Expertforum, platformă înfiinţată de experţi în politici publice şi reforma administraţiei a analizat situația voturilor nule la alegerile din 9 iunie 2024. Potrivit expertforum.ro, cele mai mari creșteri procentuale în 2024 față de voturile nule din 2019 se regăsesc în Sibiu (o creștere de 350%).
Numărul acestora a fost unul dintre cele mai mari raportate la numărul de alegători care au participat la procesul electoral. Din 9.440.962 de voturi exprimate 488.261 de voturi au fost declarate nule, ceea ce înseamnă 5,1% din voturi. În 2019 numărul acestora a fost de 274.415 din 9,3 milioane de alegători, adică 2,89% din voturi.
Situația de anul acesta este comparabilă cu cea din 2014, când 5,83% dintre voturi au fost declarate nule. Datele pentru primari și consilii locale au fost prelucrate din informațiile parțiale publicate pe prezenta.roaep.ro miercuri 12 iunie, iar cele pentru europarlamentare sunt prelucrate din baza de date descărcată pe 13 iunie în prima jumătate a zilei. Așadar, pot apărea anumite discrepanțe.
Cauzele pentru care s-a înregistrat acest număr ridicat de voturi nule sunt dificil de stabilit. În unele cazuri ar putea fi vorba de erori de completare a procesului verbal, dar atunci se pune întrebarea cum au fost validate aceste procese verbale de către birourile electorale de circumscripție. Ar putea fi vorba și de vot de protest.
Buletinele de vot pot fi nule și dacă membrii birourilor electorale nu au aplicat
ștampila de control a secției de votare pe acestea. Nu în ultimul rând, ar putea fi vorba și de anularea intenționată a unor buletine de vot. În orice caz, procentul este ridicat. Cel mai mare procent a ajuns la 85% într-o singură secție de votare din străinătate.
Ce sunt voturile nule
Voturile nule sunt cele legate de buletinele introduse în urnă, care nu respectă
criteriile stabilite de lege pentru a fi valabile. Voturile nule sunt diferite de
buletinele anulate, care reprezintă buletinele neîntrebuințate și anulate la sfârșitul zilei sau utilizate, dar anulate la cererea alegătorului întrucât opțiunea votului a fost dezvăluită.
Sunt considerate voturi nule, următoarele buletine de vot găsite în urnele de vot:
- buletinul de vot pe care nu a fost aplicată ștampila de control a secției de
votare; - buletinul de vot care are alt model decât cel legal aprobat;
- buletinul de vot pe care a fost aplicată o ștampilă cu mențiunea „VOTAT” care
are alt model decât cel legal aprobat; - buletinul de vot pe care nu a fost aplicată ștampila cu mențiunea „VOTAT”;
- buletinul de vot pe care ștampila cu mențiunea „VOTAT” este aplicată în două
sau mai multe patrulatere; - buletinul de vot pe care ștampila cu mențiunea „VOTAT” este aplicată în două
sau mai multe patrulatere, chiar dacă unele ștampile au fost tăiate/anulate de
alegător; - buletinul de vot pe care ștampila cu mențiunea „VOTAT” a fost aplicată în
exteriorul patrulaterelor și nu atinge niciun patrulater; - buletinul de vot pe care ștampila cu mențiunea „VOTAT” atinge două sau mai
multe patrulatere.
Vrancea și Vaslui deschid topul județelor la numărul de voturi anulate
La nivel de județ, cele mai multe voturi nule au fost înregistrate în Vrancea
și Vaslui (6,7%), iar cele mai puțin în Hunedoara, Timiș, Ilfov, Harghita și
Cluj (aproximativ 4%). În 10 județe procentul voturilor nule este mai
mare de 6, ceea ce reprezintă o proporție semnificativă. În străinătate
procentul este de 2,5%. Sectoarele din București au între 2,6 – Sectorul 1 și 3,8% – sectorul 5. Deși nu există o limită clară de la care numărul de voturi nule devine problematic, considerăm că 10% din voturi nule pe secție poate deschide o discuție despre ce s-a întâmplat în secția respectivă, dacă procesul verbal a fost completat corect sau dacă există alte indicii de nereguli.
Cea mai mare creștere procentuală, în cazul Sibiului
Cele mai mari creșteri procentuale în 2024 față de voturile nule din 2019 se regăsesc în Sibiu (o creștere de 350%), Tulcea (264%), Suceava, Satu Mare (250%), Brașov (220%), Dolj (209%), Bistrița Năsăud (215%), respectiv Ialomița (201%). Se poate vedea mai jos o analiză comparativă cu anul 2014.
.){kind=link}