Pensionarii din sistemul public de pensii și cei cu pensii militare, ale căror venituri sunt mai mici sau egale cu 2.574 de lei, vor beneficia în 2025 de un ajutor financiar în valoare de 800 de lei, potrivit unui proiect de Ordonanță de Urgență publicat de Ministerul Muncii.
Pe de altă parte, pensionarii care au locul de ședere sau reședința obișnuită în străinătate nu vor beneficia de acest sprijin financiar.
„Măsurile propuse vizează pensionarii din sistemul public de pensii și din sistemul pensiilor militare de stat, înregistrați la casele teritoriale de pensii sau la casele de pensii sectoriale, ale căror venituri sunt sub 2.574 lei, echivalentul valorii nete a salariului minim.
Scopul acestei măsuri este de a sprijini persoanele vulnerabile și de a preveni excluderea socială a unor beneficiari ai sistemului public de pensii și ai sistemului pensiilor militare de stat.
Ajutorul acordat ține cont de condițiile de trai și realitățile sociale din România, similar altor măsuri de sprijin destinate categoriilor vulnerabile”, este răspunsul Ministerului Muncii la o solicitare Hotnews.
Curtea Constituțională are programată o ședință, sâmbătă, după ce a fost sesizată în legătură cu unele candidaturi la alegerile prezidențiale.
Potrivit unor surse, ședința este programată după prânz, iar judecătorii CCR au pe masă două contestații la decizia BEC de a respinge o candidatură și mai multe sesizări depuse direct la Curte privind candidatura lui Călin Georgescu.
Sesizările contestă din start candidatura și cer ca această să nu fie înregistrată. Sunt invocate motive care au legătură cu acuzațiile care i se aduc lui Călin Georgescu de atentat la ordinea constituțională a României.
Surse citate de Antena 3 CNN susțin că aceste sesizări vor fi, cel mai probabil, respinse de Curte, deoarce în acest moment nu se poate vorbi de o candidatură a lui Călin Georgescu până când aceasta nu este aprobată de Biroul Electoral Central.
Primele două contestații la înregistrarea candidaturii lui Călin Georgescu pentru funcția de Președinte al României au fost depuse de Remus Pricopie, rectorul SNSPA și de Bogdan Ionescu, un avocat din Arad.
Cea de-a treia contestaţie la înregistrarea candidaturii lui Călin Georgescu a venit din partea avocatului Andrei Mitrea. Iar cea de-a patra a fost depusă de primarul oraşului Cavnic, Vladimir Petruţ.
Biroul Elecotral Central are la dispoziție 48 de ore să se pronunțe asupra candidaturilor. Potrivit unor informații, duminică va fi ședința BEC pentru candidatura lui Călin Georgescu.
După ce se pronunță BEC, Curtea Constituțională are la dispoziție 24 de ore să se pronunțe asupra contestațiilor sau judecătorii Curții se pot sesiza și din oficiu.
FC Hermannstadt va întâlni, în această seară, chiar de Ziua Femeii, de la ora 20.30, pe Rapid București, în ultima etapă a sezonului regular al Superligii.
În condițiile în care miza calificării în play-off a dispărut pentru cele două echipe, partida rămâne una atractivă, în care ambele formații vor să-și treacă în palmares victoria. FC Hermannstadt dorește să încheie sezonul regular cu o victorie, deoarece obiectivul pentru a doua parte a sezonului este ocuparea primelor două locuri din play-out. În acest moment, echipa sibiană se află pe locul 8, la 3 puncte distanță de Sepsi Sfântu Gheorghe și la un punct în fața formației Petrolul Ploiești. Mai mult, partida este un duel al orgoliilor, având în vedere că echipa sibiană are pe banca tehnică și în conducerea executivă câțiva foști rapidiști care au scris istorie pentru gruparea vișinie. Rapid are nevoie de victorie pentru a ține aproape de FCSB, U și CFR Cluj.
Rapidiști fără glas… la Sibiu
Astfel, președintele lui FC Hermannstadt, Daniel Niculae, delegatul Dănuț Perjă, antrenorul principal al sibienilor, Marius Măldărășanu, și secundul acestuia, Valentin Negru, vor încerca să obțină victoria împotriva echipei lor de suflet și unde s-au făcut remarcați în fotbalul românesc. Contigentul de rapidiști de la Sibiu, aflați acum vremelnic prin Sibiu, vor să încheie sezonul regular cu o victorie de palmares, pentru ca echipa să aibă o viață mai ușoară în play-out.
De altfel, ultimii doi președinți ai lui FC Heramnnstadt sunt rapidiști. Este vorba despre Dani Coman și Daniel Niculae. Cunoscuți pentru aprecierea de care se bucură în fotbalul românesc și pentru modul în care și-au promovat imaginea în mass-media națională, cei doi au avut și au, pe perioada mandatelor de președinte a formației sibiene, o atitudine, cel puțin bizară, față de mass-media locală și, în fapt, față de suporterii echipei sibiene.
Până să vină la Sibiu, cei doi erau prezenți pe toate canalele de sport naționale și își dădeau cu părerea despre orice ca invitați și specialiști în fotbal. Însă odată ce au poposit la Sibiu, fac pe muții în spațiul public sibian. Nici măcar prezentarea lor ca președinți ai clubului sibian nu s-a făcut în fața mass-media locale, ci doar pe rețelele de socializare. Atât Dani Coman, cât și Daniel Niculae nu au fost în stare să organizeze măcar o conferință de presă sau să acorde interviuri mass-media locale, pentru a ne explica de ce FC Hermannstadt nu poate ieși din insolvența financiară pe care o traversează echipa de mai bine de 4 ani de zile. Niciun detaliu despre planul de ieșire din insolvență, dar nici despre activitatea echipei, în general, de parcă ar avea interzis din partea creditorilor-finanțatorilor clubului să vorbească în public. Sau poate chiar așa este…
O istorie… recentă
FC Hermannstadt şi Rapid s-au mai întâlnit de cinci ori în principala competiţie internă, de trei ori s-au impus bucureştenii, un joc a fost câştigat de sibieni, iar o partidă s-a terminat la egalitate.
