Interviu Florica Vasiliu: Clasa politică este încă în construcție, are nevoie de formare și nu de calificare la locul de muncă

Liviu Dragnea a fost ales duminică, 11 octombrie, preşedinte al PSD, în cadrul unui scrutin organizat în premieră în partid, prin care liderul formaţiunii este votat de către toţi membrii din țară. Cât de validă este noua formulă de alegeri atunci când pe buletinul de vot se regăsește un singur candidat, cum se va transforma PSD sub noua conducere, cum arată PNL în acest moment, cum se pregătesc partidele politice pentru alegerile de anul viitor, în ce situația se află clasa politică românească, dar și ce mai așteaptă românii de la politicieni, explică dr. Florica Vasiliu, profesor la Facultatea de Științe Socio-Umane, Departamentul Științe Politice.

Ce părere aveți despre noua formulă adoptată de PSD la scrutinul de alegere a liderului național?
La prima vedere ar fi un gest de salutat, care denotă democrație internă de partid și oferă câștigătorului mai multă legitimitate. Pe de altă parte, foarte multă lume este atrasă de democrația directă și ca atare am putea spune că această formulă vine în întâmpinarea așteptărilor populației. Numai că evenimentul care a avut loc duminica trecută la PSD nu poate fi calificat ca atare. Pentru a alege ai nevoie de cel puțin două persoane cu viziuni și programe distincte, aflate în competiție pentru atingerea unor obiective strategice ale partidului respectiv. Or, existența unui singur candidat anulează cele două avantaje, în parte aparente, amintite la început.
Care considerați că sunt avantajele și care dezavantajele unui vot extins la toți membrii de partid față de votul în Congres?
În primul rând pentru a recurge la votul tuturor membrilor unui partid se presupune că această modalitate de alegere este înscrisă în Statutul partidului. Concomitent în statut trebuie să se stabilească
raporturile dintre Congres ca organism suprem de conducere și implicit și de alegere a conducerii partidului, cât și succesiunea acestor pași. Nu credeți că mai întâi ar fi necesar să cunoască membrii de partid ce vor, ce au de gând candidații și apoi să voteze? Cine stabilește candidaturile și cine le validează? Ce va face de fapt Congresul PSD care va avea loc sâmbătă? Orice congres se bazează pe principiul fundamental al democrației – reprezentativitatea. Delegații la congres aleși pe baze democratice, presupuși a fi reprezentativi pentru o organizație politică, în mandatul lor se înscrie și votarea programului politic al candidaților, pe care se bazează apoi opțiunile lor elective. Votul în necunoștință, indiferent de modalitate, diminuează legitimitatea. Fiind prima dată când se recurge la o asemenea modalitate de alegere a unui președinte de partid, putem fi indulgenți, dar să nu o idealizăm.
Potrivit reprezentanților PSD, duminică au participat la vot aproape o jumătate de milion de persoane. Considerați că mai este vreun alt partid în România care să mai aibă o asemenea capacitate de mobilizare? Este un lucru pozitiv pentru democrație?
Voi începe cu sfârșitul și voi spune că poate avea valențe pozitive sau negative doar în funcție de modul în care este organizat, și dacă se derulează în condiții totale de transparență. Organizarea presupune inclusiv informarea și pregătirea membrilor partidului pentru un astfel de demers. Capacitatea de mobilizare a PSD-ului și îndeosebi a lui Liviu Dragnea sunt bine cunoscute, ca să nu mai spunem că este specifică stângii, dar cât de siguri putem fi de numărul participanților și mai ales de
calitatea acestora de membrii de partid? Nu există o posibilitate reală de control și ținând cont și de anumite ”tradiții electorale” consacrate este greu să facem speculații pe acest subiect. Cu atât mai mult cu cât anumite imagini transmise de posturile de televiziune din ziua respectivă, ridică anumite semne de întrebare. Mobilizarea în cazul alegerilor interne de partid, respectiv participarea efectivă depinde hotărâtor de mărimea partidului.
Este adevărat că în condițiile unui scrutin capacitatea de mobilizare a partidelor este foarte importantă, dar vizează nu doar proprii membrii, ci și simpatizanți, dar și alte categorii care împărtășesc măcar parțial aceiași doctrină, același program și au încredere mai mare sau mai mică în liderii acelei formațiuni sau care votează doar împotriva celorlalți. Nu trebuie să echivalăm și să comparăm alegerile interne de partid, bazate în principal pe disciplină și loialitate, cu un scrutin local, legislativ, prezidențial. .
Ce fel de schimbări credeți că va aduce Dragnea în PSD?

