaintează în vârstă cade prada rușinii și consideră că ar putea fi oarecum stigmatizat dacă și-ar expune problema, chiar dacă acest lucru ar însemna pur și simplu doar să caute ajutor. Acesta a fost cazul mai multor persoane cu statut social înalt cu vârste intre 40 si de 60 de ani”, spune psihologul Iordăchescu.
Semnare protocol de colaborare ONJN – Federația Națională a Părinților – Edupart (FNPE)
Eforturi pentru limitarea acestui flagel al societății fac și organismele guvernamentale. Principala ținta este ținerea tinerilor departe de acest fenomen. În acest sens, Federația Națională a Părinților – Edupart (FNPE) și Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) au semnat un protocol de colaborare, având ca obiectiv principal prevenirea dependenței de jocuri de noroc în rândul copiilor și adolescenților, precum și informarea și educarea părinților cu privire la riscurile asociate acestor activități.
Cătălin Viorel Nan, președintele Federației Naționale a Părinților – Edupart, a declarat: „Semnarea acestui protocol reprezintă un pas esențial în protejarea tinerilor noștri de pericolele jocurilor de noroc. Prin unirea eforturilor cu ONJN, ne propunem să implementăm programe educative și campanii de conștientizare care să ofere părinților și cadrelor didactice instrumentele necesare pentru a identifica și preveni comportamentele de risc. Este responsabilitatea noastră comună să asigurăm un mediu sigur și sănătos pentru dezvoltarea copiilor, iar acest parteneriat ne aduce mai aproape de atingerea acestui scop”. Protocolul stabilește direcții clare de acțiune, incluzând organizarea de ateliere educative, dezvoltarea de materiale informative și desfășurarea de campanii naționale menite să sensibilizeze opinia publică asupra efectelor negative ale jocurilor de noroc asupra tinerilor.
Gheorghe Gabriel Gheorghe, președintele ONJN, a subliniat: „Colaborarea cu EDUPART ne permite să extindem eforturile de promovare a jocului responsabil și de protecție a minorilor. Împreună, vom dezvolta inițiative care să contribuie la educarea și informarea corectă a părinților și tinerilor, prevenind astfel apariția comportamentelor adictive”. Acest parteneriat reflectă angajamentul ambelor organizații de a contribui la bunăstarea tinerilor și de a crea un cadru educațional solid, care să descurajeze implicarea acestora în activități de jocuri de noroc.
Industria jocurilor de noroc din România
Românii joacă de 10 ori mai intens la pariurile și cazinourile online decât producem economic. Cheltuim online cu cardul, la jocurile de noroc online, 3,1% din cifra care se joacă pe plan mondial, în condițiile în care România reprezintă 0,33% din economia globală. Românii au cheltuit 12,5 miliarde de lei (2,5 miliarde de euro) în 2023 pentru jocurile online de noroc, potrivit ultimelor statistici. E vorba de pariuri online, cazinouri online și loterii online.
Plățile cu cardul online au ajuns la o medie de peste 4 tranzacții la jocurile de noroc online pe fiecare locuitor al României. Plățile cu cardul pentru gambling sunt, de departe, cele mai multe dintre toate plățile făcute de români, categorie triplă ca număr de tranzacții față de oricare dintre următoarele categorii, cele la magazine online, abonamente și orice alte plăți de la distanță, potrivit Hotnews.ro.
Cele 84 de milioane de tranzacții online, cu cardul, efectuate de români către industria de gambling au cumulat 12,5 miliarde de lei și au reprezentat 12,5% din totalul plăților realizate de români în 2023, informează „Gândul”. În 2023, piața globală de gambling online a fost de 84,7 miliarde de dolari (aproximativ 80 de miliarde de euro), potrivit unui studiu al Spherical Insights & Consulting.
Pe categorii, plățile online, cu cardul, făcute de români în 2023, s-au împărțit:
17% – „Pariuri, inclusiv bilete de loterie, jetoane pentru jocuri de cazino, pariuri off-track și pariuri la curse” – este pe primul loc din perspectiva numărului de tranzacții de plată cu cardul inițiate electronic printr-un canal la distanță (84,3 milioane de tranzacții, reprezentând 17 la sută din numărul total de asemenea tranzacții).
6,4% – „Instituții financiare (produse și servicii; în general, top-ups)” – 31,3 milioane de tranzacții.
3,1% – „Transferuri și ordine de plată” – cu 15,1 milioane de tranzacții.