Primul meci a avut loc pe 14 octombrie 2022, FC Hermannstadt – Rapid 0-2 (au marcat X. Emmers, Dr. Grigore). În retur, apoi, sibienii au câştigat în deplasare cu 1-0 (S. Balaure) și și-au luat revanșa. A urmat apoi o nouă confruntare din SuperLiga României, ce s-a consemnat pe 16 februarie 2024, Rapid – FC Hermannstadt 2-0, goluri înscrise de E. Krasniqi şi A. Rrahmani.
Partida va fi una specială pentru antrenorul sibienilor, Marius Măldărășanu, care a evoluat timp de 10 sezoane în tricoul bucureştenilor, pentru care a marcat 28 de goluri în 238 de partide disputate în SuperLiga României, cucerind două titluri (1998-1999, 2002-2003). În plus, „Măldă”, aşa cum l-au alintat fanii giuleşteni, este jucătorul din istoria Rapidului cu cele mai multe meciuri în cupele europene, 38 de prezenţe (5 goluri).
Acesta se va întâlni pentru a doua oară cu Marius Şumudică din postura de tehnicieni, cei doi fiind colegi la Rapid în sezoanele 1998-1999 şi 2001-2002. Mediile de vârstă la partida din tur a celor două echipe au fost următoarele: Rapid – 25 ani şi 10 luni; FC Hermannstadt – 27 ani şi o lună. Sibienii s-au bazat doar pe 25 de fotbalişti, printre care şi Ianis Stoica, aflat în faţa meciului cu numărul 100 în SuperLigă, în partida din tur. În precedentele 99 de jocuri, actualul sibian reuşise 19 goluri şi şapte pase decisive.
MECIURI DIRECTE
04.11.24 SL Rapid București – FC Hermannstadt 1 – 0
16.02.24 SL Rapid București – FC Hermannstadt 2 – 0
01.10.23 SL FC Hermannstadt – Rapid București 1 – 1
04.03.23 SL Rapid București – FC Hermannstadt 0 – 1
14.10.22 SL FC Hermannstadt – Rapid București 0 – 2
Teoria calului mort este o metaforă satirică ce se referă la modul în care unii oameni, instituții, partide, oameni politici se confruntă cu probleme evidente, imposibil de rezolvat, dar care, în loc să accepte realitatea, se agață și încearcă să le justifice. Ideea centrală este clară: dacă descoperi că ești călare pe un cal mort, cel mai înțelept lucru de făcut este să cobori și să-l „abandonezi”. Cu toate acestea, în practică, se întâmplă adesea exact contrariul.
În loc de a abandona calul mort, se iau măsuri precum: se cumpără o nouă șa pentru cal; se îmbunătățește dieta calului, chiar dacă este mort; se schimbă călărețul în loc să abordeze problema reală; se concediază managerul de cai și se angajează pe același post altul nou, așteptând un rezultat diferit; se organizează întâlniri pentru a discuta cum să crești viteza calului mort; se creează comitete sau echipe de lucru pentru a analiza problema cailor morți din toate unghiurile. Aceste comitete lucrează luni de zile, pregătesc rapoarte și în cele din urmă concluzionează evident: calul este mort.
De asemenea, se justifică eforturile prin compararea calului cu alți cai morți similari, ajungând la concluzia că problema era la ceilalți, care o tot țin una și bună că acel cal e mort. Se propun cursuri de pregătire pentru cal, ceea ce presupune creșterea bugetului. Se redefinește conceptul de „mort” pentru a se convinge că respectivul cal mai are șanse și potențial.
Vă sună cunoscut? De peste 30 de ani, regăsim specimene „cabaline” de acest gen în mai toate instituțiile publice, administrație și, mai ales, în politică. Oameni care, aflați la 6-7-8 mandate de parlamentari, prăfuiți și care nu mai spun nimănui nimic, se încăpățânează să ne convingă de faptul că încă sunt vii și mai pot. Și noi în credem. Și îi votăm în continuare. Pe liste comune, cel mai adesea, e drept. Unde se proptesc întotdeauna în capul la listă, din lipsa crasă și îngrijorătoare de forțe noi, energice, profesioniste, care să schimbe ceva și în țărișoara asta. La un exercițiu de imaginație, sunt câteva partide în Sibiu care, de peste 20 de ani, pe locurile eligibile ale buletinelor de vot, din superstiție, probabil, nu și-au mai schimbat nicicum oamenii.
PNL a fost cel mai docil partid, în acest sens. Sau, atunci când a fost cazul, cutuma a suferit mici ajustări, în situația impunerii de la centru a unor lavianiste șandroricești (PSD).
USR l-a rezolvat pe Barna, cu un loc cum i se potrivește mai bine: vorbește mult, nu face nimic, și încasează o gașcă de bani. Ăsta a fost și norocul Ruxandrei Cibu și a lui Adrian Echert, ca să poată prinde și ei un loc pe listele partidului. Cât despre AUR, POT și SOS (care au intrat în parlament de la Sibiu), absenți au fost, absenți sunt încă și-or fi în neamul românesc (să mă exprim nițel suveranist).
