Cei 33 de europarlamentari care au reprezentat România în Parlamentul European în legislatura 2019-2024 au abordat, în activitatea lor, teme variate de politică externă a Uniunii, pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina, sprijinul UE pentru Ucraina în contextul agresiunii Rusiei, conflictul din Gaza, aderarea României la spaţiul Schengen, susţinerea aderării Republicii Moldova, Georgiei şi Ucrainei la UE, situaţia fermierilor în UE, criza energetică, pactul verde european etc, conform https://www.europarl.europa.eu/.
În legislatura 2019-2024, europarlamentarii români au făcut parte din grupurile PPE (membri, la nivel naţional ai PNL, PMP sau UDMR), S&D (membri, la nivel naţional, ai PSD, Pro România, PUSL) şi Renew (membri, la nivel naţional ai USR, Reper). Conform datelor de pe site-ul Parlamentului European, unii europarlamentari români au abordat într-o mai mare măsură teme de relevanţă europeană, în timp ce alţii s-au centrat pe teme de interes din România.
Printre cei care s-au focusat pe temele de interes intern s-au numărat Victor Negrescu, Nicolae Ştefănuţă, Carmen Avram, Daniel Buda, Tudor Ciuhodaru, Eugen Tomac, informează agerpres.ro. Între cei care s-au implicat în cele mai multe propuneri de rezoluţie se numără Dragoş Pîslaru, Nicolae Ştefănuţă, europarlametar sibian, Ramona Strugariu.
Maria Grapini (172), Daniel Buda (166), Carmen Avram (133), Tudor Ciuhodaru (113), Eugen Tomac (96), Victor Negrescu (87), ce a reprezentat județul Sibiu în mandatul său, Dan Motreanu (80), Nicolae Ştefănuţă (71) se numără printre cei cu cele mai multe întrebări scrise adresate Comisiei Europene. Vasile Blaga, Dacian Cioloş, Corina Creţu, Claudia Manda, Vlad Nistor sunt printre cei care au iniţiat cele mai puţine întrebări către Comisie.