Numărul de tranzacții online pentru jocurile de noroc a fost de 21% în 2023 față de 2022, românii cheltuind cu 16% mai mult de la an la an pe jocurile de noroc online. Un fenomen care crește cu 15% pe an, se dublează în 5 ani. Studiile arată că în 2025 se va atinge cifra de 100 de miliarde de euro în jocurile de noroc pe online (de la 80, în 2023). Europa de Est va fi una dintre regiunile cu cea mai mare creștere a persoanelor dependente de jocurile de noroc.
Un bărbat din județul Argeş a fost înşelat de o grupare ce susţinea că acţionează în numele lui Călin Georgescu.
La început, bărbatul a primit câte 15 lei pentru fiecare like pe care îl dădea pe TikTok la postările lui Georgescu, apoi a fost convins să investească în criptomonede, pe nişte platforme ciudate.
Aşa a ajuns bărbatul să le dea escrocilor 8.000 de lei, bani pe care nu i-a mai putut recupera. Acesta a făcut plângere la DIICOT Argeş și speră ca alţii să nu mai treacă prin ce a trecut el, informează Antena3 CNN.
„DNSC avertizează utilizatorii asupra unei metode de înșelăciune în care victimele sunt atrase prin promisiuni de câștiguri facile.
Una dintre metodele folosite de succes de atacatori pentru a obţine bani şi date de la potenţialele victime este propunerea de scheme de câştig al banilor pe termen scurt, pentru executarea unor acţiuni banale, cum ar fi aprecierea unui anumit tip de conţinut online.
Acest tip de schemă frauduloasă creează inițial utilizatorului iluzia că poate face bani rapid și eficient, apreciind anumite postări.
Inițial, pentru a încuraja potențialele victime, atacatorii oferă utilizatorilor anumite sume fixe pentru fiecare interacțiune.
După o perioadă, victima este convinsă că poate face și mai mulți bani per apreciere, dar este anunțată că pentru asta este necesar să investească o sumă semnificativă într-o presupusă criptomonedă.
Ulterior, victima ajunge, astfel, să intre într-o schemă frauduloasă de tip piramidal, iar în momentul când dorește să-și retragă suma acumulată, află că totul a fost de fapt o păcăleală pusă la cale de infractori din mediul online”, a declarat, pentru Antena3.ro, Mihai Rotariu, manager al Direcției Comunicare, Media și Marketing din cadrul DNSC.
DNSC recomandă respectarea următoarelor măsuri pentru a evita astfel de fraude:
-Prudență în fața ofertelor care promit câștiguri rapide și ușoare. Promisiunile nerealiste sunt adesea un semn al unei înșelătorii!
-Evitarea furnizării de date personale sau bancare către persoane necunoscute. Aceste informații pot fi utilizate în scopuri frauduloase.
-Refuzul solicitărilor de a efectua plăți pentru „deblocarea” sau „retragea” unor câștiguri. Astfel de cereri sunt indicii clare ale unei tentative de fraudă.
DNSC subliniază importanța vigilenței în mediul online și încurajează utilizatorii să se informeze din surse oficiale înainte de a lua decizii financiare, dar să-și formeze totodată o serie de reflexe de securitate în mediul online antrenundu-se pe site-ul proiectului național de educație digitală și de securitate cibernetică https://sigurantaonline.ro/.
„Pentru ca traficul să se desfășoare în condiții cât mai bune echipele noastre au acționat în cursul nopții trecute precum și la această ora cu 31 utilaje (dintre care 15 au acționat fără întrerupere timp de 12 ore) cu lamă, material antiderapant și sare pentru deszăezire pe toate cele 8 zone care acoperă raza județului Sibiu.
Zona 1 (Cristian – Săliște – Jina), zona 2 (Sibiu – Cisnădie – Păltiniș), zona 3 (Cisnădie – Sadu – Avrig – Poiana Neamțului), zona 4 (Cârța – Arpașu – Bruiu), zona 5 (Chirpăr – Agnita – Bruiu), zona 6 (Dumbrăveni – Mediaș), zona 7 (Șeica Mare – Vecerd) și zona 8 (Loamneș – Păuca).
Vă informăm că în ultimele 24 ore s-au folosit 233,74 tone material antiderapant și 48,80 to sare pentru deszapezire.
Deoarece în acest moment circulația pe drumurile județene se desfășoară în condiții de iarnă rugăm participanții la trafic să circule cu atenție sporită, în special pe sectoarele de drum unde se află utilajele de intervenție si de asemenea recomandăm ca mașinile să fie echipate corespunzător.