Și astfel ne trezim cu aceeași garnitură guvernamentală, cu același Crin Antonescu criogenat în propria-i ignoranță în postura de potențial prezidențiabil, cu același Marcel Nordis Ciolacu prim ministru înainte și după alegeri și cu mulțime de alți dinozauri parlamentăreți. Și ne mirăm nevoie-mare cum de un paria de Georgescu sau o țață de Șoșoacă joacă țurca pe mințile bieților români!
Această teorie, a calului mort, ne arată cât de mulți politicieni preferă să nege realitatea și să piardă timp, resurse și eforturi pe soluții inutile pentru propriile forțate imagini, în loc să accepte problema de la început, să facă loc oamenilor capabili, creativi, profesioniști, entuziaști, pentru a lua decizii mai inteligente și mai eficiente pentru viitorul partidelor și, mai ales, al țării.
Pentru asta însă trebuie să mai treacă măcar 4 ani. Și să fie abandonați din mers câțiva cai morți.
Femeile au ocupat dintotdeauna un loc aparte în istorie și au avut un rol semnificativ în societate. Contribuția lor la dezvoltarea societății și la evoluția umanității este semnificativă și incontestabilă, fie că ne raportăm la meritele lor în domeniul vieții de familie, fie că facem referire la meritele lor în domeniile științei, economiei, politicii, literaturii și culturii în general.
Cu toate acestea, rolul lor a fost marginalizat, iar meritele lor nu au fost pe deplin recunoscute, apreciate, fructificate și consemnate în istoriografie. Deși aportul lor la lumea în care trăim a fost unul fundamental și esențial, femeile încă nu au primit locul bine meritat în istoriografie, iar informațiile despre femeile din trecut nu au fost încă exhaustiv sau satisfăcător valorificate. Nu este surprinzător deloc, având în vedere faptul că trecutul uman a fost dominat de societăți patriarhale, în care bărbații dominau paginile istoriei și aveau puterea decizională. Desigur, politicile din secolul XXI au mai reglat situația, iar femeile au astăzi alt statut, alte posibilități, mult mai bune, drepturi și oportunități, și foarte important, realizările lor sunt recunoscute, apreciate, aclamate și încurajate.
Deși în trecut femeile nu au fost tratate în cele mai blânde și echitabile moduri, fiind discriminate și marginalizate în repetate rânduri, epoca modernă vine cu anumite schimbări culturale și ideologice, care vor îmbunătăți situația femeilor, precum Renașterea, Iluminismul, Revoluția Franceză, Revoluția Industrială etc., fenomene și evenimente majore, curente și politici care schimbă lumea și anulează acele principii și concepte medievale restrictive și rigide. Epoca modernă ajută la schimbarea statutului femeii în societate, iar modificările ideologice permit apariția unor noi mișcări, precum mișcările feministe și lupta pentru egalitate, care vor fi mult mai pronunțate în secolul XX și vor culmina în secolul actual.
Romanii sărbătoreau Ziua Mamei la data de 1 martie
În ciuda situației nedrepte în care erau puse femeile, lumea și societățile din trecut au găsit anumite momente și ocazii care să prilejuiască celebrarea femeii. Putem invoca câteva momente din istorie în care umanitatea a celebrat femeia și rolul ei în societate și în civilizație, precum episoadele din Antichitatea romană, fiind vorba desigur de sărbătoarea Matronalia, dedicată maternității și zeițelor mamă. Sărbătoarea romană era celebrată la data de 1 martie, iar personajul mitologic care se afla în centrul acesteia a fost zeița Juno, protectoare a nașterilor, mamelor și femeilor căsătorite. Femeile din Antichitate aveau parte de un tratament preferențial în această zi și erau tratate cu daruri și flori, în timp ce acestea se rugau pentru nașteri ușoare și sănătatea copiilor.
Ziua Femeii, o sărbătoare americană
Desigur, un exemplu mult mai bun, de altfel, cel mai bun exemplu de sărbătoare dedicată femeilor, este ziua de 8 Martie, considerată în prezent Ziua Internațională a Femeilor. În 8 Martie întreaga umanitate celebrează femeile, rolul, contribuțiile, realizările și istoria acestora. Deși suntem mult mai familiarizați cu această sărbătoare în prezent, ar trebui să știm că data de 8 Martie, implicit Ziua Femeii, are o istorie proprie, iar originea ei poate fi găsită în trecut.
Prima dată în istorie Ziua Femeii este sărbătorită în SUA, în 1909, Partidul Socialist American organizând o Zi Națională a Femeii. Ziua Femeii își face simțită prezența pe scena internațională în 1910, în cadrul Conferinței Internaționale a Femeilor Socialiste din Copenhaga, când activista socialistă germană Clara Zetkin propune stabilirea unei zile dedicate drepturilor femeii. Prima celebrare oficială generalizată o întâlnim în 19 martie 1911, când mai multe state europene au sărbătorit Ziua Femeii. Data de 8 Martie devine o convenție și se oficializează după evenimentele revoluționare din Rusia, din 1917.
În România, Ziua Femeii se celebrează pe 8 Martie, ca în cazul majorității statelor lumii, însă nu mereu a fost așa în cazul nostru. Observăm că în cazul spațiului românesc, există un oarecare decalaj față de Occidentul European, așadar, pătrunderea oficială a sărbătorii se face mai greu, iar data celebrării a fost foarte fluctuantă inițial, și nu era una convențională, clar stabilită.
