Peste doar câteva zile vor avea loc alegerile locale. Duminică, 27 septembrie, alegătorii din municipiul Sibiu vor avea de ales între 12 candidați pentru funcția de primar și tot între 12 candidați pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Sibiu. De ce este important ca cetățenii să meargă la vot, ce trebuie să știe alegătorii înainte de vot, cât de mult mai înseamnă alegerile locale pentru sibieni și cum poate fi stimulată alegerea la vot ne-a explicat lector univ. dr. Bogdan Gheorghiță (politolog) la Facultatea de Științe Socio-Umane/Departamentul de Relații Internaționale, Știinte Politice și Studii de Securitate, din cadrul ULBS.
Ce trebuie să știe alegătorii înainte de vot și de ce este important ca aceștia să meargă la vot?
Votul este extrem de important într-o democrație. Este un drept uneori câștigat cu mari sacrificii, dar și o datorie civică ce trebuie asumată și respectată de fiecare cetățean. Alegătorii trebuie să conștientizeze faptul că, dacă ei nu fac propriile alegeri, alții o să le facă pentru ei. Dar acela va fi momentul în care nu va mai fi loc de lamentări. Auto-excluderea de la exercitarea acestui drept ne va afecta mult mai mult decât ne putem imagina. Sigur că încă există cetățeni care trăiesc cu convingerea că este imposibil să aibă vreo influență asupra celor care conduc, la fel de bine cum există cetățeni care trăiesc cu convingerea că cei care conduc sunt neputincioși în rezolvarea problemelor oamenilor. Poate că unii cetățeni consideră că există o distanță prea mare între ei și politică. Poate că unele probleme ale vieții personale, cotidiene, par pentru unii mult mai importante decât problemele din sfera politicului. Au trecut trei decenii de la momentul decembrie 1989. În aceste trei decenii sper că oamenii au devenit mult mai conștienți de puterea pe care o au. Iar momentul alegerilor este unul din momentele în care ar trebui să se vadă acest lucru.
Cât de mult mai înseamnă astăzi alegerile locale pentru locuitorii Sibiului?
Participarea la viața urbei, din punct de vedere civic și politic, le oferă cetățenilor posibilitatea de a impulsiona administrația locală și de a-i determina pe decidenți să propună politici locale, soluții, care să sporească nivelul de trai și calitatea vieții. Locuitorii fiecărei localități ar fi bine să știe că instituțiile ajung la performanțe mai mari în urma solicitărilor și acțiunilor cetățenilor. Indiferent că e vorba de primari, de consilieri locali, de președinți de consilii județene sau de consilieri județeni, impulsurile primite din partea cetățenilor, la nivel individual sau colectiv, sunt extrem de importante. Studiile arată că, cu cât participarea civică și politică a cetățenilor dintr-o localitate sau regiune este mai mare, cu atât localitatea sau regiunea respectivă este mai dezvoltată. Mie, personal, mi se pare că aceste alegeri locale suscită un pic mai mult interesul sibienilor. Un indicator în acest sens îl reprezintă acțiunile tinerilor, care par mult mai motivați spre a-și apăra interesele, decât au fost până acum. Consiliul Județean al Elevilor din Sibiu a reușit chiar să organizeze o dezbatere cu candidații la aceste alegeri locale, pe tema educației. Ori acest lucru nu s-a întâmplat înaintea altor tururi de scrutin locale. Aș mai adăuga aici faptul că, în general, oamenii sunt mai interesați de alegeri cu miză majoră, de exemplu de prezidențiale, și de alegeri care le influențează în mod direct viața cotidiană, respectiv alegerile locale. Mi-aș dori mult să văd că sibienii se prezintă în număr mare la aceste alegeri. Până la urmă este vorba de viitorul nostru, al tuturor.
Cum poate fi stimulată participarea la vot?
Participarea electorală este mai ridicată atunci când actorii politici vin cu o ofertă electorală serioasă și de o bună calitate. În momentul în care, pe scena electorală apar candidați competenți, motivația populației tinde să se schimbe. Oamenii încep să simtă că merită să acorde credit competiției, în ansamblu. Dar, și reciproca este valabilă: cu cât interesul cetățenilor este mai mare, cu atât organizațiile politice vor aduce în luminile rampei candidați mai competenți și mai performanți. Este un cerc vicios până la urmă. Acțiunile civice, precum cea exemplificată mai sus (organizată de tineri), pot, de asemenea, să sporească gradul de conștientizare al cetățenilor în legătură cu rolul pe care îl joacă într-o democrație veritabilă. Odată ce acest grad de conștientizare crește, cel mai probabil va crește și motivația fiecăruia de a se implica în viața urbei, de a se informa, de a compara programele electorale, respectiv de a vota.