Societatea Drumuri și Poduri Sibiu acordă o atenție specială comunicării cu locuitorii județului, pentru informarea acestora în legătură cu starea drumurilor, dar și pentru transmiterea de către cetățeni a sesizărilor punând la dispoziție platforma www.drumuripodurisibiu.ro”; au transmis reprezentanții Drumuri și Poduri Sibiu.
Games of Science este un proiect dedicat promovării comunicării științifice într-un mod clar, accesibil și captivant pentru publicul larg. Prin sesiuni de training adresate tinerilor cercetători, participanții își dezvoltă abilitățile de a explica concepte științifice complexe într-un limbaj simplu și atractiv.
La finalul acestor sesiuni, aceștia își testează abilitățile într-un concurs de prezentări. La etapa de la Sibiu, defășurată de curând, a fost prezentă Ada Roseti, creatorul formatului Games of Science şi trainer în cadrul sesiunilor de pregătire. Este doctorand al Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din cadrul Universităţii din Bucureşti, cu o cercetare legată de interacţiunea dintre oamenii de ştiinţă şi public.
Aceasta ne-a mărturist că este motivată de dorinţa de a schimba doar puţin, dar în locuri esenţiale, atitudinea tinerilor cercetători faţă de interacţiunea cu publicul, dar şi cu colegii lor. În plus, Ada este trainer de comunicare a ştiinţei și partener al celor care vor să schimbe lumea cu ajutorul raţiunii şi a bunătăţii radicale.
Games of Sciense este o inițiativă sută la sută românească, ideea aparținând creatorului formatului, Ada Roseti
„Prin ediția din acest an și așa cum am făcut-o până acum, dorim să antrenăm tinerii cercetători, indiferent că sunt studenți la licență, masteranzi sau doctoranzi, să comunice mai bine proiectele de cercetare pe care le au. Avem un principiu: intervenția pentru tinerii cercetători să fie făcută cât mai devreme, pentru a face educația într-un timp cât mai lung, oferindu-le acestora șansa să aprofundeze munca depusă.
Tinerii sunt într-o stare mentală, dispuși să învețe și acceptă schimbări de perspectivă. Comunicarea trebuie realizată și în afara comunicării pur academice”, susține Ada Roseti, creatorul Games of Science. Acesta spune că are în vedere mai multe motive în continuarea demersului său, între care, impactul științei în societate să crească, atâta timp cât din afara zidului laboratorului publicul nu știe ce faci și nu are încredere; cercetătorii nu au interese ascunse și, mai ales, muncesc din pasiune si onestitate.
Ada Roseti
Tot mai puțini bani în cercetarea din România
Ada Roseti afirmă că cercetarea se face din bani publici în Europa și, mai puțin, în corporații, adică în mediul privat. În opinia sa, trebuie să vedem unde se duc banii care finanțează cercetarea. „Unde se duc banii alocați cercetării? În acest moment, în România, avem alocat un procent de 20 ori mai mic decât atunci când a intrat România în Uniunea Europeană. La momentul intrării în UE, în România procentul alocat cercetării era de 3,6%. Acum, avem 0,12% alocat, adică un procent de 20 de ori mai mic acum decât la intrarea în UE. Trebuie să vedem unde se duc banii din cercetare, așa cum urmărim modul în care sunt cheltuiți banii din impozitele și taxele noastre”, afirmă Ada Roseti.
Games of Sciensce a fost gestionat inițial ca un ONG, împreună cu partenerul său, Brittish Council, la începutul anilor 2000. La debut, obiectivul a fost promovarea tinerilor cercetători, concurs în cadrul căruia cei interesați aveau la dispoziție pentru prezentarea proiectului câte 3 minute. Ulterior, în pandemie, Britttish Council și-a retras sprijinul financiar, astfel că Ada Roseti a trebuit să prea această inițiativă pe cont propriu.
Cu ajutorul unei finanțări câștigate de Universitatea București, în 2022, s-au găsit modalități de a continua acest demers. Însă scopul a rămas același: tinerii cercetători să comunice mai mult și mai eficient. Unii dintre aceștia au reușit să-și facă un podcast sau blog online pentru proiectele de cercetare. În acest moment, Games of Science se desfășoară în parteneriat cu principalele universități de stat din București, Cluj-Napoca, Sibiu sau Iași.