Desigur, și în Transilvania s-a celebrat și se celebrează această sărbătoare, însă în cazul acestei regiuni istorice, cu un trecut destul de controversat, trebuie să ținem cont de mai mulți factori dacă ne dorim să observăm specificul acestei sărbători, și trebuie să remarcăm o sumă de diferențe a practicilor de aici în comparație cu cele din Europa și din restul teritoriilor românești. Cel mai important, trebuie să ținem cont de faptul că Transilvania s-a aflat în trecut sub administrație habsburgică, ulterior austro-ungară, iar după 1918, românească.
8 martie, cunoscută ca Ziua Mamei
Acest demers jurnalistic, realizat cu sprijinului istoricului Rafael Țichindelean, își propune să aducă în lumina reflectoarelor, cu scopul aniversării Zilei de 8 Martie, modul în care era sărbătorită Ziua Femeii în Sibiu și evoluția ei de-a lungul timpului. În documentarea studiului am făcut apel la materiale arhivistice, în special presa vremii, care a surprins cel mai bine și complet modul în care se celebra și se desfășura această sărbătoare.
Primul aspect demn de menționat este faptul că în prima jumătate a secolului al XX-lea, Ziua Femeii nu apărea sau nu era recunoscută sub acest nume, ci sibienii se raportau la ea sub denumirea de Ziua Mamei. Această exprimare este întâlnită până la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial. De asemenea, cele mai multe informații și cele mai generoase detalii despre Ziua Femeii în prima jumătate a secolului al XX-lea se găsesc în „Telegraful Român”, probabil datorită specificului său național, tradițional și religios. Cu toate acestea, și alte ziare au vorbit despre această sărbătoare, precum „Foaia Poporului” sau „Lumina Satelor”.
Prima apariție în presă
Prima dată când întâlnim în presa transilvăneană Ziua Mamei este într-un număr din „Telegraful Român”, în anul 1911. Apariția în presă în acest moment este destul de neobișnuită, întrucât nu se vorbește de eveniment, ci de o carte: „De ziua mamei”, scrisă de Mihail Sadoveanu. Mențiunea apare la secțiunea de „Cărți și reviste”, unde se fac recomandări de lecturi. Aceeași mențiune o face și „Gazeta Transilvaniei”. Următoarea mare mențiune despre femei și celebrarea acestora o vedem în „Lumina Satelor”, în 11 Martie 1923. Deși în acest caz nu este menționată oficial sărbătoarea, observăm că autorul aduce un elogiu femeii, lăudându-o. Autorul, P. Trifa, vorbește cu nostalgie de mama sa care murise, exprimându-și durerea într-un mod sensibil și emoționant, vorbind de copilăria sa și de amintirile rămase cu mama sa.
În Primului Război Mondial
În perioada Primului Război Mondial nu s-au putut identifica informații despre acest subiect, probabil lumea fiind cufundată în conflagrația politică-militară, cea mai mare de până atunci din istorie, nu a fost interesată de astfel de evenimente, sau teama a fost prea mare pentru a găsi timp de destindere.
Când Ziua Mamei ia amploare
În mod oficial, fenomenul de Ziua Mamei intră în presa și în societatea românească sibiană/transilvăneană în mod masiv în anul 1928, când ziare precum „Gazeta Transilvaniei”, „Foaia Poporului”, „Telegraful Român”, „Lumina Satelor” etc., menționează sărbătoarea și îndeamnă cetățenii la celebrarea acesteia. Aceste publicații menționează întâi un eveniment major dedicat femeilor, anume Congresul de la Cernăuți, unde Uniunea Femeilor Române decide ca în toată țara să se serbeze Ziua Femeii la data de 21 mai. Presa din Transilvania preia ideea, cu mențiunea că „Gazeta Transilvaniei” și „Telegraful Român” specifică faptul că sărbătoarea se va celebra în acest spațiu la data de 27 mai.
Datele par să difere, luna este aceeași, iar în toate cazurile pe care le vom sesiza în cele ce urmează, se va constata faptul că sărbătoarea este plasată într-o duminică (diferența de date este dată probabil de influențele culturale maghiare și austriece, astfel se justifică prin specificul cultural aparte al Transilvaniei faptul că datele de celebrare diferă în acest caz). Președinta Uniunii, Maria Baiulescu a condus Congresul, începând prin a ține un discurs bucovinencelor și cerându-le sprijinul. Discursul enunța rolul lor ca femei în societate. Acesta mai adoptă și o tentă naționalistă și religioasă la un moment dat. Baiulescu încheie cuvântarea lăudându-le pe femei pentru toate realizările lor.
Apoi ia cuvântul ministrul I. Nistor, care laudă femeile pentru inițiativa lor, pentru realizările lor și pentru frumoasa organizare. Apoi au loc o masă comună, o expoziție de artă bucovineană și reprezentații teatrale. Partea a 2-a a ședinței expune anumite probleme din societatea românească și enumeră deciziile pe care membrele Uniunii Femeilor le-au luat în acest sens.
