Nu ne-am împotmolit la niciunul dintre proiecte, pe toate le-am continuat

Martin Bottesch, preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu: Călin Blaga La finalul celui de al doilea mandat consecutiv ca preşedinte al Consiliului Judeţean Sibiu, Martin Bottesch vorbeşte despre principalele realizări ale ultimilor patru ani şi proiectele de viitor. Reporter: Care sunt principalele realizări ale mandatului dvs. de preşedinte al Consiliului Judeţean Sibiu 2008-2012? Martin Bottesch: În acest mandat au început să fie derulate proiectele cu finanţare europeană pe care le pregătisem în mandatul anterior: în primul rând, proiecte de infrastructură rutieră, şi aici aş aminti drumul judeţean Sibiu – Agnita, DJ Jina – ªugag, DJ Răşinari – Poplaca – Orlat şi DJ Sadu – Râu Sadului – Sădurel. În afară de acestea avansăm cu proiectul de management al deşeurilor, care este un proiect la nivelul întregului judeţ, coordonat de Consiliul Judeţean Sibiu şi care este la ora actuală cel mai mare proiect al Consiliului Judeţean Sibiu din punct de vedere valoric, dar şi al importanţei. El vizează colectarea selectivă a deşeurilor, revalorificarea acestora, dar şi închiderea gropilor neconforme. Se mai prevede în proiect construirea a două staţii de compostare. Tot în acest mandat s-au realizat şi construcţii noi, de exemplu sediul pentru Junii Sibiului, recent inaugurat, dar şi noua sală de conferinţe a Consiliului Judeţean, iar în Muzeul în Aer Liber a fost construit cu fonduri din Norvegia, Islanda şi Liechtenstein o clădire modernă pentru conservarea şi restaurarea obiectelor muzeale. Aeroportul Sibiu a fost realizat, în principal, în mandatul meu precedent, dar lucrările finale au fost executate în acest mandat. Rep.: Ce obstacole aţi întâmpinat în realizarea proiectelor din ultimii patru ani? Cum le-aţi depăşit? M.B.: La toate proiectele principalul inconvenient a constat în proiectarea deficitară. Apoi, procedurile de folosire a banilor europeni sunt foarte greoaie. Pot să spun însă că nu ne-am împotmolit la niciunul dintre proiecte, pe toate le-am continuat şi vor fi finalizate cele care mai sunt în lucru. În ceea ce priveşte proiectele din fonduri proprii, o influenţă negativă au avut-o două Hotărâri ale Guvernului, în 2010, respectiv 2011, prin care s-a redus procentajul din impozitul de venit ce ne revenea de la 13% la 11,25%. Această reducere consider că este un pas înapoi pe calea descentralizării, întrucât se diminuează capacitatea autorităţilor locale de a realiza proiecte. Rep.: Care sunt principalele obiective ce vi le propuneţi dacă veţi cştiga un nou mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean Sibiu? M.B.: În primul rând, toate proiectele care sunt în desfăşurare să fie finalizate. Ne-am propus să continuăm cu îmbunătăţirea infrastructurii rutiere, dar şi a infrastructurii de apă canal – asta în colaborare cu Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară Apa Târnavei Mari, respectiv Asociaţia de Apă Sibiu. În domeniul social, vrem să îmbunătăţim în continuare condiţiile în căminele pentru persoane vârstnice, dar şi pentru persoanele cu handicap. Suntem într-o fază avansată de construcţie a unei unităţi de îngrijire şi asistenţă pentru persoane vârstnice la Biertan (80 locuri), care va deservi populaţia din nordul judeţului. Unităţi asemănătoare avem la Sălişte, care acum se extinde, şi la Sibiu, pe strada Azilului. În domeniul mediului vrem să finalizăm proiectul de managementul deşeurilor la nivelul judeţului. Dezvoltarea turistică Păltiniş – Cindrel se află în faza licitaţiei pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal. Acest plan va fi un fundament pentru orice investiţie viitoare. Tot în domeniul turismului şi al recreerii eu consider că trebuie dezvoltată reţeaua de piste de biciclete aşa cum s-a început în Sibiu. Vrem să extindem reţeaua în afara municipiului. Un prim studiu de fezabilitate este prevăzut anul acesta pentru a se face un drum de biciclete spre Răşinari. O problemă pe care o întâmpinăm o reprezintă proprietatea terenului, caz întâlnit în proiectul de drum de biciclete Sibiu – Ocna Sibiului. Până la urmă vom găsi o modalitate de a face drumuri de biciclete. Rep.: De ce să vă aleagă sibienii din judeţ a treia oară? M.B.: Noi considerăm că oferta FDGR este una de dezvoltare echilibrată, care ţine seama de necesităţile întregului judeţ. Credem că pe baza experienţei pe care o avem putem gestiona în continuare problemele administrative ale judeţului, spre folosul tuturor locuitorilor săi.