Un alt obiectiv a fost atragerea sponsorilor în acest proiect, deoarece este destul de greu ca prin fonduri proprii și voluntariat să poți continua activitatea la un nivel acceptabil. De doi ani, acest ONG a reușit să atragă și sponsori. În forma actuală a formatului, se întâlnesc cercetători din diferite domenii, interacționează cu specialiști din diferite zone ale lumii. Adică absolvenții care au reușit în carieră în domeniul respectiv, își creează un grup de facebook, unde dezbat idei și au, totodată, oportunități de cercetare, resurse, care pot duce la crearea unor proiecte comune. Acesta este chintesența Game of Science.
Sibiul ocupă un loc important în context național
„Sibiul este parte în acest proiect, prin implicarea din zona de cercetare a Universității Lucian Blaga, unde a participat la cele cele 8 ediții de până acum (n.red. – una dintre acestea, din cauza pandemiei, a fost în online). În 2024, la Sibiu, pe lângă tinerii cercetători de aici, au venit și tineri din Brașov, de la doctoranzi în biologie și chimie avansată, până la științe agricole, cu subiecte de impact. Practic, s-a creat un grup de acțiune acum. De exemplu, la Sibiu, locul 1 a fost obținut de sibianca Magda Ienci, astronom, care împreună cu doi cercetători de la Institutul de Științe Spațiale din București, pe care i-a cunoscut tot prin acest format unic, au organizat apoi o conferință de astronomie și muzică, la Sibiu, pentru publicul larg.
Au fost tineri care s-au cunoscut în acest proiect. Noi îi sprijinim cât putem în continuare, ei rămân în proiect și apoi fac lucruri împreună. În plus, sprijinim și spiritul antreprenorial al acestor tineri. Nu avem noi resurse și experiență de Start-up, dar avem experiență în domeniul comunicării”, susține creatorul Games of Science.
De regulă, juriul formatului este compus dintr-un reprezentant al Games of Science, un partener educațional, în speță universitățile, un cercetător din zona academică, cu experiență, un expert din zona comunicării, antreprenori locali, un alumni din anii trecuți și un reprezentant al sponsorilor.
Tema trebuie prezentată, succesiv, în 15 secunde la început, și apoi pâna la 45 de secunde, în final. „Ideea este a mea, îmi aparține. Am ajuns la concluzia că ceea ce facem este să accentuăm ideea că dacă nu captezi atenția publicului în primele 10 secunde, de ce te-ar asculta în 3 minute?”, ne-a declarat Ada Roseti.
Câștigătorii din trecut ai Games of Science au devenit traineri alături de ONG, iar alții au câștigat diferite burse de studiu. ONG condus de Ada Roseti derulează și alte proiecte în domeniul educației, în special pe comunicarea în domeniul științei.
„Contează sustenabilitatea financiară, iar cu sponsorizările pe care le avem, continuăm formarea trainerilor. În plus, sunt cheltuieli cu finaliștii și cu organizarea finalei la București. Practic, avem de-a face cu un vot al societății civile pentru interesul pe care îl stârnește. Sponsorii ne confirmă că este o treabă bună pe care o facem. Fiecare apreciere ne confirmă justețea, într-o perioadă în care există puțin apetit pentru colaborare. Este binecunoscut proverbul chinez: dacă vrei să ajungi repede, mergi singur; dacă vrem să ajungem departe, mergem împreună.
În final, vrem ca oamenii să facă cercetare, îi promovăm pe cei care au și idei de cercetare, astfel încât sa devină un proiect viabil”, își susține demersul Ada Roseti.
Etapa de la Sibiu
Vineri, 7 martie, competiția Games of Science, organizată în colaborare cu Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și susținători locali ai programului – Magda Ienci (astronom), Alexandru Calotă (fotograf), Diana Gogonețu (viitor medic), Ariana Cică (viitor sociolog), a adus pe scena EduHub tineri pasionați de știință, care și-au demonstrat talentul în a face cunoașterea accesibilă și interesantă pentru toți.
Câștigătorii etapei Sibiu
Locul I – Maria Denisa Cocîrlea, doctorandă la Biologie la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. Prezentarea ei despre utilizarea insectelor și moluștelor invazive pentru obținerea de coloranți naturali în industria textilă a impresionat atât juriul, cât și publicul, prin inovație și claritate.
Locul II – Gabriela Țarălungă, studentă la Psihologie la aceeași universitate, a abordat un subiect interesant: diferențele cognitive și sociale dintre persoanele monolingve și cele multilingve. Studiul ei analizează, printr-o metodă experimentală, modul în care limbile „exotice” influențează percepția realității și interacțiunile sociale.