„Chemarea Unirii femeilor române și secția feminină a ASTREI”
Tot „Telegraful Român” publică în 1928 apelul Mariei Baiulescu de a celebra peste tot Ziua Mamei, în acesta adresându-se inclusiv publicului feminin transilvănean, chiar sibian. Iată titlul apelului ei: „Chemarea Unirii femeilor române și secția feminină a ASTREI”. În acest apel, data se schimbă de la 21 mai la 27 mai. Se cere ca femeile și mamele să fie serbate de toți copiii și tinerii din toate orașele țării, festivitățile date în cinstea femeilor să se manifeste în școli prin serbări, serbarea femeilor în spațiul public, momente care să aibă caracter religios, preotul vorbind despre însemnătatea acestei zile, serbarea femeii în intimitatea familiei, membrii arătându-și aprecierea prin „grai, în scris sau prin cel mai mic semn și atențiune”, cei care nu mai au mame în viață să facă pelerinaj la mormântul acestora, întruniri populare în care femeia să fie celebrată prin conferințe, coruri, recitaluri (în aceste situații vor exista și recitaluri speciale pentru mamele care și-au pierdut fii în război și un cinstit omagiu care să fie adus „celei mai devotate mame a țării, M. S. Regina Maria, întărind iubirea pentru mama tuturor cetățenilor români, pentru scumpa noastră Patrie-Mamă”. Aceleași texte și moduri de celebrare sunt preluate și promovate și de „Gazeta Transilvaniei”.
Mamele scriitorilor elogiate
În 1929 remarcabile sunt demersurile „Telegrafului Român”, care de Ziua Mamei publică în detaliu cum au celebrat sibienii. În acest an, Ziua Mamei a fost serbată în 2 Iunie. Festivitățile au fost organizate de Societatea Ortodoxă a Femeilor în sala mare a prefecturii județene, în prezența unui public select, notabili fiind ÎPS Nicolae Bălan, PS Vasile și asesorii Consiliului mitropolitan. De asemenea au participat multe mame și alți locuitori ai Sibiului. Președintă a Societății Ortodoxe a Femeilor era Eugenia Tordășianu, care deschide festivalul cu o cuvântare.
Profesorul I.U. Soricu a vorbit într-un mod omagial de ideea de mamă. Fetele de liceu au avut momente artistice și corul condus de un domn profesor Oancea a prestat în acea zi. Eleonora Stanciu a citit dintr-o lucrare originală scrisă de ea: „Dragoste de mamă”. De asemenea, în alte articole publicate mai târziu, s-au mai menționat ceremonii ținute pentru femei, slujbe de pomenire pentru decedatele din Sibiu și au ținut pledoarii pentru femei în rubricile de îndemnuri pentru tineret.
Una din cele mai semnificative rubrici de acest fel a fost cea în care s-a vorbit despre mamele unor personalități culturale și istorice românești și despre mame în opera unor mari scriitori români: În „Miorița”, păstorul se gândește la mama lui în ultimele sale clipe; s-a vorbit de mama lui Gheorghe Lazăr, Lăzăroaia; s-a prezentat un elogiu adus mamei lui Andrei Șaguna, sibienii fiind recunoscători că mama sa l-a crescut și educat atât de bine; este evocată imaginea mamei în operele lui Alecsandri, Eminescu, Creangă, Coșbuc; iar la final se oferă cuvinte de învățătură despre mama, pledoarii despre rolul ei, despre menirea ei, descrieri metaforice ale frumuseții ei, ale scopului ei, ale necesității ei, îndemnuri la respect, serbare și prețuire.
„Cântecul mamei”
În anii 1930, presa transilvăneană continuă să menționeze înainte, în timpul și după sărbătoarea Zilei Mamei un fel de cântec prin care este elogiată mama, „Cântecul mamei”, idee care apare obsesiv. În 1930, în Sibiu avem același spirit ca anul trecut: pe data de 21 mai Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor Române serbează Ziua Mamei. Are loc un concurs gimnazial între fetele Școlii Normale de fete „Andrei Șaguna”, în prezența unui auditoriu numeros.
Apoi are loc un serviciu religios în catedrală, iar la ora 16 a avut loc un program artistic în Sala Thalia. Părintele protopop militar Ioan Dăncilă a rostit un cuvânt în cadrul conferinței organizate de el, denumite „Cultul Mamei” – concept care va continua să apară în presa sibiană. Au cântat apoi coruri de fete coordonate de profesoara Lia Popovici, apoi au fost recitate versuri despre mamă. Ziua a fost sărbătorită și acasă, în spațiul intim. Un cetățean anonim al Sibiului declară: „Dacă s-ar dobândi ca măcar într-o zi pe an să nu se mai audă înjurătura mamei! Ce serbare cu adevărat educativă ar fi! Ce manifestare de devoțiune s-ar produce”.
Ziua Mamei, o sărbătoare
În anii 1930 mai observăm o tendință: în Telegraful Român apare frecvent la final Calendarul Bunului Creștin, în care sunt incluse sărbători creștine și celebrări românești. În cadrul acestuia apare și Ziua Mamei ca sărbătoare.
Un declin
Din 1931 sesizăm o tendință de a reda pe scurt, sumar, evenimentele despre Ziua Mamei, prin urmare, subiectul pierde teren și un aport semnificativ în presă, aparent se pierde interesul pentru subiect. Spre exemplu, în Sibiu s-a celebrat evenimentul la 31 Mai, într-o duminică, în sala prefecturii, unde se ține festivalul organizat de Societatea Națională a Femeilor Ortodoxe. Se organizează și un concurs al școlarelor, iar intrarea la festival este liberă. Observăm că evenimentele și programele sunt repetitive, probabil de aici lipsa de interes. Acestei rubrici ajunge să îi fie dedicate doar 5-6 rânduri, nu pagini, ca în cazurile anterioare.
Ziua Mamei a fost sărbătorită în mai
În 1932 întâlnim aspecte similare: serbarea are loc în 22 mai, duminica, organizată de Societatea Ortodoxă a Femeilor Române în sala prefecturii. Au cântat și recitat fetele de la școala primară „Regina Maria” și au lecturat lucrări literare fetele de la liceul de fete „Domnița Ileana” din Sibiu. Profesorul A. Dima a conferențiat despre „Sentimentul matern în lirica noastră”.
