Retragerea ALDE de la guvernare ar putea aduce primele alegeri anticipate în România postdecembristă

România se află într-un moment dificil, din punct de vedere al guvernării sale. Alianța de guvernare PSD – ALDE s-a destrămat, după ce liderii ALDE au anunțat public denunțarea protocolului de alianță și retragerea din Guvernul Dăncilă, iar guvernul minoritar, rămas la Palatul Victoria, ar putea fi demis în maxim două luni. România ar putea ajunge la alegeri anticipate pentru prima dată în istoria modernă.
ALDE nu mai face parte din coaliția de guvernare, care a produs până acum trei prim-miniștri, pe baza nominalizărilor înaintate președintelui Iohannis și votate de parlament. Între timp, PSD, partidul aflat în centrul guvernării, a trecut prin serioase transformări, după ce președintele Liviu Dragnea a fost condamnat la închisoare. Echipa de start a coaliției, Liviu Dragnea, Călin Popescu Tăriceanu și Kelemn Hunor este deja istorie, iar proiectul lor politic s-a dovedit a fi un eșec răsunător. Noul președinte al PSD, Viorica Dăncilă, premier în exercițiu, a fost aleasă în cea mai înaltă funcție în urma unor dispute la nivel înalt în partid, iar după acest moment a fost desemnată candidat al partidului la alegerile prezidențiale, reușind astfel să provoace ruptura de partenerii de la ALDE, care își doreau o candidatură a lui Călin Popescu Tăriceanu. Atrași de foștii pesediști de la ProRomânia, conduși de Victor Ponta, ALDE au decis să treacă în opoziție pentru a stopa erodarea procentelor partidului, care nu a reușit, la alegerile europarlamentare, să treacă pragul impus de legislație. Supriza a venit însă din partea lui Mircea Diaconu, fost membru PNL, fost parlamentar european independent, care a anunțat că va candida, tot independent, la alegerile prezidențiale. ALDE și ProRomânia au decis să-i ofere sprijin și să-l susțină la alegerile din toamnă, astfel că Tăriceanu a fost nevoit să renunțe la propria candidatură.
În acest moment, situația politică din România este una destul de incertă. Pe de o parte, guvernul a devenit minoritar în acest moment. Viorica Dăncilă și liderii PSD au decisă să rămână la guvernare, dar vor fi nevoiți să ceară un vot de susținere Parlamentului României ori în urma unei moțiuni de cenzură, pe care PNL a anunțat că o va depune, ori la numirea noilor miniștri, ca urmare a schimbării structurii politice a guvernului. ALDE și ProRomânia au anunțat că nu vor mai vota guvernul, la fel și UDMR care a intrat în conflict cu PSD încă din primăvară. Asta înseamnă că există riscul ca Guvernul României să fie demis în cel mult două luni. Dată fiind componența parlamentului, este greu de crezut că un guvern de uniune națională sau unul cu susținere largă ar putea fi votat. Ne îndreptăm, astfel, spre alegeri anticipate, cerute de tot mai multe partide politice. Problema majoră este că acestea nu se pot organiza în ultimele 6 luni de mandat ale Președintelui României. Concluzia este că viitorul președinte al României va avea ocazia să organizeze alegeri anticipate și să primească un nou guvern, cu o culoare politică apropiată de a sa. Dacă ținem cont de voturile de la alegerile europarlamentare, PNL și Alianța USR+PLUS au șanse să facă un guvern împreună, cu sprijinul eventual al UDMR și minorităților.
La alegerile prezidențiale, care vor avea loc pe 10 noiembrie, vor candida, potrivit datelor transmise de partide și candidați, Klaus Iohannis, președinte în funcție, susținut de PNL, Viorica Dăncilă, președinte PSD, Dan Barna, susținut de Alianța USR+PLUS, și Mircea Diaconu, susținut de ALDE și ProRomânia. Aceștia ar putea cumula aproximativ 90 – 95% din voturile românilor, pentru ca în turul al doilea să meargă primii doi clasați. Aceștia ar putea, fi, potrivit sondajelor, Iohannis și Dăncilă, Iohannis și Barna sau Iohannis și Diaconu.