Cele două câștigătoare vor reprezenta Sibiul în finala națională a competiției.
Premianții sibieni
Premii speciale acordate
Christian Dengel – premiul special pentru originalitate, acordat pentru studiul său asupra utilizării părului uman ca și izolație termică sustenabilă;
Laura Iacomi – premiată pentru emoția provocată prin discursul său despre atitudinea societății față de autism;
Emma Șerban – premiul special pentru curajul cu care a vorbit despre efectul antibacterian al compozitelor de tip nanoparticule și uleiuri esențiale.
Selecția câștigătorilor a fost realizată de un juriu format din experți în știință, educație și comunicare.
Membrii juriului au fost:
Paula Bozdog, Director Raiffeisen Bank Agenția Sibiu
Ioana Ciocan, lector universitar dr., Facultatea de Științe Socio-Umane, Departamentul de Asistență Socială, Jurnalism, Relații Publice și Sociologie, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
Camelia Dragomirescu, consultant în marketing, Omidea
Daniela Flucsă, reprezentant al departamentului de Cercetare Științifică și Internaționalizare, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
Doris Lupu, jurnalist la Radio Vocea Evangheliei
Alexandra Maranciuc, cercetător dr. ing. la Institutul pentru Studii și Cercetări Interdisciplinare, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu si Cadru didactic asociat la Facultatea de Științe, ULBS.
Ioan Tăușan, lector universitar dr., Director al Departamentului de Științele Mediului, Fizică, Educație fizică și Sport, ULBS
Audi a anunţat luni seara că intenţionează să concedieze 7.500 de angajați în Germania până în anul 2029.
Concedierile ar urma să aibă loc în domenii precum administraţie şi dezvoltare.
Aceste măsuri de restructurare, convenite de echipa managerială cu reprezentanţii angajaţilor, ar urma să permită Audi să realizeze economii de un miliard de euro pe an, adăugând că în paralel va investi o sumă totală de opt miliard de euro în uzinele sale din Germania, în următorii patru ani.
Audi are aproximativ 88.000 de angajaţi la nivel mondial, dintre care 55.000 în Germania.
„Restructurările anunţate luni seara de Audi reprezintă ultima veste proastă venită din partea sectorului auto al celei mai mari economii europene, care a fost afectat puternic de tranziţia cu probleme la automobilele electrice, competiţia puternică pe piaţa chineză importantă venită din partea rivalilor locali şi cererea slabă.
Incluzând măsurile anunţate de Audi, disponibilizările planificate la nivelul întregului grup Volkswagen se ridică la aproximativ 48.000 de posturi.
VW a demarat programe de reducere a costurilor care vizează eliminarea a 35.000 de posturi, Porsche are de gând să elimine 3.900 de posturi iar divizia de software Cariad intenţionează să elimine aproximativ 1.600 de posturi”, anunță site-ul tvrinfo.ro.
12 candidaturi au fost validate de Biroul Electoral Central pentru alegerile prezidențiale din luna mai a acestui an.
Este vorba despre Nicușor Dan (independent), Crin Antonescu (Alianța România Înainte), Victor Ponta (independent), Elena Lasconi (USR), George Simion (AUR), Lavinia Șandru (PUSL), Cristian Terheș (Partidul Național Conservator Român), John-Ion Banu-Muscel (independent), Anamaria Gavrilă (POT), Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale), Daniel Funeriu (independent), Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie).
În același timp, Biroul Electoral Central a respins candidaturile depuse de Remus Pricopie (independent), Oana Crețu (Partidul Social Democrat Unit), Gelu Drăgan (independent), Constantin Titian Filip (independent) și Gicu-Romeo Tiță (independent).
De asemenea, BEC a respins pentru a treia oară și, respectiv, a patra oară candidaturile lui Petru Mîndru și Maria Marcu.
Potrivit calendarului alegerilor, până cel mai târziu la 18 martie pot fi formulate contestații la Curtea Constituțională privind înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale, iar până pe 19 martie CCR trebuie să le soluționeze.
Vă sfătuim să adoptați o manieră prudentă de conducere şi să adaptați permanent viteza de rulare la condiţiile de drum şi de trafic.
Dacă partea carosabilă este umedă ori acoperită cu polei sau zăpadă, circulaţi cu o viteză care să permită oprirea în siguranţă, având în vedere că distanţa de frânare, în astfel de condiţii, este mult mai mare.
Curăţaţi farurile şi blocurile de semnalizare şi folosiţi corespunzător instalaţia de ventilaţie – climatizare!