În 1933 celebrarea a avut loc pe 14 mai. Specificul și programul este similar. Deosebit este în acest an elogiul adus de Lumina Satelor, care într-un sfert de pagină vorbește despre lipsa de respect a românilor față de mame, de cum ar trebui să sărbătorim Ziua Mamei, despre importanța sărbătorii, despre alte mame celebre în istorie (ex: mama lui Ștefan cel Mare), și încheie cu câteva cuvinte pozitive, încărcate de metafore.
Mama, din nou serbată
În 1934 presa reîncepe să acorde o oarecare importanță acestei zile, dar acest lucru este datorat faptului că Ziua Mamei a coincis în acest an cu Ziua Cărții, așadar presa a decis să elogieze din nou mama, raportându-se și la cultura română, scriind texte despre ea și rolul ei în această cultură. Un articol de ziar chiar promovează o carte despre acest subiect: „Mamina” de Al. Lascarov-Moldovanu. V. Coman prezintă cartea și firul narativ din ea. Festivitățile sunt similare celorlalți ani.
Ziua Copilului sărbătorită în aceeași dată cu Ziua Mamei
Anii 1935 și 1936 nu apar cu schimbări, însă în 21 mai 1937 publicul sibian se reorientează spre acest subiect, întrucât programul și locațiile se schimbă puțin. În acest an, ziarele au publicat în mai multe zile diferite articole pe acest subiect. O particularitate care apare începând cu acest an este faptul că publicul sibian începe să serbeze și „Săptămâna Copilului” sau Ziua Copilului în aceeași dată cu Ziua Mamei. Această tendință continuă până la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial. Elogiile și cuvintele de laudă sunt acum adresate și copiilor și mamelor.
Ziarele vorbesc despre importanța acestor evenimente și aduc aminte de Regina Maria, „mama românilor” și de copiii ei. Festivitatea s-a ținut în acest an în Aula Academiei Teologice din Sibiu. Părintele profesor A. Nanu ține o conferință despre mame. Președintele Societății Femeilor Ortodoxe este în acest an Elvira Cioran, care vorbește despre rolul societății în transmiterea unor virtuți feminine tinerelor fete. A avut loc și un concurs în care fetele de liceu au lecturat lucrări literare proprii despre femei și au fost premiate. Corul studenților de la teologie a cântat.
În 1938 presa nu mai dă atenție mare acestei zile, probabil se resimt tensiunile internaționale premergătoare celui de-Al Doilea Război Mondial. Presa menționează doar că Ziua Copilului și a Mamei au fost sărbătorite în special de preoțimea sibiană.
În 1939 se manifestă din nou un oarecare interes în ciuda conflictului mondial: Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor Române și Legiunea de Străjere din Sibiu organizează evenimente festive în 21 mai, duminica. Se ține un festival în Teatrul Municipal, . Program: imnuri, rugăciuni, coruri, cuvântul prefectului de județ Sibiu, cuvântul Comandantei de legiune. Ulterior a avut loc concursul elevelor școlilor secundare. Mamele cu peste 10 copii din județ au fost premiate. Corul de fete de la „Domnița Ileana” a performat sub coordonarea profesoarei Minodora Lupu.
Ziua Mamei sărbătorită în război
În 1940 lipsesc articole despre acest subiect, cel mai probabil din cauza războiului mondial. În 1941 fenomenul revine în presă, oamenii încercând să serbeze și să găsească un mic prilej de bucurie în acel context de angoasă. Unii declară la ziar că s-au bucurat să vadă că Ziua Mamei este celebrată și în timpul războiului și că i-au încântat imaginile cu copii care duceau flori mamelor și că au loc evenimente îmbucurătoare.
Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor Române a organizat în sala mare a prefecturii județene, în data de 21 mai, un festival de Ziua Mamei. Școala normală „Andrei Șaguna” a dat un concurs cu această ocazie. Preotul Gh. Șoima a condus corul de copii din cadrul evenimentului. Lucia Cosma a ținut o cuvântare despre ce înseamnă pentru sibieni Ziua Mamei în astfel de vremuri grele, întunecate. S-au recitat versuri. În 1942 au loc evenimente similare, la fel și în 1943.
În 1944 și 1945 nu se mai găsesc aproape deloc informații în presă despre această sărbătoare, întrucât probabil întreaga lume era ancorată în evenimentele războiului și aștepta deznodământul acestuia în Europa. După 1945 lumea era preocupată de schimbările sociale și ideologice din societate, îndeosebi schimbările de regim politic, așadar se înțelege lipsa articolelor cu privire la Ziua Femeii.
Ziua Femeii, în comunism
Venirea comunismului a venit cu o o schimbare relativă a termenului de ,,Zi a Mamei”, respectiv cu ,,Ziua Femeii”, făcând din ziua de 8 Martie un prilej de a sărbători reușitele săvârșite de ,,tovarășele” muncitoare și mame. Unul din primele titluri ale presei, legat de această sărbătoare(din perioada anilor 50 din Sibiu), fiind: ,,În cinstea zilei de 8 Martie, Ziua Internațională a Femeii, se va organiza pe întreg cuprinsul orașului și al județului Sibiu o săptămână a curățeniei”.