Fiecare nou președinte promite reformarea partidului respectiv, dar de obicei această reformare este prioritar orientată spre schimbarea oamenilor atât din funcțiile de partid cât și din cele guvernamentale. Mi se pare mai important ca să apreciem schimbările din PSD, pe care eventual le va face, prin eficientizarea actului guvernamental, în prioritizarea adecvată a problemelor cu care se confruntă România și soluționarea acestora.
Liviu Dragnea a tot repetat în aparițiile publice că își dorește să transforme Partidul Social Democrat într-un veritabil partid de stânga. Ce înseamnă asta?

Aici lucrurile principial sunt mai simple, deoarece în ultimul timp o parte însemnată a politicilor PSD au fost de sorginte liberală. În consecință transformarea PSD-ului într-un partid de stânga veritabil presupune coerență la nivel guvernamental prin promovarea cu prioritate a politicilor de stânga. Mai puțin se vorbește de două aspecte mult mai importante și anume baza socială de recrutare a membrilor unui partid de stânga și promovarea valorilor specifice stângii, concentrate în sintagma ”liberalism cultural” care se bazează pe toleranță de orice gen și laicitate. Or practica politică din PSD a infirmat deseori aceste valori care nu sunt împărtășite de o mare parte a electoratului propriu. Însă, din acest punct de vedere mă îndoiesc că se vor produce schimbări. În ceea ce privește baza socială au existat și probabil că vor exista preocupări mai ales pentru atragerea intelectualilor.
Cum vi se pare că arată PNL și celelalte partide din opoziție în acest moment?
Atât PNL cât și celelalte partide de opoziție ( dar care sunt celelalte?) sunt din păcate marcate de procesele de construcție și consolidare organizatorică, dând impresia că și-au epuizat resursele înainte de a le utiliza. Incapacitatea PNL-ului de a omogeniza partidul rezultat din fuziune și bicefalismul conducerii, menținut până după cele două scrutine de anul viitor, sunt din start și continuă să fie impedimente esențiale în concentrarea pe obiective prioritare și în același timp au diminuat capacitatea de opoziție funcțională, eficientă. Pe de altă parte majoritatea zdrobitoare din Parlament a PSD-ului și a coaliției din jurul său au determinat ca acțiunile PNL să nu aibă nici o finalitate și să-i ducă deseori aproape de ridicol. Realizarea de către PSD a unor politici de orientare liberală, de care aminteam, a diminuat și mai mult capacitatea PNL-ului de a-și promova propriile politici.
Ce schimbări estimați că vor face principalele partide până la alegerile locale și parlamentare de anul viitor?
Timpul scurt rămas până la alegerile de anul viitor nu le va permite să realizeze schimbări semnificative, nici măcar în ceea ce privește recrutarea candidaților, care se va realiza în cea mai mare parte din bazinele bine cunoscute ale fiecărui partid. Chiar dacă ne reîntoarcem la votul pe listă vizibilitatea și notorietatea nu se pot construi decât în timp. Noutatea o vor aduce poate noile formațiuni politice constituite pe baza noii legi a partidelor, îndeosebi în alegerile locale. Până la ora actuală nu se prea vede o efervescență în acest sens, probabil și datorită sentimentului de lehamite față de politică, cvasigeneralizat, dar și a dificultăților birocratice inerente pe care la presupune o astfel de inițiativă.
Cum arată clasa politică românească actuală comparativ cu celelalte partide politice europene și față de rigorile UE în acest domeniu?

Să nu extindem atribuțiile UE prea mult și nici să nu o idealizăm. Uniunea Europeană nu este preocupată direct de construcția de partid, ci indirect prin intermediul familiilor politice. Iar dacă am face o analiză aprofundată am constata că oriunde în Europa, calitatea clasei politice s-a diminuat în mod constant. O discuție pe această temă este deosebit de complexă și trebuie luate în calcul o multitudine de condiții și cauze specifice momentului actual. În acest context ceea ce putem numi ”clasă politică” în România este încă în construcție, are nevoie de formare și nu de ”calificare la locul de muncă”. Și aș mai spune că aceste calități și competențe ale clasei politice, de care tot discutăm, sunt determinate și de calitatea societății civile și de cea a ansamblului electoratului, ce pot controla, dar și susține, când e cazul, oamenii politici și strategiile lor. Ca să nu mai vorbim că aceste două categorii, care se suprapun mai mult sau mai puțin, oferă potențialul uman pentru politică. .

Ce credeți că mai așteaptă în prezent populația de la clasa politică?
Cu toate că încrederea în politicieni este scăzută, românii au așteptări foarte mari de la clasa politică, indiferent cum este ea la ora actuală. Majoritatea populației vrea în continuare să fie asistată, să i se dea, nevoile individuale primează în fața interesului general. Dacă ar fi altfel, nu s-ar mai vota oameni care nu fac nimic pentru comunitatea pe care o gestionează ori reprezintă , sau, și mai mult candidați confirmați corupți, aflați în arest sau în închisoare.