Pietonilor le recomandăm să-şi sporească atenţia, să nu circule pe partea carosabilă, mai ales după lăsarea întunericului şi în condiţii de vizibilitate redusă, și să se asigure temeinic înaintea traversării drumurilor.
Informații utile și oportune privind restricțiile de trafic cauzate de evenimentele rutiere sau de efectele manifestărilor meteorologice pot fi accesate pe site-ul Poliției Române – https://www.politiaromana.ro/ro/info-trafic”, a spus Elena Welter, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.
Preşedintele interimar Ilie Bolojan a avut o întrevedere cu autorităţile şi instituţiile publice care au responsabilităţi în organizarea alegerilor prezidenţiale.
Şeful Statului a spus de mai multe ori că scrutinul prezidenţial din luna mai trebuie organizat corect şi transparent, astfel încât rezultatele să reflecte voinţa românilor.
“Este o schimbare care a început din vara anului trecut. Cert este că experienţa de anul trecut din noiembrie însă a funcţionat ca un catalizator pentru tot ceea ce înseamnă activitatea Consiliului.
În acest moment autoritatea pe care o reprezint este mobilizată total, şi când spun asta nu o folosesc ca o exprimare care să aibă valenţe de PR, ci realmente suntem organizaţi, zic eu, cel mai bine.
În sensul că programul este extins, programul de lucru, şi nu mai există sâmbete şi duminici libere. Şedinţele Consiliului nu mai sunt doar marţi şi miercuri, sunt de câte ori este nevoie, chiar şi de două ori pe zi.
Ne-am asigurat că întreaga instituţie poate să funcţioneze chiar şi în timp real, să fie în pas cu ceea ce are de reglementat şi cu ceea ce se întâmplă în mediul online, dar nu numai.
Şi ne-am propus ca atunci când există foarte multe sesizări sau există o situaţie aparte timpul în care noi preluăm acele sesizări, le procesăm, le analizăm şi emitem ordinul de eliminare atunci când este cazul, când se impune, să nu depăşească cinci ore.
Până acum am reuşit să ne încadrăm în termen de o oră, o oră şi un pic, iar în multe dintre situaţii, în legătură cu o platformă despre care discutăm atât de mult, termenul de reacţie a fost chiar de 10 minute.
Funcţionăm la capacitate maximă. Cu cât se apropie alegerile, în perioada de dinainte, probabil că vom lucra în două ture, astfel încăt să extindem programul cât mai mult spre seară.
Scopul este ca atunci când primim o sesizare şi aici nu vorbim doar despre sesizările primite dinspre public, pe care le aşteptăm şi ne ajută, este suficinet ca publicul să intre pe www.cna.ro, pe prima pagină este formularul care este extrem de simplu de completat şi există şi un ghid care ajută foarte mult, dar avem şi situaţiile în care suntem sesizaţi de alte instituţii.
Noi discutăm despre un ordin de eliminare. Acest ordin de eliminare este un mecanism pus la dispoziţia tuturor ţărilor membre ale UE şi este un mecanism care asigură prin formă că nu se fac abuzuri, că nu există cenzură şi că ne adresăm exclusiv conţinutului ilegal.
Folosim principiul ce este ilegal în offline este ilegal şi în online. Noi nu doar identificăm într-un ordin oline un conţinut anume, ci dacă îl considerăm ca atare şi platforma urmează să îl dea jos, indicăm şi share-urile acelui conţinut, şi replicările.
Deci, un ordin de eliminare nu conţine o postare, nu punem egal între un ordin şi o postare, vă daţi seama câte sute de mii de postări sunt, ci un link întreg de postări cu conţinutul respectiv ilegal, urmând ca platforma să supravegheze că acel conţinut nu este urcat din nou în platformă.
Este practic ceea ce s-a întâmplat în cazul domnului Simion.
Noi am luat rapid decizia de a elimina acel ordin, dânsul a aflat şi l-a şters, însă noi nu am oprit ordinul, am solicitat platformei să caute în platformă şi să elimine acel conţinut, chiar dacă de pe contul lui George Simion a fost şters”, a declarat Valeriu Jucan.
Secția de Drumuri Naționale Sibiu a acționat cu 16 utilaje, fiind răspândite 160 de tone material antiderapant pe DN 1, DN 7, DN 7C, DN 7H, DN 14, DN 14A și DN 14B.
Angajații Secției Autostrăzi Sibiu au acționat cu 30 utilaje, fiind împrăștiate 488 tone material antiderapant pe A1 și A3.