Deci, comuniștii au dorit ca Ziua mamei să fie sărbătorită prin muncă. Compartimentul care se ocupa cu această sarcină se numea UFDR (Uniunea Femeilor Democrate din România), a cărui sarcină era îmbunătăţirea traiului social şi cultural al femeii, combaterea analfabetismului, drepturi egale pentru femei şi bărbaţi, îmbunătăţirea vieţii femeilor din mediul rural, drepturi egale pentru copii legitimi şi pentru cei nelegitimi. Pe lângă acestea mai era urmărită crearea unor cursuri de calificare şi specializare, dar şi cursuri tehnice superioare.
„Alături de bărbați, femeile lucrează azi cu mai mult drag și avânt în fabrici, uzine, pe ogoare și în birouri…”, spune un ziar al vremii. Tot acesta citează și despre competițiile sportive create în ,,cinstea” acestei zile ,,Sportivele din Sibiu întâmpină ziua de 8 martie printr-o masivă participare la competiții”.
Femeile își făceau cadouri între ele
Un fapt relatat cu mândrie într-un ziar comunist spunea că numeroase muncitoare din fabricile sibiene s-au deplasat în Gospodăriile Agricole din județ, pentru a „felicita” femeile muncitoare din acele instituții oferindu-le tacâmuri, șosete și alte obiecte de uz casnic. Printre femeile privilegiate de aceste daruri, se numărau cele din cooperativa „6 Martie”-Șelimbăr, „Zorile”-Turnișor, „Ogorul Roșu”-Hosman etc.
,,Lupta împotriva imperialiștilor”
Una dintre misiunile pe care le avea femeia și era ,,lupta apărării păcii împotriva pericolului unui nou război pregătit de imperialiști amecano-englezi”. dar acest lucru nu a însemnat că nu se putea bucura și de frumos cu ocazia zilei sale. ,,Inteprinderea comercială Agnita a organizat o expoziție cu obiecte de îmbrăcăminte pentru femei”, suna o știre din 1952.
Cinstirea rezultatelor
La demonstrațiile cu fast făcute de partid, erau evidențiate femeile de frunte, care făceau ,,cinste” Republicii Socialiste România. Presa din 1955 scria: „În acțiunea de predare a cotelor, un număr de peste 600 de femei sînt fruntașe. Tovarășele Ana Lomnășan din comuna Racovița, Maria Orzea din comuna Avrig și altele au construit un frumos exemplu pentru celelalte femei din comună, atât prin predarea la timp al cotelor, cât și prin munca de lămurire pe care au dus-o acestea cu femeile”.
,,Umanizarea femeii”
Cu toate că socialiștii au încercat să impună oamenilor o egalitate de gen, încercând să-i distanțeze unii de alții, presa a început odată cu anii 1967-1968, după venirea lui Nicolae Ceaușescu la putere, să evidențieze și statutul de mamă, nu doar de ,,luptătoare a cauzei”, a femeii, publicând reportaje cu diverse figuri feminine, poezii și promovând evenimente ca genul: ,,Ieri Sala Tineretului din Sibiu a avut loc o seară de poezie pe tema <Omagiu adus femeii>”. Iar după anul 1970 în Sibiu au început să se organizeze tot mai multe spectacole de teatru, serbări pe la cooperative și au început să se ofere tot mai multe flori: ,,În zilele premergătoare acestei sărbători au fost livrate la unitățile de specialitate din Mediaș, Sibiu, Blaj, Târnăveni, Cisnădie, 5000 de bucăți flori tăiate, precum și 1500 ghivece ciclame, begonii ș.a.”, scria un articol din acea vreme, în singurul cotidian din județul Sibiu.
Ziua Mamei, astăzi
Festivitățile și elogiile organizate au continuat până în 1989, la Revoluție și continuă și astăzi, În continuare data de 8 Martie este asociată cu Ziua Mamei și a Femeii, școlile organizând serbări de celebrare a celei ce ne-a dat viață. Deși istoria nu a fost prea blândă cu femeile, acestea au rămas un izvor de inspirație, de blândețe, frumusețe și iubire.
Consiliul Naţional al Audiovizualului a avut reacţie rapidă în şedinţa publică de miercuri, 5 martie în cazul unui fake distribuit pe platforma TikTok.
Cazul a fost sesizat de membrul CNA Mircea Toma chair în debutul şedinţei şi arăta ca o captură de pe un site de ştiri (fără sursă) ce anunţa că „Ursula Von Der Leyen a semnat azi actual oficial de război: „Mobilizare militară pentru întreaga Europă”, era titlul ştiri care mai anunţa că preşedinta Comisiei Europene ar fi „aprobat încorporările în masă a bărbaţilor până în 40 de ani în toată Europa”.
„Forul a invocat încălcarea articolului 3, alineat 2 din Legea Audiovizualului, potrivit căruia „Toţi furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să asigure informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor şi evenimentelor şi să favorizeze libera formare a opiniilor”.
Consider că are caracter de urgeţă pentru că ea poată să producă efecte în orele următoare şi să fie valorificată în stradă, în spaţiul public, de politicieni care să preia acest mesaj”, a spus Mircea Toma, membru CNA.
Joi seara, în jurul orei 23 în Avrig, în timp ce conducea un autoturism pe strada Nicolae Bălcescu, un localnic în vârstă de 29 de ani a pierdut controlul direcției de deplasare și a intrat în coliziune cu un autoturism parcat.
De asemenea, testarea alcoolscopică a șoferului a indicat o valoare de 0,61 miligrame/litru alcool pur în aerul expirat, acesta fiind însoțit la o unitate medicală pentru recoltarea probelor biologice.
Bărbatul este cercetat acum pentru conducere fără permis și conducerea unui autoturism sub influența băuturilor alcoolice.
