Traian Băsescu ar putea fi primul președinte postdecembrist care rămâne fără privilegii, din cauză că a colaborat cu Securitatea. Decizia care îl declară informator al fostei Securități dată de Curtea de Apel ar putea fi mai periculoasă pentru Traian Băsescu, decât se anunța, Dacă sentința va rămâne definitivă, fostul președinte ar putea să rămână fără locuința de protocol, fără indemnizație, fără pază SPP.
Senatul României a aprobat tacit un proiect de lege privind modificarea și completarea Legii 406/2001, privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de preşedinte al României, care prevede că nu beneficiază de unele drepturi președinții care au fost condamnați definitiv pentru comiterea unor infracțiuni, care au fost demiși prin referendum sau care au colaborat cu Securitatea. Acum, proiectul se află la Camera Deputaților, unde a fost avizat de Comisia pentru drepturile omului, a primit punct de vedere din partea Guvernului și raport favorabil de la Comisia juridică. Aici, au fost admise două amendamente, dintre care unul este extrem de important, pentru că introduce termenul definitiv referitor la posibilitatea constatării statutului de colaborator.
„Nu beneficiază de prevederile prezentei legi persoana căreia i-a încetat calitatea de șef al statului român ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni pentru care a fost condamnată definitiv sau ca urmare a demiterii din funcție prin referendum și nici persona despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia”, se arată în amendamentul votat.
Legea română prevede ca foștii președinți de stat să beneficieze de folosința gratuită a unei locuințe de protocol, cu destinația de reședință, de o indemnizație lunară în cuantum egal cu 75% din salariul Președintelui României în funcție, dar și de pază și protecție asigurată de SPP.
Traian Băsescu a fost declarat colaborator al Securității de CNSAS, în urma unei acțiuni în instanță introduse de consiliu la Curtea de Apel. Fostul președinte, actual europarlamentar din partea PMP, a făcut recurs, iar procesul se va judeca în toamna acestui an, la Înalta Curte de Casație și Justiție.
De remarcat că unul dintre amendamentele propuse în Comisia Juridică ar fi vizat și persoana lui Ion Iliescu. Amendamentul prevedea ca și cei care au ocupat funcții de conducere în aparatul de stat în perioada 1949 – 1989 să nu beneficieze de drepturile acordate foștilor președinți. Amendamentul a fost respins.
Proiectul de lege a fost inițiat de patru parlamentari ALDE, Teodor Meleșcanu, Ioan Simionca, Steluţa-Gustica Cătăniciu și Grațiela Gavrilescu, cărora li s-a adăugat Ecaterina Andronescu, de la PSD. Procedural, proiectul urmează să intre la vot în plenul Parlamentului României.