Lipsa de informare rămâne, în continuare, unul din capitolele care nu ne fac cinste. Iar acest lucru este cu atât mai interesant cu cât, în prezent, dispunem de atât de multe mijloace, căi și canale de comunicare, atât offline, dar, mai cu seamă online. În era internetului putem accesa informația cu extrem de mare ușurință și totuși, informația cu caracter politic este accesată mai greu. Înseamnă că ne întoarcem la problema motivației și la cercul vicios de care aminteam. Și mai putem aminti aici emoționalul. Emoțiile declanșate de competițiile politice îi pot impulsiona pe oameni să acționeze, respectiv îi pot determina să meargă la vot. De multe ori, platformele program ale candidaților sunt relativ asemănătoare – poate prea asemănătoare uneori – și atunci devine valoroasă și personalitatea fiecărui candidat, felul în care el reușește să transmită ideile și proiectele sale, deci felul în care reușește să ajungă la oameni. Și, cum spuneam, și emoționalul joacă un rol important.
Nu în ultimul rând, ați putea explica, pe înțelesul tuturor, procedura prin care aleși consilierii locali, dar și cei județeni?
Potrivit legii, fără a intra în detalii tehnice, să spunem că primarii, președinții de consilii județene, consilierii locali și cei județeni se aleg prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Consiliile locale și consiliile județene se aleg pe circumscripții electorale, pe baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale. Acest lucru înseamnă că cetățenii votează o listă de consilieri dintre cele propuse de actorii politici, iar apoi, în urma numărării voturilor, actorii politici primesc locurile în consilii proporțional, în funcție de numărul de voturi primite. În acest fel se constituie structura consiliilor locale, respectiv a celor județene, în funcție de voturile obținute. Actorul politic de pe locul întâi, cu cele mai multe voturi, primește, conform algoritmului de calcul, cele mai multe locuri în consiliul respectiv. Urmează apoi ceilalți clasați în preferințele electoratului, care primesc, proporțional, mai puține locuri.
Primarii comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București și primarul general al municipiului București, precum și președinții consiliilor județene se aleg pe circumscripții electorale, prin scrutin uninominal. Acest lucru înseamnă că, dintre candidații care participă la alegeri, în funcție de numărul de voturi, va fi ales candidatul/candidata care va întruni cele mai multe preferințe din partea alegătorilor. Există un singur mandat pus în joc și un singur câștigător. Cel care întrunește cele mai multe preferințe câștigă mandatul. Viceprimarii, precum și vicepreședinții consiliilor județene se aleg prin vot indirect de către consiliile locale, respectiv consiliile județene. După alegeri, în ședință, consilierii locali, respectiv cei județeni, aleg, după caz, viceprimarul/viceprimarii sau vicepreședintele/vicepreședinții. Votul indirect semnifică faptul că aceste poziții nu sunt alese de către întreg corpul electoral, de către toți cetățenii, ci de cei deja aleși în funcție.
În Municipiul Sibiu, pentru candidaturile de consilier județean, conform centralizărilor efectuate de Biroul Electoral Județean Sibiu, s-au depus 384 de candidaturi. În ceea ce privește numărul de candidați pentru Consiliul Local, s-au înscris 217 candidați. Aceștia au fost propuși de 15 partide, fiind înscriși, totodată, și doi candidați independeți la funcțiile de consilier local și consilier județean: Radu Szekely, respectiv Elena Lotrean. Cei mai mulți candidați au fost propuși de FDGR, PSD și PNL, fiecare partid înscriind câte 71 de candidați.
Potrivit informațiilor transmise de BEJ Sibiu, la nivelul județului Sibiu sunt organizate 376 secții de votare, cele mai multe fiind în municipiul Sibiu, Mediaș și Cisnădie.
Totodată, potrivit Prefecturii Sibiu, în data de 27 septembrie, la alegerile locale la nivelul județului Sibiu sunt așteptați la vot un număr de 381.904 cetățeni cu drept de vot. În Municipiul Sibiu 140.521 cetățeni cu drept de vot, iar în Municipiul Mediaș 48.201 cetățeni cu drept de vot.