Candidatura lui Călin Georgescu pentru alegerile prezidențiale a fost contestată după aproximativ o oră de la depunere.
Remus Pricopie a depus, în scris, la Biroul Electoral Central (BEC), o contestație la înregistrarea candidaturii lui Călin Georgescu.
Contestația se bazează pe argumente solide de natură constituțională și juridică, care evidențiază incompatibilitatea discursului și comportamentului candidatului cu valorile democratice și constituționale ale statului român.
Rectorul SNSPA cere Biroului Electoral Central verificarea îndeplinirii condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege pentru candidatura la funcția de Președinte al României din anul 2025 și respingerea candidaturii lui Călin Georgescu, constatând că se încalcă condițiile de eligibilitate prevăzute de dispozițiile constituționale ale art.1 alin.(3) și (5), ale art.82 alin.(2), corelate cu cele ale art.148 și 149, cu referire la valorile democrației, la statul de drept, la respectarea Constituției corelate cu garanția politico-militară a acestora, respectiv apartenența României la UE și NATO.
Românii vor începe să primească noile cărți de identitate electronice începând cu luna martie 2025, primul județ în care acestea vor fi eliberate fiind Cluj.
Potrivit MAI, din 20 martie 2025, noile documente vor fi disponibile pentru persoanele care împlinesc 14 ani, iar din 2 iunie 2025, și minorii sub această vârstă vor putea solicita buletine electronice.
Pentru cei care nu doresc un act de identitate cu cip, ministerul a anunțat că, începând cu 20 mai 2025, vor fi emise și cărți de identitate simple, în noul format.
Toate măsurile tehnice necesare pentru implementarea acestui sistem au fost deja finalizate.
După lansarea inițială din Cluj, următoarea fază va include și municipiul București, odată ce vor fi optimizate procesele de transport și verificare a calității documentelor.
Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor, va elabora un program detaliat pentru implementarea noilor cărți de identitate în celelalte județe, în parteneriat cu autoritățile locale.
După realizarea optimizărilor necesare la nivelul infrastructurilor implicate, va fi realizată extinderea la nivelul judeţelor, potrivit unei programări realizate de către Ministerul Afacerilor Interne prin Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor în urma consultării cu autorităţile publice locale.
Polițiștii Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Sibiu, împreună cu procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Sibiu, au documentat activitatea infracțională a 3 persoane (2 bărbați și o femeie), de 28, 30 și 34 de ani, cercetate pentru trafic de droguri de risc, trafic de droguri de mare risc și efectuarea fără drept de operațiuni cu substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive.
În sarcina bărbatului de 30 de ani s-a reținut și comiterea infracțiunii de deținere fără drept de droguri de risc în vederea consumului propriu.
„Din materialul probator administrat a reieșit că aceasta ar fi comercializat droguri de mare risc și prin intermediul femeii de 34 de ani cercetată în cauză.
De asemenea, actele de urmărire penală au relevat că, în intervalul 2024 – 2025, bărbatul de 28 de ani ar fi procurat, deținut și comercializat diferite cantități de droguri de risc și mare risc, canabis și comprimate ecstasy, către consumatori din județul Sibiu.
În urma celor 2 percheziții domiciliare, efectuate la data de 6 martie 2025, au fost descoperite și ridicate o cantitate de canabis, cântare, grindere, obiecte purtând urme de substanță, sume de bani în lei, precum și alte mijloace de probă.
La aceeași dată, procurorii D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Sibiu au dispus reținerea celor doi bărbați, de 28 și 30 de ani, pentru 24 de ore, și măsura controlului judiciar față de femeia de 34 de ani.
Acțiunea a beneficiat de sprijinul luptătorilor Serviciului pentru Acțiuni Speciale din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Sibiu.
Facem precizarea că, pe întreg parcursul procesului penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de Procedură Penală, precum și de prezumția de nevinovăție”, spune Elena Welter, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.
Lansat în februarie, filmul MENTORII s-a impus rapid drept favoritul publicului, devenind cea mai populară comedie din cinematografele românești încă din primul weekend.
60% dintre spectatorii care au mers la cinema la finalul săptămânii trecute au ales acest film, produs de Magic Maker Media House, parte a grupului UNTOLD Universe, în colaborare cu Headline Management.
Sălile de cinema au fost pline de spectatori entuziasmați, dornici să savureze această comedie spumoasă, iar succesul a fost confirmat de zeci de mii de oameni care au urmărit deja filmul.
Caravana MENTORII – săli arhipline în toată țara. Urmează Sibiul.
Proiecțiile din Cluj-Napoca, Timișoara, Craiova, Brașov, Constanța, Iași, București, Botoșani, Suceava, Galați, Brăila, Buzău și Ploiești au demonstrat că MENTORII este comedia anului 2025. Cu un umor savuros, situații comice și personaje memorabile, filmul oferă publicului o experiență cinematografică de neratat.
Alături de actori, vor fi prezenți și creatorii filmului, printre care regizorul Adrian Tapciuc, Edy Chereji (co-fondator UNTOLD Universe) și Călin Crețu (manager general Headline Management), care vor împărtăși publicului povești inedite și momente amuzante de pe platourile de filmare.
Biletele pentru eveniment pot fi achiziționate pe www.cinegold.ro, din aplicația Cine Gold sau direct de la casieriile din Promenada Mall.
Astăzi, 7 martie 2025 la sediul Instituției Prefectului Județul Sibiu a avut loc, în sistem videoconferință, ceremonia de investire în funcția de subprefect al județului Sibiu a lui Zacharie Benedek. Cu acest prilej, noul subprefect a depus jurământul.
