Graur: Judeţul Sibiu deţine locul II pe ţară la servicii sociale acreditate

Radu Graur, directorul Agenţiei de Prestaţii Sociale Sibiu (cunoscută sibienilor ca Direcţia de muncă) ne-a vorbit despre situaţia prestaţiilor şi serviciilor sociale în judeţul nostru. Reporter: Câţi sibieni primesc lunar un ajutor social din partea statului? La ce sumă se ridică aceste ajutoare sociale, de la începutul anului până în prezent? Radu Graur: În luna septembrie 2011 au beneficiat de ajutor social (venit minim garantat) un număr de aproximativ 2.800 de locuitori ai judeţului Sibiu, iar suma la care se ridică aceste ajutoare sociale de la începutul anului până în luna septembrie 2011 este în valoare de aproximativ 4. 200.000 ron. Rep.: Care este situaţia din judeţul Sibiu faţă de alte judeţe? R.G.: Comparativ cu celelalte judete din ţară, judeţul Sibiu are un numpăr redus de beneficiari de ajutor social Rep.: Aţi declarat că faţă de 2010, numărul total de beneficiari de prestaţii sociale a scăzut cu aproximativ 19.300, iar majoritatea sunt oameni care nu mai beneficiază de ajutorul de încălzire. Câţi oameni mai beneficiază în prezent de acest ajutor? R.G.: În prezent numarul total de beneficiari de ajutor de încălzire este de aproximativ 27.000. Rep.: Până când se pot depune cererile de ajutor de încălzire? Ce modificări s-au adus la criteriile de acordare a ajutorului de încălzire, faţă de anul trecut? R.G.: În conformitate cu art.16 din OUG nr. 70 din 2011, familiile şi persoanele singure care îndeplinesc condiţiile de acordare a ajutoarelor de încălzire pot depune cererile şi declaraţiile pe proprie răspundere pentru acordarea acestor drepturi până la data de 15 octombrie a fiecărui an . Conform art. 39 din OUG nr. 70 din 2011, pentru sezonul rece 1 noiembrie 2011 – 31 martie 2012 acest termen se decalează cu până la maximum 10 zile lucrătoare. Faţă de anul trecut, la criteriile de acordare a ajutorului de încălzire dincolo de pragurile de venituri, nu s-au adus modificări esenţiale. De anul acesta venitul minim garantat este o excepţie prevăzută expres de lege, care nu se ia în calcul la stabilirea venitului. În lista cuprinzând bunurile ce conduc la excluderea acordării ajutorului pentru încălzirea locuinţei se exceptează mijloacele de transport adaptate din proprietatea persoanelor cu handicap. Rep.: Câţi bani au primit fundaţiile şi asociaţiile care se ocupă cu asistenţa socială în judeţul Sibiu, anul acesta, faţă de anul trecut? Ce procent reprezintă finanţarea acordată de AJPS Sibiu din totalul cheltuielilor acestor ONG-uri? R.G.: În anul 2010, conform Ordinului ministrului muncii familiei şi protecţiei sociale nr. 1857/29.12.2009 s-a aprobat suma de 1.389.534 lei din suma de 19.999.905,28 lei alocată pe ţară, reprezentând subvenţia de la bugetul de stat, pentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2010, pentru un număr de 18 asociaţii, respectiv fundaţii din judeţul Sibiu şi 2 unităţi de asistenţă socială ale unor asociaţii cu sediul în judeţul Alba şi municipiul Bucureşti. În anul 2011 a crescut numărul organizaţiilor subvenţionate de la bugetul de stat. Astfel, datorită recunoaşterii capacităţii furnizorilor de servicii sociale la nivelul jud. Sibiu de a îndeplini standardele generale de calitate s-a aprobat prin Ordinul MMFPS nr. 1758/29.12.2010 şi 1198/28.03.2010 subvenţionarea pe anul 2011 de la bugetul de stat a unui număr 24 de asociaţii, respectiv fundaţii cu 29 unităţi cu sediul în jud. Sibiu, în cuantum de 1.957.486 lei. De asemenea, sunt subvenţionate şi alte 3 organizaţii cu sediul în municipiul Alba Iulia şi Bucureşti, dar care furnizează servicii sociale în unităţi aflate pe raza judeţului nostru. Subvenţiile aprobate au reprezentat în medie 25% din totalul cheltuielilor efectuate de asociaţii şi fundaţii pentru acordarea de servicii de asistenţă socială. Această finanţare a fost şi este de un real sprijin pentru acordarea de servicii sociale de calitate beneficiarilor. Rep.: În 2010, Sibiul era pe locul al II-lea în ţară, cu 174 de furnizori de servicii sociale. Pe ce loc se află anul acesta? De ce are Sibiul atât de multe ONG-uri care acordă servicii sociale? Are Sibiul mai mulţi săraci faţă de alte judeţe sau are o putere economică mai mare să-i ajute? R.G.: La nivelul judeţului Sibiu, sunt acreditaţi în prezent un număr de 180 de furnizori de servicii sociale din care: 86 de furnizori publici şi 94 de furnizori privaţi. În registrul electronic unic al serviciilor sociale la nivel de ţară, unde sunt înregistraţi 703 de furnizori acreditaţi, observăm faptul că judeţul Sibiu deţine în continuare locul II, după judeţul Iaşi cu un număr de 181 furnizori acreditaţi. Specificăm faptul ca ONG-urile au fost înfiinţate în scopul de a ajuta diferite categorii de beneficiari aflaţi în situaţii de dificultate. Ne referim aici nu numai la persoanele sărace, ci şi la copiii şi adulţii cu handicap, persoane vârstnice fără aparţinători, persoane cu HIV, dependenţi de alcool şi droguri etc. Marea majoritate a fondatorilor acestor organizaţii sunt cetăţeni care au primit sprijin de la organizaţii din străinătate, unde cultul solidarităţii sociale este implementat. Cunoaştem, de asemenea, că judeţul Sibiu are o creştere economică mai mare faţă de alte judeţe din ţară, fapt care a determinat înfiinţarea şi dezvoltarea unităţilor sociale. Rep.: Unul dintre motivele pentru care agenţiile judeţene pentru prestaţii sociale au fost înfiinţate este imposibilitatea de a măsura impactul real al programelor de asistenţă socială în rândul populaţiei. Reuşiţi în prezent să ştiţi cât de mult ajută un program de asistenţă socială? Raportaţi eventualele nereguli? R.G.: Datorită faptului că acreditarea furnizorilor de servicii sociale incumbă îndeplinirea cerinţelor administrative conform HG nr. 1024/2004 şi a standardelor generale de calitate privind serviciile sociale aprobate prin OMSSF nr. 383/2005 a furnizorilor, procedură care se realizează din trei în trei ani de către Secretariatul tehnic al Comisiei de acreditare a furnizorilor de servicii sociale, putem spune că avem o viziune clară asupra impactului programelor de asistenţă socială în rândul beneficiarilor. De asemenea, se realizează monitorizări asupra activităţilor derulate în cadrul acestor furnizori, conform unor proceduri, elaborate în funcţie de categoria de beneficiari deservită şi tipul de centru în care sunt deserviţi aceştia. Rapoartele de monitorizare deţin date cu privire la structura de personal, numărul şi categoria de beneficiari deserviţi, servicii oferite, bugetul alocat serviciilor sociale, nevoi ale beneficiarilor reieşite din instrumentele de lucru folosite şi modul de soluţionare a acestora, parteneriate încheiate care să ducă la menţinerea şi dezvoltarea serviciilor de calitate etc. Ioana Mălău